9,822 matches
-
că se întorc la universul copilăriei din care iau capacitatea extraordinară de înțelegere a lumii. Imaginați-vă că sunteți la vârsta marilor întrebări și priviți problema din perspectiva unui copil de 10 12 ani. Pentru a institui acea stare de sugestie, încercați să retrăiți momente din copilărie legate de: vacanțe, aniversări, experiențe personale cu prietenii, faze de la școală, etc. fiecare moment cu cât mai multe detalii cu putință. Vă poate ajuta următoarea abordare „copilărească„: încercați să analizați problema ca și cum ar fi
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
nu găsiți citate exact cu acele cuvinte, căutați citate cu sinonimele lor. Se scriu citatele pe foi mari de hârtie, vizibile pentru toți participanții. Fiecare analizează citatele și le consideră drept sfaturi pentru rezolvarea problemei. Se caută în conținutul lor sugestii de idei. Această tehnică este interesantă deoarece, chiar dacă se folosesc cuvinte-cheie legate de problemă, ele duc în direcții diferite, datorită încadrării lor în citatele care sunt în alte contexte. Folosirea citatelor încurajează gândirea creativă - adesea, formulările sunt umoristice, ambigue sau
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
și „fotografiile” gândurilor și sentimentelor sunt legate printr-un fir epic, cu lărgirea planului temporal al desfășurării evenimentelor. Autopsia, cea mai reușită nuvelă din volum, analizează, pe fundalul cenușiu al vieții de provincie, destinul banal-absurd al unui medic ratat, unele sugestii venind dinspre proza cehoviană. Tot o structură tripartită are și culegerea de nuvele Vin râmele (1993), care include textele respinse de cenzură la editarea cărții anteriore. Majoritatea narațiunilor se plasează în aceeași formulă mixtă - notația cotidianului și parabola -, de astă
TATULICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290098_a_291427]
-
bunăoară, momentul naționalizării duce la prăbușirea totală a tatălui din povestirea Iluziile din cais). Nu se petrece de fapt nici o dramă palpabilă, iar limitele dintre bine și rău, iubire și ură, vis și realitate sunt anulate. Toate aceste teme, motive, sugestii, ipostaze vor fi dezvoltate pe larg de T. în romanele și povestirile ulterioare. În primul său roman, Nu-mi pasă (1969), va plasa acțiunea în același cadru al spitalului, exploatând tot antiteza dintre spațiul care izolează și golește de sentimente
TARZIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290092_a_291421]
-
activiste, angajate, în felul lui Mihai Beniuc. Cartea surprinde prin structură, fiind organizată în cicluri care poartă ca titluri indicații muzicale (Andante, Allegretto). Invocate ambițios în prefață, temele ar fi „permanențele trăirii omenești: dragostea, patria, locurile natale, războiul, bucuria, moartea”. Sugestii romantice, simboliste, moderniste, folclorice etc. dau un caracter eclectic acestei producții în care autorul cultivă nu o dată locuri comune, dar având orgoliul unui deschizător de drumuri. Totul e văzut la modul animist, alegorizant, antropomorfic, iar versul liber e înlocuit adesea
TAUTU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290101_a_291430]
-
puțin potrivite pentru un intelectual cu trupul șubrezit de anii de regim penitenciar: devine, de pildă, încărcător-descărcător pe un camion care furnizează marfă pentru „Alimentara”. În 1968 este victima unui accident de circulație și stă în spital multă vreme. La sugestia prietenilor (printre ei se află și Al. Paleologu) reîncepe să publice (traduceri, articole, mici eseuri), în „Secolul 20” și „Viața românească”. Un deceniu de traduceri, spune el mai târziu. A transpus, între altele, Alain (Studii și eseuri, I-II, 1973
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
poate provoca umilirea individului. Despre toate acestea S. vorbește însă cu înțelegere și dragoste. El nu îl condamnă pe omul în suferință, îi iartă dinainte slăbiciunile, căderile și gândește, ca Sșren Kierkegaard, că libertatea e contrariul păcatului, nu altfel, adăugând sugestia credinței. Omul nu e fericit cu libertatea, cu inteligența și știința lui dacă nu are credință. Și, ca să o aibă, trebuie să știe să o caute, iar când o găsește, să se roage de Dumnezeu să ajute necredinței lui. De
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
Evului Mediu german, 1942, Vechi traducători germani ai poeziei românești, 1969 ș.a.). Printre preocupările sale didactice s-a numărat elaborarea de manuale și cursuri de limba germană pentru toate gradele, ca și a unor lucrări de specialitate: Istoria pedagogiei (1923), Sugestia și aplicațiile ei educative (1924), Tăria și statornicia sufletească. Pilde pentru mari și mici (1927). În domeniul lingvisticii sunt de menționat Introducere în studiul limbii mittelhochdeutsch (germana medievală) (1942), Introducere în dialectologia germană (1943), Deutsche Kulturwörter im Rumänischen (1941), Dicționar
TEMPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290131_a_291460]
-
baladei, momentul morții haiducului fiind transferat pe tărâm de legendă. Prieten credincios, calul îi va împlini ultima dorință, purtându-i trupul „Colo-n zarea celor culmi / La gropana cu cinci ulmi”. Procedeele stilistice conferă baladei nuanțare, muzicalitate și putere de sugestie. Fraza amplă, bogată în imagini poetice, cuprinde un număr mare de versuri, intensificând suflul epic. Subtila împletire a realității cu fantezia se realizează prin hiperbole descriptive și narative. Repetarea vocativului „Maneo, Maneo, fiară rea” dă mai multă acuitate dialogului. Formulele
TOMA ALIMOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290212_a_291541]
-
în 1982, este teza să de doctorat, Epistemă, ideologie, român: secolul XVIII francez, o contribuție originală, inedită nu doar în planul culturii române, de abordare a structurilor de profunzime ale literaturii din perspectiva pragmaticii, a cărei viziune este îmbogățita cu sugestii venite dinspre deconstructivism și din aria studiilor culturale. Lucrarea urmărește evoluția formulelor românești în contextul francez al Luminilor, perioada de tatonări și de căutări în plan estetic, care conduc la elaborarea unei poetici a genului narativ în acord cu noile
TOMA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290215_a_291544]
-
frățesc", "cai învățați", "câni mai bărbați", "zice cu drag, . . . cu foc" etc.), iar comparațiile metaforice din portretul ciobanului moldovean sunt și ele de o rară frumusețe("spicul grâului","pana corbului", "spuma laptelui","mura câmpului"). Metaforele au o forță puternică de sugestie și fac din baladă ocreație de excepție: "picior de plai", "gură de rai","lacrimi de sânge", "mândră crăiasă, a lumii mireasă", iar personificarea este prezentă în umanizarea mioarei, a oilor,în cântecul fluierelor sau în inegalabila alegorie a morții. Folosirea
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
și definitivare a acestei ediții: - Valeriu Râpeanu, directorul Editurii Eminescu, și Adrian Anghelescu, redactorulșef, care au îmbrățișat cu entuziasm ideea reeditării cărții lui Constantin Bacalbașa; - Prof. dr. Ion Ardeleanu, care a alcătuit referatul de specialitate asupra lucrării, oferindu-ne numeroase sugestii concrete privind clarificarea apa ratului de note; - Maria Cordoneanu, redactorul cărții, care a lecturat cu atenție manu scrisul, sesizându-ne unele inadvertențe de transcriere a textului sau din apa ratul de note; - Șerban Rădulescu-Zoner, Z. Ornea, Radu Albala, Titus Moisescu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
sesizându-ne unele inadvertențe de transcriere a textului sau din apa ratul de note; - Șerban Rădulescu-Zoner, Z. Ornea, Radu Albala, Titus Moisescu, Marin Bucur, Călin Dimitriu care au citit - cu observații prețioase - prefața, părți din lucrare sau neau oferit unele sugestii bibliografice; - prietenilor de la Biblioteca Academiei Române care, în perioada 1983-1986, ne au pus la dispoziție, cu infinită răbdare, sute de volume și de colecții vechi de jurnale. editorii 38 notă asupra ediției (1987) notă asupra ediției (2014) Propunerea Editurii Humanitas de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Călărași, Târgoviște, Mizil etc.), până prin 1860 când se stabilește definitiv la București. Aici și-a creat, cu bună știință, profitând de ignoranța unor pacienți naivi, o faimă de medic empiric, obținând - de fapt - unele succese terapeutice prin aplicarea psihoterapiei, a sugestiei, a medicației homeopatice, impunându-se în fața bolnavilor cu autoritate, dominându-i cu energie prin tr-o comportare severă și o voce puternică. S-a instalat la început, într-adevăr, în Hotelul Avram, pe strada Bibescu-Vodă, în spatele spitalului Brâncovenesc, pentru ca, mai târziu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
anunțată începerea războiului cu Turcia; concomitent, lui Tefik-bei, agentul diplomatic al Turciei la Petersburg, i s-a în mânat declarația oficială de război. Invitat la Chișinău de către marele duce Nicolae, fratele țarului, la 9/21 aprilie 1877, principele Carol - la sugestia lui Kogălniceanu - a refuzat invitația, precizând, într-o scrisoare de răspuns, că părăsirea Capitalei într-un moment în care era posibilă o invazie turcă ar fi fost considerată de populație ca o „dezerțiune“. ocupa punctele strategice de pe malul stâng al
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
146; Drago mir 121, 129, 162, 184; Niculescu 121; Fun descu 149; Martinovici și Angelu („La crucea de aur“) 146; indice de nume de locuri din orașul bucurești și din împrejurimi* * În timpul sistematizării acestui indice ne-am folosit de unele sugestii oferite de complexul indice al lucrării Istoria Bucureștilor de C.C. Giurescu. Atragem atenția că nu am înregistrat numele de edituri și tipografii cuprinse în indicațiile bibliografice. Numele localurilor de consum și de petrecere: berării, cafenele, cofetării, grădini, restaurante, hoteluri ș.a.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
