8,101 matches
-
a lăsat. Toată ziua nu-l părăsea și cine știe ce planuri și-a mai făcut D-neaei. Oare de ce nu l-a luat bolnav, să-l caute? Acum sănătos cred și eu că are gust să fie Doamna Eminescu. Știu că în adâncul inimei mă doare și mi-e frică că nu se va duce și vara asta la Hall, lucru de care are neapărată trebuință. L-am rugat să-mi scrie cum și ce ocupă, însă până azi n-am primit nimic
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
se va duce și vara asta la Hall, lucru de care are neapărată trebuință. L-am rugat să-mi scrie cum și ce ocupă, însă până azi n-am primit nimic. De vei afla mata ceva, apoi vă rog din adâncul inimei înștiințează mă, în caz dacă dragostea Doamnei M./icle/ va strânge /stânge? / armonia și recunoștința ce mi-o datotrește. Mare nenorocire a fost femeia asta pe capul lui Mihai și se vede că s-a pus să-l scoată
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
în mișcare, ca o gândire care își poartă gândirea și se gândește pe sine." 116 "Spațiul mioritic", ca spațiu matrice al unei identități spirituale, a fost conceptualizat de Lucian Blaga, prin intermediul cântecului, înțeles ca "artă care tălmăcește cel mai bine adâncurile inconștientului și revelează orizontul spațial al inconștientului". 117 Astfel, doina, cântecul românilor de pretutindeni, generează "plaiul", acel "plan înalt, deschis, pe coamă verde de munte, scurs molcom în vale. O doină cântată (...) de o țărancă sau de o băciță, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
reprezentând, pe de o parte, substanța din care iau naștere toate formele, iar, pe de altă parte, este și un spațiu al regresiunii, adăpostind eterna reîntoarcere a materiei în propria matcă. Asociată principiului feminin matern și lunar , apa ilustrează lăuntricul, adâncul psihismului uman. Apa reprezintă "arhetipul tuturor legăturilor", "un liant universal", dar și un element al sciziunii.130 În majoritatea miturilor, apa este considerată un element cosmogonic activ, al cărui destin este de a conferi lucrurilor dynamis-ul creației. Dihotomia apă vie
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cununa vine / Mult mi-i drag și-mi pare bine, / Cununa-i de sânziene, / Cu Ilene-Cosânzene, / Cu Mării și Mărioare, / Flori de lăcrămioare. / De unde cununa pleacă / Multe cară se încarcă / Și fac drum belșugului, / Pân-la casa omului! / Cununița florilor, / Din adâncul văilor, / Cununița bradului / De pe culmea muntelui, / Îi ca lacrima curată, / Fetele pe frunte-o poartă, / Cununița-i scuturată / Trebuie adăpată, / Tot cu apă de izvor / Stropită cu drag și dor, / Cununa-i de sânziene / Cu Ilene-Cosânzene, / Cununița grâului / Bucuria omului
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
acest articol, idei pe care Wittgenstein credea că le comunicase în discuții cu membri ai Cercului): „Nu năzuiesc, cum știți, la recunoaștere în cercurile academiceă Nu este vorba de o dispută de prioritate academică, ci de o chestiune personală. În adâncul inimii, îmi este indiferent ce gândesc despre mine filozofii de astăzi; căci eu nu scriu pentru ei.“70 Ca și în anii petrecuți la Cambridge înainte de război, dispoziția lui Wittgenstein cunoștea suișuri și coborâșuri în funcție de capacitatea sau incapacitatea lui de
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
fiecare are un anumit sentiment față de propria-i existență, În fapt de viața Însăși. Unii oameni reușesc să Împingă acest sentiment pînă la nivelul elevat al respectului față de sine: „Trebuie să cugetăm așa ca și cum altul ar putea să privească În adîncul inimii noastre” (L.A. Seneca). * „Nu importă ce face natura din om, ci ceea ce el Însuși face din sine.” (Imm. Kant) Lucrul asupra „sinelui” trebuie să fie atît unul de ordin intelectual, cît și moral: „Tot interesul rațiunii mele e cuprins
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
