8,280 matches
-
zăpadă la munte, veri moderate cu ploi ocazionale. Precipitațiile scad în general de la Vest la Est, fiind mai bogate, în zonele periferice montane (peste 2000mm/an); cele mai scăzute se înregistrează în regiunile lacului Neusiedler (sub 600 mm/an). Deși umiditatea, precipitațiile și nebulozitatea sunt și ele influențate de altitudine, crescând odată cu ea, vârfurile înalte suferă de lipsa precipitațiilor abundente.
Clima Austriei () [Corola-website/Science/309100_a_310429]
-
de molid și zonelor marginale ale acestora. Urși (Ursus arctos) bătrâni ce se odihnesc prin văgăuni, râși (Lynx lynx) tiptili ce se furișează în urmărirea cocoșului de munte... În molidiș condițiile ecologice caracterizate prin temperaturi scăzute, insolație scăzută în interiorul pădurii, umiditatea ridicată și permanența nu favorizează reptilele, care lipsesc cvasi-total din pădurea compactă de molid. Pe lângă pârâu este mai multă exuberanță de viață, perne de mușchi umezi, insecte pe ierburi, tufe cu flori, miresme de plante. Amfibienii, legați de apă stagnantă
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
molidiș, odată ce jnepenișurile devin închegate. Desigur, diversitatea floristică înseamnă și o mare diversitate de insecte. În molidișurile de limită, flora de licheni este mai bogată decât în molidișul compact; în unele locuri, speciile tericole sunt masiv prezente. Precipitațiile abundente ridică umiditatea atmosferică. Norii frecvenți din timpul verii, precum și marea cantitate de zăpadă din timpul iernii, constituie rezerve de apă care favorizează dezvoltarea lichenilor. Există multe specii aerofile care își acoperă necesitățile de apă numai din aer, din ceața frecventă în această
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
lor haotice! Pădurile au un important rol de modelare a climatului, realizând o termoreglare prin reducerea extremelor termice. Temperatura din molidiș este mai puțin fluctuantă și cu extreme mai reduse decât cea din exterior. Terenul deschis se caracterizează printr-o umiditate mai redusă decât pădurea închegată. În munții înalți care înconjoară Maramureșul, cele 13.000-14.000 tone de apă la hectar pe an (1.300-1.400 mm pe an) reprezintă un potențial hidrologic important. Pădurea reduce eroziunea care de altfel ar
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
lucși ftramane const, petse 100.000 ft scade din cauza unor leziuni celulare;luminam princomp spectrala inf ft deoarece clorofila absoarbe radiațiile luminoase;cea maiintensa sub act lm roșii-b)temperatura:necesară deoarece inf activ enzimatica;optim între 25-35 gr C-c)umiditatea:deficitul de apă crește vâscozitatea citoplasmei încetinind circulatiamoleculelor necesare fotosintezei;la plantele ofilite stomatele se inchidimpiedicand pătrunderea CO2 în frunze;excesul de apă mărește volumul celulelor micșorând spațiile intercelulare, limitând circulația gazelor în frunze și scazandft;hidratarea optimă 70-80% din
Țesut animal () [Corola-website/Science/309863_a_311192]
-
iau energia din diferențele de temperatură la întâlnirea unor mase de aer cu temperaturi diferite. De aceea, cantitatea de energie acumulată de un ciclon tropical este în funcție de timpul cât acest ciclon rămâne deasupra apelor calde, care îi furnizează prin evaporare umiditatea atmosferică necesară dezvoltării. Degajarea lentă a căldurii în urma condensării ridică temperatura în interiorul ciclonului cu 15 - 20 față de temperatura troposferei în exteriorul ciclonului. De aceea, ciclonii tropicali sunt cunoscute drept furtuni "cu nucleu cald". De remarcat că această zonă caldă este
Ciclon tropical () [Corola-website/Science/305003_a_306332]
-
