9,311 matches
-
propuneri diferite. Despre prima, un roman, mi s-a spus că e prea mare (e drept, ar urma să aibă peste 500 de pagini). Despre a doua, un volum de proză scurtă, că e slăbuț. Despre a treia, cartea cu ziariști, că n-ar interesa pe nimeni. În fine, același roman exagerat de mare a fost citit, la o altă editură, de un responsabil (scriitor el însuși) care mi-a zis, citez: Cred că se poate scoate o carte din el
Contabilitate și extaz by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/12529_a_13854]
-
și convenționale. Dau trei exemple din sectorul politic. În 1947, "câțiva fruntași ai partidului național-țărănesc sunt surprinși în clipa în care voiau să fugă peste graniță" (p. 109). Atât și nici un fel de comentariu e prea puțin din partea unui scriitor, ziarist pe deasupra. Sfârșitul anului 1947 are parte în jurnalul lui Eugen Barbu de câteva propoziții desprinse parcă dintr-un manual de istorie pentru gimnaziu: "30 decembrie. România a devenit republică. Lungul proces politic a luat sfârșit. Monarhia constituia ultimul obstacol în
Jurnalul ca impostură by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12584_a_13909]
-
sigur, în UE la 1 ianuarie 2007. Nu e prima oară cînd Băsescu face afirmații angajante la întîlniri informale unde presa e strînsă buluc. Și, la fel, președintele a avut grijă să insiste că ceea ce spune nu e pentru urechile ziariștilor pe care îi vede în sală. Acest joc de-a uite presa, nu e presa face parte din tactica lui Băsescu în perioadele în care simte că ar trebui să apară în public, fără a le da ziariștilor posibilitatea de
Băsescu bate șaua lui Iuscenko by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11354_a_12679]
-
pentru urechile ziariștilor pe care îi vede în sală. Acest joc de-a uite presa, nu e presa face parte din tactica lui Băsescu în perioadele în care simte că ar trebui să apară în public, fără a le da ziariștilor posibilitatea de a-i pune întrebări. La întîlnirea, vorba vine, cu studenții, pe teme de politică externă Băsescu a folosit exemplul Ucrainei lui Iuscenko pentru a scoate în față propriile sale probleme. În timp ce PSD-ul îl acuză că ar încălca
Băsescu bate șaua lui Iuscenko by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11354_a_12679]
-
că faci ceea ce nici tu însuți nu crezi că poți face: să cunoști realitatea. Malcolm Gladwell nu este filozof și cu atît mai puțin scriitor. Și poate că tocmai de aceea a reușit să cunoască realitatea omului. A lucrat ca ziarist la revista americană New Yorker și apoi, sub inspirația de moment pe care i-o dăduse scrierea unui articol de succes, al cărui titlu era chiar Punctul critic, s-a hotărît ca, adîncind cercetarea acestei teme, să scrie o carte
Rețeta succesului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11351_a_12676]
-
altele. Este surprinzător câtă pasiune a pus viitorul filosof în activitatea de jurnalist (pentru o perioadă scurtă, de o lună - 8 septembrie-16 octombrie 1940 - a fost redactor-șef al revistei Buna-Vestire), activitate etichetată cel mai adesea nefavorabil (,proverbiala superficialitate a ziaristului"). Până în momentul de față, din vasta activitate ziaristică a lui Constantin Noica au apărut următoarele volume de publicistică propriu-zisă: Semnele Minervei. Publicistică, I. 1927-1929. Ediție îngrijită de Marin Diaconu, Editura Humanitas, București, 1994; între suflet și spirit. Publicistică, II, 1930
Noica, jurnalist by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/11370_a_12695]
-
băgat în ridicol public pe greviștii lui, răspunzîndu-le la huiduieli cu o înjurătură. Adversarii lui din campania electorală n-au scos la iveală această scenă, fiindcă știau că în loc să-l compromită cu ea, l-ar fi ridicat în opțiunea alegătorilor. Ziaristul Gabriel Stănescu l-a dat recent de gol pe Băsescu, în ,Gardianul", după o convorbire particulară în care președintele României i-a expus pe scurt și plastic principiile sale de politică externă, apropo de axa București-Londra-Washington. Decît să sugă... la
Ce licurici mai ascunde Băsescu? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11395_a_12720]
-
pe care-l cer pentru Băsescu? Din simplul motiv că Ion Iliescu s-a scăpat în public, nu în convorbiri particulare. Întîmplător sau mai degrabă nu, Gabriel Stănescu a publicat această dezvăluire după ce Traian Băsescu a povestit presei că un ziarist l-a amenințat personal că îi va face și îi va drege, în ziarele sale. Concurența l-a identificat ca posibil autor al acestei amenințări pe Sorin Roșca Stănescu. Acesta a declarat că nu e cazul. Totuși Băsescu l-a
Ce licurici mai ascunde Băsescu? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11395_a_12720]
-
