9,098 matches
-
rumânesc, IV, 2, p. 206. 75 Pop, Conspect, II, p. 5. 76 Pop, Conspect, I, p. 137. 77 Vasile Alecsandri, "Constantin Negruzzi" (1872), în Opere, IV, p. 371. Alte biografii din epocă reprezintă acest parcurs ca o activare intermitentă a vocației, ca o "deșteptare" reiterată a apelului poetic: " Aici făcu cunoștință cu vestitul poet rusesc Pușkin și învăță de la dânsul limba rusească. În petrecerile sale cu acest bărbat se deșteptă și se dezvoltă într-însul spiritul poetic. După reîntoarcerea sa în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
la Corso să mai tragem o votcă... Norocoși, am dat peste medicul stomatolog ce ne cinstea cu băuturici tari, noi producându-i versuri pe loc, la comandă... Pe atunci beam numai votci mici, deși niciodată nu am avut, cu adevărat, vocație de băutor... Practicam doar o tâmpenie în plus care, de câteva ori, m-a pus în niște situații imposibile... (De povestit cândva întâmplarea cu fata aceea gheboasă... nu știu cum am ajuns acolo... Chestia a fost că, dacă vroiam sa mă culc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
București (de fapt, cam singurul de o asemenea anvergură). Activitatea de la "Presa Bună" a fost semnificativă și a lăsat în urma sa numerose apariții de carte și tipărituri catolice. Prin strădania personală a monseniorului Gabor, care a făcut din presa catolică vocația sa, această inițiativa de înființare a unui Institut catolic s-a concretizat și a ajutat la dezvoltarea publicațiilor catolice din Moldova și la răspândirea culturii române în rândul comunității catolice (și nu numai). Institutul "Presa Bună" a reprezentat și o
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
povestirea la cea intimă care o închide pune în evidență violența conținută în ospitalitate și pune problema ospitalității absolute. Flaubert subliniază devierile care structurează ospitalitatea; castelul în care se naște Iulian este un loc prosper, de pace și armonie, cu vocație de ospitalitate dar părinții săi par a trăi fiecare în lumea lui, tatăl în cea a armelor și aventurii, mama într-o lume pioasă, iar fiul va fi sfâșiat între aceste dorințe contradictorii. Și castelul este un spațiu contradictoriu, fiindcă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
apărau de frig; scrinurile gemeau de rufărie, buțile cu vin se îngrămădeau în pivnițe, iar sipetele de stejar trosneau de greutatea sacilor cu arginți"378*. Nașterea lui Iulian prilejuiește o sărbătoare care ține trei zile și care sporește această tradițională vocație ospitalieră. Se ospătară cu cele mai rare bucate și mirodenii și cu găini grase cât oile; pentru a-i veseli pe meseni, un pitic își făcu apariția dintr-o plăcintă; și cum nu mai pridideau cu pocalele fiindcă numărul oaspeților
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
amărăciune și se răspândește în tot corpul... și mi-am dat seama că îmi rămâneau două posibilitați: sau să mă arunc pe fereastră când toată lumea va fi culcată, sau să mă duc la fabrică" (Max Brod, Franz Kalka, "Meserie și vocație", p. 146). 522 Jurnal, februarie 1914. 523 "Să sar pe fereastră mi-a apărut drept singura soluție", (Jurnal, 5 august 1913). 524 OC, IV, p. 440. 525 La sfârșitul Verdictului: "Georg fuhte sich aus dem Zimmer gejagt, den Schlagmit dem
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
politici, diplomatici și strategici. 3.3.2. Implicarea unor structuri globale și regionale de securitate în gestionarea crizei israeliano-palestiniene: ONU și NATO O succinta retrospectivă a cronologiei conflictului israeliano-palestinian relevă în mod evident implicarea susținută a unor actori internaționali (cu vocație mai mult sau mai putin globală) în încercarea de rezolvare a crizei și instaurarea unei păci cuprinzătoare în regiunea Orientului Mijlociu. Încă de la debutul crizei israeliano-palestiniene anumite structuri de securitate globale și regionale au lansat o serie de inițiative menite
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
presupune un elaborat mult mai aprofundat, insă având în vederea economia lucrării acest subcapitol va aduce în discuție în mod limitativ cele mai importante rezoluții adoptate de ONU (în cadrul Adunării Generale sau în Consiliul de Securitate). Deși Organizația Națiunilor Unite are vocația unei organizații globale al carui principal scop627 îl reprezintă menținerea păcii și securității internaționale, realizarea cooperării internaționale în domeniul economic și social, precum și promovarea și încurajarea respectării drepturilor omului și libertăților fundamentale, vom vedea pe parcursul acestui subcapitol că în ceea ce privește derularea
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