aer arctic rece dinspre nord și temperat-continental uscat dinspre est. Impactul local al reliefului se manifestă prin diferențierea unor elemente meteorologice în funcție de particularitățile reliefului. Vegetația, îndeosebi masivele silvice are un impact local asupra climei prin reducerea amplitudinilor temperaturii anului, creșterea umidității și a precipitațiilor, micșorarea vitezei vîntului ș.a. În perioada contemporană o influnță însemnată asupra climei o exercita omul. Activitățile industriale, transporturile, prin amisia în cantități mari a dioxidului de carbon și a altor gaze, defrișările masive ș.a. contribuie la încălzirea
Petrunea, Glodeni () [Corola-website/Science/305176_a_306505]
-
este influențată de factori interni și externi. Dintre factorii interni se pot aminti : mărimea frunzelor și poziția lor pe tulpina și ramuri, cantitatea de clorofila din clorenchimuri, numărul stomatelor și deschiderea acestora ș.a. Dintre factorii externi se pot menționa: temperatura, umiditatea și lungimile de unda ale radiațiilor luminoase, precum și prezența anumitor substanțe chimice, care pot mari sau micșora permeabilitatea membranelor celulare. Gutația este procesul fiziologic de eliminare a apei în stare lichidă, sub formă de picături. Acest fenomen se datorește diferenței
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
piatră atîrnă feriga, în caverne se formează pernuțe de mușchi, iar porțiunile deschise ale pietrelor sînt împodobite cu diferiți licheni. În lunca rîulețului, mai aproape de sat, putem întîlni coada calului de luncă. Pe “Movilă” și pe “Țiglău” din insuficiență de umiditate sînt poiene cu plante graminee, clopoței, garofițe, iar printre pietrele dezgolite cresc arbuști de măceș, drăcilă, păducel, corn, porumbar. Acolo unde stratul de roci este mai mare apare coada șoarecelui. Din animalele sălbatice se întîlnesc: dihorele de stepă, dihorele de
Climăuții de Jos, Șoldănești () [Corola-website/Science/305213_a_306542]
-
adânc prin straturile de carbon, în căutarea apei. Aceste pământuri, încălzite de un soare blând, sunt ideale pentru cultivarea soiurilor roșii, clasice de struguri de calitate superioară. Clima microzonei Purcari se caracterizează prin temperaturi active de 32-33 °C și relativa umiditate a aerului. Purcarii sunt de fapt o câmpie înaltă colinară, situată în apropierea râului Nistru. Albiile și luncile râului sunt adânc conturate și de obicei au pante line, întinse, și coline înalte. Altitudinea variază de la 120-160 metri. Solul deosebit din
Purcari, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305217_a_306546]
-
Altitudinea variază de la nivelul mării la 361 m, la Dealul Murray. Insula este acoperită în principal de pădurea tropicală, din care 63% este Parcul Național. este atolul cu cea mai mare suprafață de uscat. Climatul este tropical, cu căldură și umiditate moderată de vânturi. Începând cu anul 2006, populația estimată este 1493. (Biroul Australian de Statistică raporta o populație de 1508 la Recensământul din 2001). Compoziția etnică este de 70% chinezi, 20% europeni și 10% malaezieni. Religiile practicate pe Insula Crăciunului
Insula Crăciunului () [Corola-website/Science/306011_a_307340]
-
din dreptul Feldioarei se regăsesc "cernoziomuri argiloiluviale" și "levigate", obiectul unor intense exploatări agricole. Restul luncii Oltului, precum și malurile râurilor mai mari prezintă "soluri aluviale de luncă", precum și "aluviuni crude", cu o fertilitate destul de ridicată, dar și cu exces de umiditate. Gradul de fertilitate al solurilor variază de la VI, în lunca Oltului, la XI, în zonele muntoase, compact acoperite de păduri. Cel mai important râu al Țării Bârsei este Oltul. Acesta intră în zonă în dreptul localității Lunca Câlnicului, de unde urcă spre