păcatului izvorăsc din acel suflet păcătos care a gustat din belșug plăcerea și durerea păcatului și dorește acum din toată ființa lui izbăvirea de el și îndreptarea. Proorocul își dădea seama că păcatul îl coborâse în cele mai de jos adâncuri, iar rugăciunea trebuia să-l ridice pe cele mai înalte culmi, să-l îndepărteze de păcat și să-l apropie cât mai mult de Dumnezeu. Totodată, el își dă seama că de vreme ce natura omenească este încărcată cu povara păcatului strămoșesc
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
După concepția celor vechi, inima este nu numai organul principal al corpului omenesc, dar ea constituie în același timp și sediul sufletului, deoarece în Vechiul Testament cuvântul „inimă” este folosit pentru cugetul sau sufletul omenesc. Ca atare, inima este considerată sediul adâncurilor celor mai ascunse ale omului. Și, din păcate, „inima omului este mai vicleană decât orice. Cine o va cunoaște? Eu, Domnul, pătrund inima și cerc cele dinăuntru”. Atât în Vechiul Testament, cât și în Noul Testament, inima e pusă adeseori în opoziție
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
te voi scoate și tu Mă vei preaslăvi”. Străbătând timpul și spațiul, trebuie să ne oprim la Psaltire să o citim, să medităm asupra înțelesurilor ei și să o trăim din plin. Să urmăm pe David și să strigăm din adâncul inimii: „Te voi lăuda, că sunt o făptură așa de minunată”; „Veniți și vă voi spune, câte a făcut El sufletului meu”. „Acestea a vorbit Iisus și, ridicând ochii Săi la cer, a zis: Părinte, a venit ceasul! Preaslăvește pe
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
va fi rău, tot trupul tău va fi întunecat”. Lăuntrul omului este asemenea unui izvor de apă. Dacă izvorul este curat, bem apă și ne asigurăm sănătatea, iar dacă este infectat ne otrăvim, iar apa nu se poate folosi. în adâncurile sufletului nostru se zămislesc gândurile și se iau toate hotărârile. Acest „ochi” sufletesc este „chipul lui Dumnezeu”, pe care omul l-a primit de la Creatorul său. Este „organul” prin care creatura este legată de creator. Căci precum ochiul este fereastra
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
toate acestea, fiecare om are și o chemare interioară, care constă în lucrarea lăuntrică a harului prin care omul primește lumina pregătitoare și i se întărește încrederea în adevărul descoperit în posibilitatea iertării prin Hristos.” Această chemare interioară izvorâtă din adâncul ființei noastre este darul veșniciei și năzuința spre veșnicie, a cărei împlinire o așteptăm fiecare dintre noi. Este mântuirea despre care Fericitul Augustin, după ce a umblat prin valurile plăcerilor vieții, auzind chemarea lui Iisus la mântuire, a spus un mare
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
știe fiecare copil sau elev, fiecare om, și atunci când se roagă, să lase deoparte „toată grija cea lumească”, astfel încât să se miște duhul nostru, să se adâncească mintea noastră și toate simțurile cele alese ca să ne putem ruga profund: „dintru adâncuri am strigat către Tine, Doamne”. Să ne rugăm cu toată credința, așa cum spune Mântuitorul „Toate câte veți cere de la mine, rugându-vă, să credeți că veți lua”. Elevul, la școală, trebuie să fie lămurit pentru ce și pentru cine se
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
heruvimi și sabie de foc ce se întorcea de-l străjuia; cutremură-te și te depărtează. Căci te jur cu numele Aceluia care a umblat ca pe uscat pe valurile mării și a certat viforul vânturilor; a Cărui căutătură seacă adâncurile și groaza Lui topește munții; că Acela și acum îți poruncește prin noi: Teme-te, ieși și te depărtează de la zidirea aceasta și să nu te întorci, nici să te ascunzi în el, nici să-l întâmpini pe el, nici
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
pe el, nici să lucrezi împotriva lui, nici noaptea, nici ziua, nici dimineața, nici la amiază. Ci te du în iadul tău, până în ziua cea mare gătită judecății. Teme-te de Dumnezeu, Cel ce șade pe heruvimi și caută spre adâncuri; de Care se cutremură îngerii, arhanghelii, scaunele, domniile, începătoriile, stăpâniile, puterile, heruvimii cei cu ochi mulți și serafimii cei cu câte șase aripi; de Care se cutremură cerul, pământul, marea și toate câte sunt în ea. Ieși și te depărtează
