9,252 matches
-
fost în stare măcar o inovație să facă?!... E ingineră-șefă, ei și?! Ce probleme deosebite a rezolvat?! Ce schimbare, în bine, a lucrurilor s-a produs după venirea ei în acest post?! Nici una. Ocupă o funcție administrativă, atît. Dar tragedia este că de la înălțimea scaunului pe care stă își permite să mă scuipe în frunte. Și nu plîng că o individă ca ea m-a sictirit; plîng de ciudă că eu am fost laș. Da-da! Sînt un laș, chiar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
nitenciar Văcă rești, s-a trezit din comă, după un timp, prin tre ca davre, a fost readusă în celulă și abia apoi a murit - „Spaima mea e că voi auzi, că voi trăi, misterios, după moarte“. Precum personajele din tragedia antică, și-a presimțit permanent destinul, cu un fel de luciditate mai pre sus de logică. Am anticipat, însă, evenimentele. În 1947- 1948, Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu era încă profesoară și membră a Partidului Social Democrat al lui Constantin Titel Petrescu; fusese
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
copilul și trebuie să fie așa“. Îmi vorbea azi cineva de heimatlos (fără țară, fără pașaport) ca de un lucru infamant. Lăsam vorbele să cadă cu dispreț. Vorbele ce valoare mai au. Și „Faptele“ dureroase și ucigătoare au alură de tragedii grecești. Iubito, fii fericită. Atâta vreau. Să știi ori când că eu am știut ce vine - că nu ne vom mai vedea - de când am rămas singură pe peronul Gării de Nord. Singură, fără tine. Nu văd reîntoarcerea, nu va fi. Dar ești
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
genunchi să trăiesc, să te revăd. De multe ori îmi spun că astfel de iubire e o nebunie, și cer tinereții tale să iubești, să-ți faci viața, să te măriți, să ai copii, ca nicio dată să nu cunoști tragedia cumplitei mele izolări. Vreau să te știu fără complexe și îngenunchieri. De ce ești la Paris? De ce am făcut eu sacrificiul, ca să fim două ființe nefericite? Crede în imensa mea dragoste et puise dans cette affection ca în tr’un izvor
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
și că, dacă și-a uitat cumva în birou ceasul deșteptător sau o batistă, nu se mai duce să le ia, de frică să nu se vadă din întâmplare în oglindă. Iar dimineața, înainte de a-și reface masca nor mală, tragedia se repetă. Duminică, 12 septembrie [1948] [...] Acum două săptămâni, încă mai eram la Mangalia; te purtam cu mine, tragic, peste tot. Iubirea asta maternă mai mare decât toate iubirile materne la un loc, dragostea asta imensă care încerca să-și
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
războiului, conchide astfel : „E straniu cum de evreii au rezistat tuturor acestor șicane, urmăriri și Împilări. Nici o răbufnire de revoltă, nici o Împotrivire, nici un act de sabotare, nici un murmur. Într-o resemnare cu soarta lor milenară, Într-o dăruire mistică a tragediei, Își purtau ca niște umbre fugărite de furii destinul lor. În care rezidii umane Își are refugiu suferința va rămâne pururi o enigmă” <endnote id=" (693, II, p. 240)"/>. Și totuși, cum se explică faptul că „frica evreului a ajuns
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În timpul acțiunii, În așa fel Încât să permită suprimarea imediată a acelora care s-ar retrage, fără ordin, din bătălie” <endnote id="(703)"/> <endnote id=" (280, pp. 129 ș.u. ; 537, pp. 68 ș.u.)"/>. Această situație a dus la tragedii incredibile, la crime, execuții sumare, condamnări la ocnă și sinucideri. „[Pe front], evreii erau trimiși În față - va scrie ulterior Moses Gaster - și soldaților rămași În urmă li se cerea să-i Împuște [din spate], ca să se poată zice apoi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mirare că, de-a lungul secolelor, majoritatea acuzațiilor de infanticid au fost urmate de sângeroase pogromuri antievreiești. Ceea ce poate să ne mire Însă este faptul că acest pervers mecanism social a funcționat anacronic, la jumătatea secolului XX, imediat după imensa tragedie a Holocaustului, În țări din centrul Europei În care se constituiau regimuri politice de stânga. După ce fuseseră uciși 6 milioane de evrei, dintre care 1,5 milioane de copii, este incredibil că evrei abia Întorși din lagărele naziste au putut
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
din teritoriile răpite de Uniunea Sovietică, subliniind starea de spirit a soldaților și populțaiei românești; să arătăm în ce au constat concret faptele de la Dorohoi, autorii acestor fapte, atitudinea populaței românești și mai ales atitudinea autorităților locale. Fără a nega tragedia evreilor din Dorohoi la 1 iulie 1940, intenția noastră este să utilizăm documente de arhivă a căror interpretare poate deveni utilă pentru înțelegerea evenimentelor de la Dorohoi. În acest sens putem aduce o contribuție la completarea unor aspecte legate de: înțelegerea