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
în procesele vitale energia rezultată din oxidarea sulfului și a compușilor săi organici. Ele sunt larg răspândite în natură și se găsesc în mediile bogate în S și HS ca izvoare sulfuroase, mâl, ape de canal, soluri cu exces de umiditate. Sursa lor de energie o constituie hidrogenul sulfurat (HS) pe care îl transformă în sulf (S), acid sulfuros (HSO) și acid sulfuric (HSO) și astfel este înlăturat efectul toxic al hidrogenului sulfurat și se redă sulful în circuitul biologic, care
Chemosinteză () [Corola-website/Science/304753_a_306082]
-
cu 2,5 - 65 milioane de ani. În tehnică, compoziția cărbunilor se exprimă parțial în elemente chimice, carbon (C), hidrogen (H), azot (N), oxigen (O) și sulf (S), partial în substanțe ca masa minerală (A - de:Asche, en:ash) și umiditatea (W - de:Wasser, en:water). Compoziția se poate exprima că: În timpul încălzirii, din cărbune se degajă gaze combustibile, numite "materii volatile". Cu cât se degajă mai multe materii volatile, cu atat cărbunele se aprinde mai ușor. Prin aprindere și ardere
Cărbune () [Corola-website/Science/304844_a_306173]
-
România cărbunii se clasifică conform STAS. Turba este cel mai tânăr cărbune, din Neogen, formându-se și astăzi. Conține 52 - 62 % carbon în masă combustibila, iar prin încălzire degajă foarte multe materii volatile. În momentul extracției ea conține 75 - 80 % umiditate, ca urmare trebuie uscată, stare în care are o putere calorifica de 12 - 20 MJ/kg. Turba uscată și brichetata se folosește drept combustibil casnic. De asemenea, ea se poate folosi ca material filtrant sau că îngrășământ. Cărbunele brun este
Cărbune () [Corola-website/Science/304844_a_306173]
-
asemenea, ea se poate folosi ca material filtrant sau că îngrășământ. Cărbunele brun este un cărbune mai vechi, din Paleogen. Conține 60 - 78 % carbon în masă combustibila, iar prin încălzire degajă multe materii volatile. În momentul extracției conține 30 - 45 % umiditate. Are o putere calorifica de 6 - 18 MJ/kg (uzual 7 - 9 MJ/kg). Este mult folosit, în special "lignitul", care se găsește în cantități mari, de exemplu în România în bazinul Olteniei, în scopuri energetice, fiind combustibilul clasic în
Cărbune () [Corola-website/Science/304844_a_306173]
-
fi considerat huila. Este folosit în scopuri energetice. Huila este un cărbune vechi, datând din Cretacic și Jurasic. Conține 75 - 92 % carbon în masă combustibila, iar prin încălzire degajă suficiente materii volatile pentru aprindere. În momentul extracției conține 1 - 5 % umiditate. Are o putere calorifica de 20 - 29 MJ/kg. Este cel mai prețios cărbune. Huilele cu flacără lungă (numele vine de la durata degajării volatilelor, care ard cu flacără vizibilă) și de gaz (numele vine tot de la cantitatea volatilelor) nu cocsifica
Cărbune () [Corola-website/Science/304844_a_306173]
-
combustibila, dar aproape deloc materii volatile, ceea ce îl face foarte dificil de aprins. Aprinderea trebuie făcută cu un combustibil de suport, care să-l aducă la temperatura de 800, temperatura de aprindere a carbonului. În momentul extracției conține 3 - 12 % umiditate. Are o putere calorifica de 20 - 25 MJ/kg. Datorită aprinderii dificile este puțin folosit în energetică, fiind folosit în industria chimică la producerea electrozilor. În concluzie, cărbunele se folosește: Rezervele de cărbuni pe glob estimate în anul 2004 au
Cărbune () [Corola-website/Science/304844_a_306173]
-
până la echilibrarea soluției. Dacă soluția echilibrată va ajunge într-un gol de peșteră în a cărui aer există o cantitate de CO2 normală, ea va ceda o parte din CO2 aerului, ceea ce duce la depunerea carbonatului sub formă de speleoteme. "Umiditatea". În general peșterile au o umiditate mare, între 80—100%. În aceste condiții evaporarea apei se realizează greu, dar are totuși loc. Ea joacă un rol secundar și are caracter local, fiind provocată mai ales de curenții de aer. Prin
