9,974 matches
-
din oficiu. CAPITOLUL AVENTURĂ, CĂLĂTORIE Testul nr. 13 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentul de mai jos: Capitolul IX În ce chip Jder cel mititel a ajuns la dragostea lui Cneaghina Tudosia ieși singură; când trecu și el pe lângă stăpânul său, jupânița îndrăzni să-l oprească. - Acesta-i Jder, prietinul meu, lămuri coconul Alexandru. - Aș dori să rămâie, mărturisi jupânița Nasta. - Rămâi, prietene Ionuț, se învoi Alexăndrel. - Îl cheamă Ionuț? - Dacă nu-ți este cu supărare, așa îl cheamă, jupâniță, zâmbi cu dinții
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
arată un Voievod mare și un Jder mititel Era fără liniște; îi plăceau toate zburdălniciile. Învățase cu ușurință, de mititel, meșteșugurile vânatului la starostele Căliman; iar acuma era nedespărțit de fratele său cel mare Simion, între caii de la herghelia domnească. Îndrăznea să încalece hărmăsarii cei mai nărăvași [...] - Acesta e mezinul comisului nostru Manole? a zâmbit Vodă. - Da. Alexăndrel-Vodă îl cunoaște de anul trecut, de la isprăvile lui de vânătoare. - Am aflat. Te chiamă Ionuț, te-am mai văzut. - Ionuț Păr Negru, măria
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
dinți vizibili, ca niște așchii de os. Omul, a cărui vârstă desigur înaintată rămânea totuși incertă, zâmbea cu cei doi dinți, clipind rar și moale, întocmai ca bufnițele supărate de o lumină bruscă, privind întrebător și vădit contrariat. - Unchiul Costache? îndrăzni să deschidă gura tânărul, pe urmă, intimidat, refăcu întrebarea: Aici șade domnul Constantin Giurgiuveanu? Bătrânul clipi din ochi, ca și când n-ar fi înțeles întrebarea, mișcă buzele, dar nu răspunse nimic. - Eu sunt Felix - adăugă tânărul, uimit de această primire - nepotul
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
Toate câte făcu țigănia, Când Vlad Vodă îi dete slobozie, Arme ș-olaturi de moșie, Cum țiganii vrură să-și aleagă, Un vodă-în țară ș-o stăpânie, Cum, uitându-și de viața dragă, Arme prinsără cu vitejie, Ba - în urmă - îndrăzniră ș-a să bate Cu murgeștile păgâne gloate... (Ion Budai-Deleanu, Țiganiada, Cântul I) 1.Explică modul de formare a cuvântului-titlu Țiganiada. 2.Scrie sinonimele contextuale pentru termenii: cântă, slobozie. 3.Comentează rolul invocației către muză. 4.Motivează folosirea semnului exclamării
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
pândesc în timp, ca pe vânat, Să văd: ești șoimul meu cel căutat? Să Te ucid? Sau să-ngenunchi a cere. Pentru credință sau pentru tăgadă, Te caut dârz și fără de folos. Ești visul meu, din toate, cel frumos Și nu-ndrăznesc să te dobor din cer grămadă. [...] Singuri, acum, în marea Ta poveste, Rămân cu Tine să mă mai măsor, Fără să vreau să ies biruitor. Vreau să Te pipăi și să urlu: Este!" (Tudor Arghezi, Psalm - Te drămuiesc în zgomot
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
brâu scoate un răcnet înfiorător, venit din negura vremurilor : „Aaaaa ! Iute-mi taie cuțâtu’, că l-am ascuțât amu’ !”. Înfruntarea este și ea orchestrată impecabil. Delenii strigă : „Vrem pământ, că ne- am luptat !”. Un propagandist de duzină n-ar fi îndrăznit să pună în gura lui Mitru Moț replica : „Unde te-ai luptat, în pat cu bărbat-tu ? !” adresată unei țărănci gureșe. Banalizând, umorul întărește realist scena. Aflând că moții n-au fost trecuți pe listele de împro prietărire, Ardeleanu îl
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
personaje niște bule de vid vorbitoare, niște semne purtătoare ale textului politico-ideologic, lipsite de viață. Nu există nici un cadru „inutil”, fiecare centimetru de peliculă are o contribuție la transmiterea mesajului propagandistic. Se recade astfel în „filmul cu ingineri”, pe care îndrăzniseră să-l ironizeze Lucian Bratu și Radu Cosașu în Un film cu o fată fermecătoare. Regresul este uriaș. O producție realizată în stalinism, despre țărani, cum e Desfășurarea, are mai multă viață decât „intelectuala” Gioconda fără surâs. Reconstituirea (1970) sau
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
instituțiile statului sunt ocupate de rudele lui Ceaușescu, începând cu soția, Elena, și continuând cu frații, fiul și cumnații. Virgil Trofin, Paul Niculescu- Mizil și Ion Iliescu sunt marginalizați. După 1974, descentralizarea începută de Maurer este abandonată, nimeni nu mai îndrăznește să aibă vreo inițiativă, toate hotărârile fiind luate de către cuplul prezidențial. Politica irațională de industrializare afundă România în datorii externe. Prețurile la alimente cresc, ceea ce nu rezolvă penuria, se introduc rațiile pe cap de locuitor. Reluându- se procedeul din anii
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