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
insistență, oprirea deportărilor. Astfel, la 9 octombrie 1941, adresează rugămintea. În memoriul din 11 octombrie 1941 afirma: este moartea, moartea fără vină, fără altă vină decât aceea de a fi evrei. Vă implor să nu lăsați ca o asemenea zguduitoare tragedie să se săvârșească. De asemenea, la 14 octombrie 1941, Filderman a fost primit în audiență de Mihai Antonescu, iar la plecare i-a lăsat un memoriu și l-a rugat să intervină pentru readucerea deportaților, menționând că, printre ei se
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
general, nu au opus rezistență. Impărtășim opinia lui Matatias Carp care, motiva într-un anumit fel, specific evreilor, de ce nu au opus rezistență, nu s-au revoltat, ci au fost într-o „resemnare în soarta lor, într-o dăruire mistică tragediei își purtau ca niște umbre fugărite de furii destinul lor, ceea ce ne face să credem că evreii, ca nici un alt popor, au știut să găsească și fericirea în suferință. Despre numărul evreilor deportați din Dorohoi, informații avem dintr-o situație
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
scurt dintre răspunsul sovietic (27/28 iunie 1949) la propunerea guvernului român de a începe tratative și prin care răspuns se cerea evacuarea Basarabiei și Bucovinei de Nord, au creat panică și pentru că rușii au trecut Nistru. Așa a început tragedia populației române basarabene. Așa a început și retragerea armatei române. Nu toate unitățile militare au primit la timp ordin de evacuare și au fost surprinse de trupele motorizate sovietice. Retragerea a fost dezordonată, lipsa vehiculelor mecanice pentru evacuarea trupelor sau
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
să trimită și o fotografie. Adresa: str. Ilarie Chendi, 9 R[aionul] 23 August </citation> (26) <citation author=”Eusebiu Camilar” loc=" [București]" data =”4. III. [1]965”> Dragă Căline, ... și astfel, a venit și s-a dus cea mai stupidă - tragedie - farsă! Nu m-am amestecat, neavînd nici exercițiu, nici echilibrul trebuitor, unor coturni <footnote id="2">În sens strict, coturnii (lat. coturnus < gr. cotornos) erau o „încălțăminte destul de înaltă”, cu aceeași formă pentru ambele picioare, „pe care o purtau vînătorii
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
existenței noastre și nu avem ce face: trebuie să le acceptăm așa cum făceau grecii vechi lăsînduse în voia Moirei. E o fatalitate de la care nu ne putem sustrage. și autorul acela american, de fapt evreu american, ce susținea că timpul tragediei a trecut , adică imposibilitatea tragicului în zilele noastre, cred că se înșeală. Determinismul istoric este un clește ce strînge tot atît de puternic și nemilos ca și destinul. Mă gîndesc să scriu chiar o tragedie pe această temă. V-am
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
american, ce susținea că timpul tragediei a trecut , adică imposibilitatea tragicului în zilele noastre, cred că se înșeală. Determinismul istoric este un clește ce strînge tot atît de puternic și nemilos ca și destinul. Mă gîndesc să scriu chiar o tragedie pe această temă. V-am trimis materialul ceva mai repede și fără să știu nimic despre cel anterior ce va fi programat probabil pe numărul de pe martie, deoarece mîine plec pentru o documentare pe Valea Jiului iar la reîntoarcere mi-ar
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Huși și Întregul Județ Fălciu e bântuit de foamete (subl.În orig.) expresie ce trebuie luată În toată accepția cuvântului și pătura socială care suferă Îndeosebi de pe urma acestei calamități, e majoritatea populației israelite pauperizate ce nu Își poate reveni din tragedia ultimilor ani prin care a trecut și pe care această nouă nenorocire a adus’o la adevărata disperare”. Descrierile apocaliptice ale problemelor foarte mari cu care se confrunta marea majoritate a evreilor hușeni, continuau astfel: „Micii comercianți, care formează majoritatea
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
clasa” lângă care inseraseră numele orașului „Huși”. Prima ședință, cea de constituire, s-a ținut la 12 octombrie 1947, la două luni după stabilizarea monetară care, În fapt, a fost un furt grosolan generator al unui număr foarte mare de tragedii. Prima frază atestă afirmația noastră cu privire la Înființarea organizației locale, de fapt un soi de UTC evreiesc: „Din inițiativa CDE Huși are loc o ședință de lămurire a tinerilor evrei din oraș pentru formarea organizației Tineretul Democratic Evreiesc”. Pe lângă „seniorii” Iancu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