Stalactită () [Corola-website/Science/304881_a_306210]
-
va ajunge într-un gol de peșteră în a cărui aer există o cantitate de CO2 normală, ea va ceda o parte din CO2 aerului, ceea ce duce la depunerea carbonatului sub formă de speleoteme. "Umiditatea". În general peșterile au o umiditate mare, între 80—100%. În aceste condiții evaporarea apei se realizează greu, dar are totuși loc. Ea joacă un rol secundar și are caracter local, fiind provocată mai ales de curenții de aer. Prin măsurători s-a stabilit ca stalactitele
Stalactită () [Corola-website/Science/304881_a_306210]
-
stalactite și stalagmite se remarcă "Palatele fermecate", "Lacul cu nuferi", "Mastodontul" și "Căsuța Piticilor", "Draperiile din Galeria Urșilor"," Portalul", "Pagodele" și ultima sală, "Sfatul Bătrânilor", iluminată cu lumânări. Temperatura în peșteră este constantă de-a lungul anului (10 °C), iar umiditatea se menține la 97%. Numele peșterii se datorează numeroaselor fosile de "urși de cavernă" ("Ursus spelaeus") descoperite aici. Peștera era un loc de adăpost pentru aceste animale, acum 15.000 de ani. La bătrânețe, ca multe alte mamifere (ex. elefantul
Peștera Urșilor () [Corola-website/Science/305547_a_306876]
-
de satul Dâmbovicioara, județul Argeș. Peștera s-a format datorită acțiunii apelor pârâului Dambovicioara, care au tăiat în calcarele de vârstă jurasică ale Masivului Piatra Craiului. Este o peșteră caldă, cu o tempreatură de 10 - 12 °C și cu o umiditate moderată. Peștera este "uscată", pârâul care a generat-o având acum o altă albie. În interior se leagă de exterior printr-un horn înalt de 10 m, care furnizează un slab curent de aer. este formată dintr-o galerie unică
Peștera Dâmbovicioara () [Corola-website/Science/305669_a_306998]
-
Din cauza apropierii de ecuator, Manaus se află situat pe paralela de 3° latitudine sudică, aici domnește o climă caldă tropicală umedă, cu diferențe mici între anotimpuri și a duratei zilelor. Tot timpul anului este cald (26 - 40 °C), cu o umiditate mare a aerului (minimum 95%). In anotimpul ploios din decembrie până în mai plouă aproape zilnic, cantitatea anuală de precipitații depășește 2000 de mm, ceea ce este o cantitate de 3 ori mai mare ca și cantitatea de precipitații din Germania. Aversele
Manaus () [Corola-website/Science/305736_a_307065]
-
de km de acestea. Insula Verde, situată la limita apelor teritoriale, între Saint-Pierre și Newfoundland nu are suveranitatea bine definită între Franța și Canada. Climatul este rece și umed, insulele având peste 1.500 de mm precipitații anual și o umiditate de peste 80%. Sunt situate de asemenea la confluența dintre curentele de aer rece arctce și masele de aer oceanice, mai calde. Temperatura medie în timpul iernii este de doar -3 °C, cu temperaturi ce coboară rar sub -10 °C, iar media
Saint Pierre și Miquelon () [Corola-website/Science/305751_a_307080]
-
implică nemijlocit în caracterizarea climatică. Poziția geografică a Munților Vrancei permite influența maselor de aer vestice, oceanice, mai umede și cu temperaturi moderate, cît și a celor est-europene, mai aride, în funcție de care stările vremii se deosebesc mai cu seamă în privința umidității și nebulozității atmosferei. Este important faptul că masele de aer oceanic, o dată ce depășesc la est aliniamentul culmilor înalte, devin mai sărace în precipitațiile ce le sînt specifice, înregistrîndu-se concomitent degajarea cerului de nori și foehnizarea lor. Contrar, fronturile atmosferice răsăritene
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]