și Națiunile Unite au acordat, prin statut, marilor puteri responsabilități speciale pentru apărarea păcii și securității internaționale). În plus, apare și diferența de nivel, dar altfel potențată: regimurile au aplicabilitate în general la nivel regional, pe când principiile securității colective au vocație universală, aplicându-se întregului sistem. Temporal, evoluția regimurilor acorduri de voință pe o problematică schimbătoare este incertă. Principiile capătă forță datorită stabilității: un agresor va fi privit ca atare o lungă perioadă după momentul acțiunii, fiind nevoit să suporte consecințele
Regimuri de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1523]
-
pot reveni. Fără a fi pro fetică, educația junimistă este vizionară, instruind asu pra utilității spiritului critic și lucidității, atunci când fanatismul și exaltarea par să fie dominante. Evocarea sa este o celebrare a libertății și a moderației. * Odată identificată această vocație libertară a pedagogiei junimiste, interogarea corpului de texte doctrinare devine posibilă prin depășirea recursului la tipul de paradigmă de interpretare întemeiat pe opoziția dintre „reacțiune“ și „progres“. Ca și în alte ocazii, prudența este necesară în opera de examinare a
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
pe care inovația necontrolată le poate genera. De aici, invitația la prudență în abordarea schimbărilor sociale și instituționale; - elogiul libertății și al descentralizării locale. Centralizarea guvernării este un semn al avansului unui stat omnipotent, ce anulează, pe durată lungă, orice vocație a autonomiei individuale. O digresiune despre revoluționari și fanatism Liberal conservatori în accepțiunea occidentală a sintagmei, junimiștii vor fi marcați, asemenea contemporanilor lor, de obsesia „revoluționară“. Critica anului 1848, critica tipului conspiratorial și iacobin de politică, critica rupturii pe care
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
este atrasă în mod irezistibil.<ref id=”2”>A se vedea Sorin Antohi, Civitas imaginalis. Istorie și utopie în conștiința românească, Editura Polirom, Iași, 1999, ediția a doua, pp. 117-143.</ref> Reflecția sa se naște din acest dialog tensionat dintre vocația regresivă și instinctul junimist al gradualismului și organicității. Discontinuă și vizionară, gândirea sa rămâne parte, până la un punct cel puțin, a trunchiului originar junimist. Îndatorat, ca și Rosetti, unei sensibilități burkeane, Eminescu elogiază alternativa conservatoare întrucât reconciliază contrariile și aduce
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
de Burke. Prudența este antidotul pe care Eminescu îl recomandă ca modalitate de a descuraja derapajul raționalist. Modestia obiectivelor decurge natural din atenția cu care o politică conservatoare va cerceta peisajul pe care este chemată să îl administreze. Așadar, nu vocația unui experiment de laborator, ci gradualismul unei schimbări care să încurajeze sedimentarea organică. Tăgăduim că pe calea aceasta se poate realiza un adevărat progres, pe care nul vedem și nu l aprobăm decât în dezvoltarea treptată și continuă a muncii
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
Carp nu este decât o autohtonizare a principiului primogeniturii: transmisiunea pământului în mâini mai puține îi obligă pe ceilalți membri ai familiei săși constituie parcursuri individuale independente. Proprietatea țărănească riscă să involueze în direcția unui lot de supraviețuire lipsit de vocația creșterii și a autenticului progres. Stabilitatea și extinderea proprietății sunt, în cheia de lectură a lui Carp, alternativa la pauperizarea care alimentează instinctele resentimentului social. Dațimi un spor de populațiune de douătrei sute de mii de țărani și moșiile Statului
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
cari sunt adevăratele interese al comunei și ale județului, pentru ca să poată mai târziu, pe o treaptă mai superioară, să judece cari sunt adevăratele interese ale Statului întreg.<ref id=”1”>Ibidem, p. 319.</ref> Junimismul politic rămâne întemeiat pe această vocație a contrazicerii prejudecăților curente. Suveranitatea rațiunii legitimează, în cele din urmă, ostilitatea față de orice tentativă de a submina o evoluție care duce, pe durată lungă, la fortificarea instituțiilor. Omul politic pe care Carp mizează, ca imagine generică, este capabil să
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
element al triadei istorie - timp - trecut i-a fost hărăzită o reflecție aparte. Să trecem la seducția pe care o exercită puterea exemplului, mult mai spectaculos decât dezbaterea teoretică, prin proporțiile efortului investit, cu adevărat personal, în a-și exercita vocația pedagogică a opinentului în materie de trecut național. în învățătura marxistă, pe care regimul politic a evocat-o ca autoritate științifică supremă, trecutul este important în măsura în care el folosește pentru a argumenta un proiect social prezent, întărit prin finalitatea sa paradiziacă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