dispărut. În ultimele secole de sclavie, acești oameni au dobândit trăsături de sclavi, și de aceea am o pornire atât de negativă față de ei". Sau, într-o formulare autoironică: , Există două categorii de oameni pe care nu-i pot suferi: ziariștii și evreii. Din nefericire fac parte din ambele categorii". Pe fondul acestei sensibilități psihice, refuzul formulat de familia von Dönniges a căzut ca un trăsnet. Printr-o scrisoare injurioasă, Ferdinand Lassale l-a provocat la duel pe tatăl Helenei. Acesta
Din nou despre duelul la români by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11326_a_12651]
-
spadasin redutabil și, în al doilea rând, pentru că și-a dat seama că prințul român dorește să facă din acest duel un act exemplar. Chiar și în pragul morții, în 1901, George Bibescu l-a provocat la duel pe un ziarist cvasi-obscur, C.Al. Ionescu, care se hrănea din scandaluri de presă și care s-a exprimat ireverențios față de prinț într-o broșură intitulată O chestiune de onoare. Dar George Bibescu și-a făcut un nume nu numai în practica duelului
Din nou despre duelul la români by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11326_a_12651]
-
corp de armată măsuri pentru apărarea Partidului Liberal de cel }ărănesc și Național, dovedește că familia Brătianu, neputincioasă, s-a pus definitiv sub scutul câtorva generali și a regimentelor de jandarmi în acest scop create" (p. 41) - e de părere ziaristul în articolul Spre dictatură militară, publicat în ,Facla" din 23 mai 1925. Rechizitoriul guvernării liberale nu încetează o clipă: ,brigandajele ordinare ale brătienismului" sunt denunțate ca o catastrofă. Se așteaptă ca ,liberalii, cu încheieturile slăbite, cu respirația astmatică și cu
Un poet în serviciul gazetăriei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11386_a_12711]
-
nu s-au născut din Ťspuma măriiť" (ciberplai.com); probabil că sigla nu s-a impus prea mult pentru că este concurată de exotismul inconfundabil al numelui Vadim. Mult mai frecventă este însă abrevierea în cazul numelui unui alt personaj public - ziaristul Cristian Tudor Popescu: ,CTP-ul și-a luat grupul vesel și a plecat în sihăstrie" (weblog.ro); CTP-ul semnează editorialul din Adevărul de azi" (computergames.ro); ,zici că tu crezi că cetepeul e un frustrat" (fanclub.ro); ,CTP-ul
Nume devenite sigle by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11409_a_12734]
-
cetepeul..." (gandul.info, 22.06.2005) -, folosită chiar și la vocativ: ,între tine, CTP-ule, și Pleșiță nu este nici o diferență" (ib.). Efectul e sporit de acumularea siglelor, care accentuează aspectul instituțional al numelui; de pildă, Centrul Român de Presă și ziaristul care îl conduce sînt desemnați în mod similar: ,CRP-ul CTP-ului a înviat din morți" (Dilema veche, 76, 2005, 19). Alteori, sigla apare alături de substantivizarea altor nume de persoană: ,cetepeul i-a furat pastilele dinescului" (23.06.2005); ,CTP
Nume devenite sigle by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11409_a_12734]
-
putea trăi, din literatură - nu. Întâmplarea face ca foarte tânărul poet Ion Iovanaki, debutând în 1912, la 17 ani, la revista ,Simbolul" și publicând apoi alte poezii în 1913 la , Noua revistă română", să fie remarcat de unul din marii ziariști ai momentului, N. D. Cocea, și invitat să colaboreze la gazetele lui ,Rampa" și ,Facla". Va fi începutul unei colaborări, al unei prietenii și al unei solidarități de durată. Gazetarul Eugen Vinea, cum semna de-a lungul anului său de
Patrimoniul clasicilor de izbeliște? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11410_a_12735]
-
de colaborarea foarte apropiată cu N. D. Cocea, pe tărâmul gazetăriei politice. La ,Facla" este prim-redactor în 1925-1926, iar din 1930 (până în 1940) îi succede ca director lui N. D. Cocea. În anii 1938-1944 a fost președinte al Uniunii Ziariștilor Profesioniști, deci avea prestigiu și autoritate. Publicistica l-a absorbit aproape total, până la a-și neglija literatura. Poeziile nu și le-a adunat niciodată în volum: i-au fost publicate, la insistențele celor apropiați, în 1964, anul morții, în culegerea
Patrimoniul clasicilor de izbeliște? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11410_a_12735]
-
Ion Vinea a mobilizat resursele sale artistice în pagina de publicistică, mai ales în înverșunările pamfletarului, rivalizând cu Arghezi. Ion Vinea a meditat la întrebarea pusă într-o anchetă dintr-un ziar străin dacă ,poate fi cineva în același timp ziarist și mare scriitor". Paul Souday, invocat de publicistul nostru, și-a gândit răspunsul ca o problemă de simultaneitate, rezolvată în banalitatea că ,cineva face act de mare scriitor producând foarte bună gazetărie. Un articol de ziar devine fapt literar, mulțumită
Patrimoniul clasicilor de izbeliște? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11410_a_12735]
-
ce în ce se va consolida. Momentul, însă, parodiind formele apusene ale veacului, aparține Băncii Naționale și Băncii Românești. Ne stăpânește pumnul fragil al lui Hagi-Tudose". Dezamăgirea lui Ion Vinea, în 1925 seamănă izbitor cu experiențe de astăzi, umilind personalitatea ziaristului prin cenzura economică a patronului sau a firmei, obligând la ,disciplină întru amorf, banal și tern". Concluzia e de un scepticism paralizant în legătură cu șansele de independență ale ziaristului: ,Suspect cel ce nu s-a înduplecat la rolul de informator simplu