poem ; iar curgerea imaginilor unele în altele e muzică. Acum patru ani, cînd am citit scenariul, am scris că, deși nu există, Restul e tăcere e un film mare. Acum n-aș mai spune asta. Cred că ratezi tranziția spre tragedie : eroii nu petrec destul timp împreună, eroul nu petrece destul timp cu eroina pentru ca trădările și răzbunările din ultima parte să aibă greutatea tragediei. Spectacolul e adevăratul erou. Restul e tăcere e o mare pledoarie pentru spectacol. Cu dragoste Dilema
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
tăcere e un film mare. Acum n-aș mai spune asta. Cred că ratezi tranziția spre tragedie : eroii nu petrec destul timp împreună, eroul nu petrece destul timp cu eroina pentru ca trădările și răzbunările din ultima parte să aibă greutatea tragediei. Spectacolul e adevăratul erou. Restul e tăcere e o mare pledoarie pentru spectacol. Cu dragoste Dilema Veche, martie 2008 Un copil Supraviețuitorul (Romînia, 2008), de Sergiu Nicolaescu Sergiu Nicolaescu nu e un actor și nu e un regizor. Sergiu Nicolaescu
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
fi fost un spectator fericit. Dimpotrivă, în film nu sînt destule momente liniștite în care personajele să stea de vorbă pur și simplu, fără să se audă și vuietul istoriei. Fiecare personaj e obligat să reprezinte un anumit aspect al tragediei istorice care se joacă și nici unul nu prea există în afara funcției sale de reprezentare : personajul Felix reprezintă vulnerabilitatea unui tineret idealist în fața ideologiei naziste, drept care vulnerabilitatea e singura lui trăsătură ; personajul Hans reprezintă complexele de clasă convertite în revanșism, drept care
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
plăcea prea mult să umble cu le beau monde. și îi plăcea mai mult să se laude cu cărțile pe care le va scrie, decît să le scrie. Un scriitor adevărat poate trăi cu răceala lui, cu acea inner stain. Tragedia lui Capote este că, de la un punct încolo, nu prea a mai fost un scriitor adevărat. Dilema Veche, iunie 2006 Esență tare Casino Royale (SUA-Marea Britanie, 2006), de Martin Campbell Noul film James Bond, Casino Royale, are misiunea dificilă de
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
al lui Edward Zwick vrea să-și facă datoria față de lume, dar vrea să păstreze și ceva din vechea magie și, cel puțin în mîinile lui Zwick, e o combinație stîngace, infertilă. Reconstituirea impresionantă din punct de vedere tehnic a tragediei africane face ca elementele glamoroase, artificiale legătura afectivă care se dezvoltă între erou și o jurnalistă (interpretată de Connelly), gestul lui nobil din final să pară de-a dreptul nelalocul lor, iar aerul ăsta supărător de făcătură se extinde asupra
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
program) toată recuzita, cu scopul de a ne înghesui și de a ne demoraliza cît mai temeinic. Această misiune și-o îndeplinea cu brio, dar care era, de fapt, valoarea ei ? Ghinionul, în artele dramatice, nu-i același lucru cu tragedia. în viață, da ; dacă mîine te calcă mașina, este, desigur, o tragedie pentru tine și pentru cei care te iubesc. Dar în artă nu e destul ; oricine poate să scrie : Ieși din casă și-l călcă mașina, dar nu oricine
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
ne demoraliza cît mai temeinic. Această misiune și-o îndeplinea cu brio, dar care era, de fapt, valoarea ei ? Ghinionul, în artele dramatice, nu-i același lucru cu tragedia. în viață, da ; dacă mîine te calcă mașina, este, desigur, o tragedie pentru tine și pentru cei care te iubesc. Dar în artă nu e destul ; oricine poate să scrie : Ieși din casă și-l călcă mașina, dar nu oricine poate să creeze structuri în care personajele să pășească aparent natural, fără
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
sune în direct și să-și spună părerile despre misteriosul justițiar ; majoritatea îl aprobă din toți rărunchii, excepția notabilă fiind o ascultătoare care observă că aceeași isterie vindicativă a băgat America și în războiul din Irak. Toate astea înseamnă că tragedia suferită de Erica și rătăcirile ei ulterioare, în căutare de răufăcători pe care să se răzbune, vor să oglindească tragedia lui 11 septembrie și patologia posttraumatică a Americii. Ceea ce bineînțeles că nu rezolvă nici o problemă ; dimpotrivă, problemele se adîncesc și
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]