am găsit un fel de familie...” - „Nu e adevărat, de ce trebuie să te minți pe tine ! ? S- a pompat în gospodăria asta luându-se de la alții ! Toată lumea știe că Mărieș e prietenul tău ! Ce prieten, lacheul tău ! Și nimeni nu îndrăznește să deschidă gura !”. Stoian aruncă țigara. În jur sunt numai pomi înfloriți. „Ai terminat ? Am 54 de ani, 6 ani de muncă ilegală, 14 ani de închisoare, muncesc de dimineața până seara. Și sunt singur !” Pleacă printre pomi. Așa reușește
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
odată și odată, să rămână în față, pentru totdeauna. Mulți spectatori români vor fi tresărit de plăcere la auzul replicii pe care Mihai i- o dă unui nobil maghiar venit în solie, întărind-o și cu o lovitură de picior : „Îndrăznești să-mi spui toate astea la mine acasă, în românește, Csomortany ? !”. Antimaghiarismul, ca și antisemitismul, încurajat neoficial de regimul ceaușist, trebuia să își aibă și el locul în scenariu. Cu totul ieșită din comun, chiar într-un film în care
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
în Germania, în care tânărul El țipă inter minabil la Ea, care țipă și mai ascuțit, în vreme ce smulge cearceafuri albe atârnate pe scenă și i le aruncă în cap. Occident decadent... Mătușa lui Hans declară sistematic că iubește pictura. Doina îndrăznește să zică și ea la un moment dat că-i place literatura : „În România aș fi putut să studiez literatura. Aici aș putea ?”. Tăcere, prim-plan cu chipul trist-întrebător al Doinei, muzică a pagubă. Hai că am bifat și superioritatea
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
perete, portretul lui Nicolae Ceaușescu. Înțelegem cu toții că adevăratul Dumnezeu este cel de pe perete, Tovarășul Prim e profetul lui, cel care merge spre lumină să dea oamenilor bune vestiri. Este exact ce cerea Securitatea în acei ani de la puținii care îndrăzneau să critice cu voce tare : Uite ce este, vă spunem așa, între noi, că sunteți intelectual, puteți să ziceți ce vreți de Partid, de Comitetul Central, de socialism, de comunism, dar nici un cuvânt despre Tovarășul Ceaușescu, că atunci luăm măsuri
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
parte din spațiul lui vital. De unde nu mai ai voie să ieși. Orice convenție de vânzare a produselor tale agricole, ca și înființarea de noi industrii, îți vor fi cu desăvârșire interzise. Nu vom arde niciodată tămâie înaintea celor care îndrăznesc să propovăduiască sau să reprezinte aceste teorii. Recunoaștem imediat analogia cu Planul Valev, cu diviziunea politică a muncii în CAER, a cărui respingere era unul dintre atuurile forte ale PCR în fața românilor. Ideologia legionară este redusă la supunerea oarbă față de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
a domniei mele și să stăpânească și să apere tot locul braniștei, cât ascultă de sfânta mănăstire. Iar dacă ar găsi că umblă cineva fără știrea lor, ei să ia totul, să-l lase gol. Pentru aceasta, nimeni să nu îndrăznească să stăpânească sau să oprească înaintea acestei cărți a domniei mele.” D.R.H., A., Moldova, vol. XIX (1626-1628), p. 94, Academia R.S.R., București, 1969, Institutul de Istorie „N. Iorga” 7. Miron Barnovschi voievod întărește mănăstirii Moldovița țiganii robi care să nu
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
la ceilalți își pierde sensul. Fiecare îl va „analiza” pe celălalt, îi va „arunca” o privire superioară și va trece mai departe mulțumit de sine. Astfel, constatăm că avem o concurență ridicată pentru stabilirea ocupantelor pozițiilor supraordonate în ierarhia axiologică. Îndrăznim să afirmăm chiar mai mult, și anume că asistăm la o tentativă de consolidare pe acele poziții a unor elemente care nici măcar nu ar trebui să poată fi introduse într-un asemenea grup. În urma unei cercetări de tip panel care
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
magic al basmului ! până la final . “ Eu sunt de acord cu orice, numai să fie cu un strop mai mult “! Remarcăm deja complexul său legat de statura-i inferioarădar acesta nu manifestat față de alți homo sapiens. În momentul în care personajul îndrăznește să îndrăznească și să își depășească, practic, condiția umană măruntă, fantasticul își face loc în spațiul real sau el pătrunde în spațiul fantastic. Vrăjitoarea ar presupune intriga, în cazul în care aceasta ar fi existat. Oferindu-se să îi împlinească
Un soi de basm: Basm, Daniil Harms. In: Apogeul by Astrid Corina Băgireanu () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1792]
-
basmului ! până la final . “ Eu sunt de acord cu orice, numai să fie cu un strop mai mult “! Remarcăm deja complexul său legat de statura-i inferioarădar acesta nu manifestat față de alți homo sapiens. În momentul în care personajul îndrăznește să îndrăznească și să își depășească, practic, condiția umană măruntă, fantasticul își face loc în spațiul real sau el pătrunde în spațiul fantastic. Vrăjitoarea ar presupune intriga, în cazul în care aceasta ar fi existat. Oferindu-se să îi împlinească dorința, ea