Patrimoniul clasicilor de izbeliște? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11410_a_12735]
-
Ion Vinea, în 1925 seamănă izbitor cu experiențe de astăzi, umilind personalitatea ziaristului prin cenzura economică a patronului sau a firmei, obligând la ,disciplină întru amorf, banal și tern". Concluzia e de un scepticism paralizant în legătură cu șansele de independență ale ziaristului: ,Suspect cel ce nu s-a înduplecat la rolul de informator simplu sau de blajin comentator de fapte. Suspect cel însuflețit de o cauză. Suspect cel preocupat de idei generale, cel ce s-ar avânta și într-alte cercetări și
Patrimoniul clasicilor de izbeliște? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11410_a_12735]
-
crezut de Ov. S. Crohmălniceanu a fi fost favorizat de ,sistemul imperialist". Era un punct de vedere atunci credibil întrucât, pe de o parte, era favorizat de informația, mult speculată, că scriitorul ceh a avut vederi de stânga și ca ziarist. Iar pe de altă parte, prefața criticului apare în 1964, când limbajul agresiv al criticii avea o singură direcție. Se vitupera numai contra imperialismului occidental tocmai atunci când estul Europei suporta atât de greu imperialismul comunist, simetric oricărui alt imperialism. Și
Un roman al ecologiei umane by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11418_a_12743]
-
să se volatilizeze de la Stoenești. Ceea ce nu-l împiedică să declare că dacă n-ar fi vrut el să fie prins, nu l-ar fi capturat nici NATO. Cozma e liber să-și povestească trecutul cum are el chef, dar ziaristul autentic are datoria să nu se lase păcălit de poveștile lui.
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13650_a_14975]
-
regimului parlamentar, înființarea partidului unic Frontul Renașterii Naționale, introducerea îngrădirilor rasiale etc. etc." Comentariu în redacție: "Și cînd te gîndești că n-a scris nici despre grevele de la Grivița din 1933, nici despre înființarea P.C.R.!" Lumea excepțiilor din România O ziarist| de la EVENIMENTUL ZILEI a descoperit într-un ziar din Focșani următorul anunț: "Pensionară cu 1.200.000 lei/lună, cu patru operații și altele, un singur rinichi, văduvă, rog frumos pe cine mă poate ajuta cu bani pentru a-mi
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13702_a_15027]
-
ignoranță reală sau simulată: "Termenul de Baron este anacronic, nu știu ce înțelege presa prin acest apelativ, dar cred că baronii aparțin unor timpuri trecute"; Nu vreau să mă pronunț, e ceva neclar, nedefinit și venit din istorie". Pentru pasiunea neologică a ziariștilor, în schimb, termenul la modă e foarte firesc, sensul său extinzîndu-se deja în familia lexicală a lui baron: baronet ( "Ar mai fi libere cîteva locuri de baroneți"; "un baronet care aspiră din greu la titlul de baron local" ib.) și
Baroni by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13714_a_15039]
-
încă președintele României Emil Constantinescu de faptul că ar fi adus România sub Bulgaria în raporturile cu Uniunea Europeană. Dar nici unul dintre cotidianele care n-au înțeles că reforma înseamnă nu numai sacrificiu din partea politicienilor, ci și o atitudine clară din partea ziariștilor nu vor să recunoască faptul că partidele care au coabitat la guvernare, în chip de alianță, au fost victimele mass media în ultimii aproape patru ani. Să fi uitat ziarele și televiziunile și posturile de radio că au transformat în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16583_a_17908]
-
poate de reacțiile presei internaționale, editorialiștii încep să înțeleagă că ruptura pe care a provocat-o votul pentru alegerile generale înseamnă o direcție greșită venită din partea alegătorilor care au ales extremismul personificat de Corneliu Vadim Tudor. Dar nu există, deocamdată ziarist care să-și pună cenușă în cap pentru că a lucrat temeinic pentru slăbirea regimului Constantinescu. Dimpotrivă, acest regim atacat de sindicate, de rivali politici și tocat chiar și dinăuntru, de politicieni complexați, e ținut de vinovat pentru ceea ce nu putea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16583_a_17908]
-
gata să le cadă în genunchi; iar alegătorii, mai întîi uluiți, pe urmă prăpădindu-se de rîs, aclamîndu-l, izbucnind în urale. Iată omul! Iată candidatul mult visat! Sus cu el! - entuziasm general. Cum e azi și cu Isărescu, pe care ziariștii și lumea îl tot întreabă zilnic, că el cînd se lansează, că toți s-au lansatără, numai dînsul nu. Iar omul atît de cuviincios și cu vorbirea lui înceată și cumpănită din dreapta Oltului le zice că ce să se mai
Și totuși se mișcă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16633_a_17958]