mai multe trecuturi, există și mai multe timpuri: timpul teologic, timpul cosmic, timpul mitic, timpul omului (psihologic), timpul (sau ritmul) economic etc. Fiecare dintre aceste timpuri a fost subsumat Istoriei, în sensul ei cel mai general, într-un fel de vocație imperialistă în care tot ce ține de umanitate este arondat timpului istoric, „timpului lumii”, instanța supremă în materie de curgere a civilizației. Fernand Braudel imagina timpul ca „durată lungă” a desfășurării istoriei în interiorul căruia se desfășoară fenomene istorice pe „durată
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Mai mult, negocierea mai înțeleaptă a termenilor viitorului statut ar fi putut conduce la stipularea unor prevederi acceptabile și pentru Sfântul Scaun. Plasarea discuției în zona contrafactuală este însă riscantă și ignoră conflictul profund existent între cele două entități cu vocație universalistă - Vaticanul și Uniunea Sovietică. Disputa nu cuprindea doar probleme de jurisdicție, ci avea și un aspect ideologic pronunțat: la 13 iulie 1949 apărea în Acta Apostolicae Sedis decretul Congregației Sfântului Oficiu de excomunicare a catolicilor înscriși în partide comuniste
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
nu a avut loc, iar în loc de liberate am avut parte de naționalism. în august 1968, Ceaușescu a reușit o manipulare aproape perfectă, întrucât s-au constituit gărzi de apărare, inclusiv la Uniunea Scriitorilor, unde însă a fost repede demobilizată din cauza vocației bahice a voluntarilor. în acel an de apogeu pentru dictator cineva din proximitatea puterii (Gh. Apostol) denunța metodele la care a recurs Ceaușescu pentru a-l înlătura pe Drăghici și a-și consolida puterea. Liderul comunist critica regimul, afirmând că
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
lasă impresia stabilă a prietenului care, în orice moment, așteaptă să-l întrebi și dorește să-ți spună. Afabil, spontan, inspirat, bun tovarăș de banchet spiritual, Gigi Căciuleanu farmecă din nou pe cel ce îl ascultă. Acum, fără strategie. Din vocație. Dansul contemporan este o problemă de gândire, de libertate și de poezie Gigi Căciuleanu. Am fost foarte fericit să ajung la Iași, chiar ca simplu trecător pe stradă. A.V. Aveți experiența spectacolelor, a recitalurilor pe care le-ați realizat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
coordonatoare a Festivalului cu același nume, organizat în fiecare an la Cluj. Alte responsabilități, s-ar putea spune, altă profesie legată de muzică. Dar neschimbate au rămas seriozitatea, voința de a atinge competența în tot ce ține de problemele organizatorice, vocația lucrului bine făcut până la capăt. Un slogan intrat de puțin timp în discursul public, dar aplicat de mulți ani, fără prea multe cuvinte și în cazul organizării Festivalului "Mozart". Todeauna măsurate, inspirate de un gând profund, dezvăluind deseori simțul umorului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Am fost elevul lui Edgar Papu și al lui Dan Grigorescu, și pe linia asta, Frunzetti-Papu-Grigorescu, am avut beneficiul unui contact indirect cu Tudor Vianu. Într-un fel sau altul, toți s-au risipit. Au făcut-o renunțând uneori la vocația sau chiar la demnitatea lor, numai ca să supraviețuiască, să poată să-și difuzeze învățătura către cei mai tineri. Lor, tuturor celor care au trecut prin cultura acestei țări fără să fie lăsați să lase urma pe care puteau să o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
aceeași situație cu Virgil Nemoianu și Matei Călinescu? N.M. Am fost în aceeași situație, și totuși în alta. În primul rând, eu am ajuns în America mult mai târziu, ei studiaseră limba engleză, o stăpâneau foarte bine, erau profesori de vocație. Eu nu eram profesor deloc, nu știam engleza deloc! În plus, mă preocupa, firește, creativitatea, nu doar partea analitică. Din motivul ăsta, în primii ani am încercat mai întâi să scriu eseuri care au o structură mai mult sau mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
trebuie. A.V. Poți să ajungi un bun regizor ca autodidact? Dar nu învățând în școală. A.V. Da. Da. Poți. Până la urmă, școala nu face decât să perfecționeze ceea ce ai. Școala nu-ți dă nici harul, nici talentul, nici vocația. Școala îți perfecționează chemarea. A.V. Ați întâlnit oameni de teatru și de film care v-au descurajat? Ori au încercat să vă descurajeze? A.V. Da, întâlnesc și acum. A.V. Și cum reacționați? A.V. Înăuntrul meu, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
referință pentru a se structura, această referință m-a structurat psihologic pe mine. Ceea ce surprinde în demonstrația pe care o faceți în cartea Boala Islamului (La Maladie de l’Islam) este poate nu atât faptul că Occidentul a uitat de vocația culturală și artistică din istoria și devenirea Islamului, ci că însăși lumea islamică a uitat-o! Exact. De aceea eu spun că remediul la boala Islamului cere mai întâi o anamneză din partea musulmanilor, și utilizez conștient acest termen psihanalitic, psihanaliza
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]