Un soi de basm: Basm, Daniil Harms. In: Apogeul by Astrid Corina Băgireanu () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1792]
-
bat cap în cap cu tonul amenințător din concluzia povestirii . S-ar putea să ai necazuri”citind de două ori, facem corelarea cu temerea mărunțelului: autorul nu recomandă să sărim peste umbra nostră ( vorba lui Nechifor Lipan) și să nu îndrăznim să pretindem “ un strop mai mult” decât ne e specia, decat ne e plapuma. Ne mai asigură de caracterul și existența noastră superfluă, atâta timp cât ne raportăm la fantasticul imaginației. Aproape paradoxal aș zice, pentru că imaginația oricum este de natură umană
Un soi de basm: Basm, Daniil Harms. In: Apogeul by Astrid Corina Băgireanu () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1792]
-
fost toate odinioară. Pe locul unde s-a aflat casa părintească și în care am crescut cei nouă copii se află acum doar o cumnată a mea, o femeie vrednică și primitoare, ajunsă și ea la vârsta senectuții. Nici nu îndrăznesc să mă gândesc ce se va alege din frumoasa ei gospodărie după... Probabil că moștenitorii o vor vinde. Dar ce se va întâmpla cu amintirile mele? Vor fi vândute și ele? Le voi mai putea întâlni? Și dacă vor fi
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
Privind lucrurile din această perspectivă, bunicii nu mai trebuie condamnați că-și revarsă asupra nepoților toată dragostea de care sunt animați, că suprema lor bucurie și fericire este să-i vadă mari, sănătoși și împliniți intelectual, moral și profesional. Nu îndrăznesc să fac referiri la felul în care mulți nepoți își iubesc bunicii pentru a nu umbri imaginea idilică a relației bunici - nepoți pe care am conturat-o mai sus. Împovărați de ani și de neputințe, bunicii așteaptă să culeagă roadele
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
este suficient, limba de educare din așezămintele preșcolare sau limba de studiere În așezămintele din Învățămîntul mediu general poate fi, alături de limba de stat, și limba minorității respective. Și totuși o profesoară de limba și literatura română din regiunea Cernăuți Îndrăznește să afirme că, În pofida condițiilor istorice, românii din nordul Bucovinei au păstrat cu sfințenie tot ce ține de psihologia și spiritualitatea unui popor: școală și biserică. Și poate din acest motiv acum se lovește tot mai vehement În tot ce
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
În realitate, În vid, cum s-a făcut cu alte popoare, de exemplu cu limba tadjică și poporul tadjic. Nici istoricii ruși, cărora le aparține ideea că moldovenii nu sînt români și pe care ei au cultivat-o, nu au Îndrăznit să spere atît. În 1892, istoricul rus P. N. Batiușcov constata că gubernia Basarabiei are o componență etnică de o neobișnuită diversitate, fiind o regiune de tranziție de la populația rusă la cea românească, ce locuiește În actuala Românie și În
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
să i se adreseze, respectă, pînă la urmă, formula impusă de soție, dar nu va renunța la formula tradițională, care Îi rămăsese mai apropiată. La revenirea Smaragdei dintr-o gravă decădere provocată de boală, așezat pe marginea patului, Iorgu abia Îndrăznea să atingă cu laba-i păroasă degetele subțiri și străvezii aruncate pe plapumă, abia Își găsi puterea să spună: Slavă Domnului, dragă Smărăndița, prin mare pojar și năcaz am trecut, amu a da Domnul și are să fie bine. Smaragdița Îl
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
lecturarea mecanică a unor texte pe care copilul nu le Înțelege sau care nu-i plac, nu-i trezesc interesul. La Început rezultatele, reușitele se vor lăsa așteptate, dar, odată trezit interesul pentru lectură și cu Îndrumările potrivite, copilul va Îndrăzni să se apuce singur de citit. Iar În acest momemt putem spune că scopul nostru a fost atins. Integrarea socioculturală a elevilor hipoacuzici prin activități educative școlare și extrașcolare prof. psihopedagog Ana Irina Imbir Școala pentru Hipoacuzici, București Motto: (Immanuel
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
puțin în gimnaziu și liceu, iar programele să prevadă și lecții speciale în vederea cultivării ingeniozității. Același autor subliniază importanța atitudinii profesorului, relația sa cu elevii. Nu e deloc indicată poziția sa autoritară, oarecum despotică. Ea creează blocaje afective. Copiii nu îndrăznesc să pună întrebări, se tem de eșec, de ironii. E nevoie de un climat democratic, destins, prietenos. Autoritatea unui profesor nu se bazează pe constrângere, pe frică, ci pe competență sa profesională, pe obiectivitatea și ținuta sa ireproșabilă. El trebuie
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]