numai prin faptul că a compus nouă simfonii (ultima, ce i drept, neterminată)! Le-a scris și le-a rescris, de la nivelul experienței pe care o dobîndise, fie după pofta inimii, condus de o nouă înțelegere a temelor, fie la sugestia altora, cazul Simfoniei a VIII-a. Omul ăsta, care parcă nu dorea altceva decît liniște, ca să poată munci, a fost mereu în criză de timp, așa că mai mult a lucrat... În concedii și ca pensionar. Murind, a fost îngropat, după
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ce mai face? - La lucru. - Daˇ Geta? - La lucru. - și Tanța? - La lucru, schimbuˇ doi. - Bine? - Da, îi bine! - Sanatati! - Sanatati!... * Cred că textul următor, extras din volumul Formes simples de André Jolles (Ed. Seuil, 1972), ar putea constitui o sugestie metodică pentru cel ce va încerca să facă biografia Conducătorului român, care, asemenea personajului istoric din eseul autorului francez, se află în faza de „fabricație poetică”: „Cînd un om în viață domină întreaga sa epocă, el există, în fond, sub
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
muncă, 5. originalitate cît mai mare, 6. credință în continua lege a progresului, 7. stăpînire de sine, 8. hotărîre în urmărirea scopului, 9. credință în bunătatea altora, 10. un caracter tare. Fiecare memento din aceste trei evocă nobile și caracteristice sugestii; cel englez e însă mai precis, mai individualist și mai... pozitiv”. (I. Botez, „Sistemul de educație englez și continental”, în „Viața Romînească”, V, nr. 9, septembrie, 1910, p. 399-400). La distanță în timp de 70 de ani, aș opta la
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
culpa, să te căiești și să te rogi de iertare pentru prea multele-ți păcate? *Ieri, ultima zi a festivităților ocazionate de împlinirea a două decenii de la apariția primului număr al revistei, în jurul unei mese ovale, au fost depănate, la sugestia lui Radu Cârneci, primul redactor-șef al seriei noi, amintiri - vorba sa - „vesele, plăcute” din viața de redacție. „Ia spune-o tu, Ovidiule, c-o zici bine, pe aia cu dansul de la Odobești - dirija el -, și tu, Gane, pe aia
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
puțin teoretic, intelectualicește simpluț). Ulterior, mai plauzibilă mi s-a părut ipoteza că odată ieșit din cotlonul lui de corector la tipografie, D.K. a vrut să epateze, „să rupă gura tîrgului”, recurgînd la un limbaj pretențios, abstrus. Iată o frază: „Sugestia (pe care i-o dă „tumulul” dintr-un anumit peisaj - n.m.) este de prezență a unui strat originar, arhetipal, ce guvernează hipnotic compozițiile prin emisii din adîncimi genezice, ce extrapolează și potențează comunicarea conferindu-i o neliniște atemporală”. Ratînd o
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
instructorul de dans. Între multele scene descrise de acesta, una, poate cea mai gustată de cei prezenți, s-a referit la zăpăceala indusă de C.S. (erau la Slănicul Moldovei) la alcătuirea meniului pentru un șef venit de la București. Bombardat de sugestiile celor din echipa organizatorică , o dată zicea: „Scoate micii și pune sarmalele!”, altă dată: „Nu, scoate sarmalele și pune păstrăvul!” ș.a.m.d. „Cum, măi băieți, țineți voi minte asta?”, se mira, înmuiat de rîs, fostul activist. Stimulat de cele povestite
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pot suferi cutele: nici în mine, nici în lucruri”, și-a motivat el gesturile. Apropo de scris, își amintește că la trecerea din clasa a III-a într-a IV-a de liceu a compus, ca temă de vacanță, la sugestia profesorului Popescu-Câșu, o Românie pitorească, de vreo sută de pagini, pe care, mîndru de ce i-a ieșit, a legat-o (titlu negru și chenar bronz pe copertă) la un evreu de pe strada Mare. Sărind de la una la alta (zigzagurile sînt
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
analiză. Din păcate însă, acesta nu ține prea mult. Drama lui provine, de fapt, din imposibilitatea de a se menține într-o atitudine, atît față de sistem, cît și față de persoane. Scurtele sale momente de auten ticitate, lirice, dispar în fața primei sugestii de a se revizui. Lucru mai grav, și pentru mine de neînțeles, îl cuprinde un zel invers: defaimă ceea ce a lăudat, laudă ceea ce a criticat. Totuși, în ciuda unor atari contradicții, trebuie să remarc că e singurul de aci la care
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
teatru! - a dorit să ne strîngă mîna și să ne mulțumească. Primul a fost Sp., care, între două fluierături, l-a făcut atent asupra noii situații: „Georgică, hai să-mi predai dosarele!” *Victoria asupra lui Genoiu e „o victorie cu sugestii mai largi”, ca să folosesc o formulă întîlnită nu mai știu unde. Va reflecta el cum trebuie și vor reflecta ceilalți la cele ce s-au întîmplat? Dacă o vor considera doar o răzbunare înseamnă că n-au înțeles nimic. Am
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]