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
a activităților mentale, un fel de regenerare a personalității. Uneori ea generează curajul, imprimă credincioșilor o influență deosebită. Seninătatea privirii, liniștea atitudinii, seninătatea comportamentului și, când este necesar, acceptarea cu seninătate a morții, pun în evidență prezența comorii ascunse în adâncul sufletului. Sub această influență binefăcătoare, până și ignoranții, retardații, își folosesc mai bine forțele intelectuale și morale. Rugăciunea îi ridică pe oameni deasupra nivelului lor intelectual, dobândit prin ereditate și prin educație. Această legătură spirituală cu Dumnezeu îi umple de
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
se redă omului harul celei de a doua nașteri. Atunci ar trebui să se nască și sentimentul filial față de Dumnezeu. Așadar, cel ce va lucra cu stăruință în pocăință va primi condiția de fiu și Dumnezeu se va sălășlui în adâncul inimii lui, rămânând acolo pentru totdeauna. Dumnezeu este Tatăl nostru și în ordine naturală, deoarece, făcându-l pe om, i-a suflat în față, din Sine, suflare de viață. O suflare care nu este trupească, ci duhovnicească, și care nu încetează
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Doamne, la Tine am nădăjduit, să nu iei ssufletului meu! Păzeștemă de cursa ce mi s-a întins, și de lațurile celor ce fac fărădelege. Să cadă păcătoșii în mreaja lor, iară eu ferit să fiu până ce voi trece. Din adâncuri strig către Tine Doamne: Doamne, auzi glasul meu! Fie urechile Tale cu luare aminte la glasul rugăciunii mele.De-ai ținea seamă de păcate, Doamne Doamne, cine ar mai rămânea? Dar la Tine este iertarea, toți să se închine înaintea
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
al scaunului trântit de perete: liniștește și servește drept mijloc de eliberare a excesului de energie generat de furie, care ne împiedică să ne acultăm pe noi înșine. Numai după ce ne vom liniști puțin, vom putea încerca să coborâm în adâncul sufletului nostru", scrie Th. D'Ansembourg (2006, p. 214). 3. Cea de-a treia etapă presupune să identificăm nevoia sau nevoile nesatisfăcute, după ce presiunea a trecut (sau oricum a fost relaxată)48; acum, suntem dispuși să ascultăm ce se întâmplă
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
altora (idem). Oricum, traversată (pe cât ne stă-n putință) cu răbdare, aceasta tristețea "poate fi o prietenă care ne reamintește blând limitele, fragilitățile noastre, care ne șlefuiește iluziile și orgoliile" (André, 2009, p. 253). Ea ne conferă profunzime, pătrunde "până în adâncul ființei noastre" (Osho, 2003, p. 46). Potrivit gânditorului indian, niciun alt sentiment "nu este mai profund decât tristețea"; ea ne conduce în niște locuri în ființa noastră de care nu am știut niciodată nimic. Cercetată sistematic, tristețea ne dezvăluie mai
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
toate urmăresc să determine aceeași conștientizare. a) Tranzitele lui Pluto la Soare Conjuncție Dispoziție: Acest tranzit se traduce printr-o emergență a forțelor inconștientului, care, În cel mai fericit caz Îl ajută pe subiect să se găsească, să descopere În adâncul său anumite pulsiuni, dar și unele resurse pe care le ignora, și să le accepte. Este posibil, În același timp, să resimtă o anumită stare de disconfort, legată de modificările subtile care se petrec În interiorul său. Se privește În oglindă
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
psihologic Îi permit individului să facă descoperiri, În el Însuși și În jurul lui. Nu-i scapă nimic, inteligența Îi funcționează ca un laser capabil să extragă din minereul brut al aparențelor o cunoaștere ultimă. Sens: Niciodată expresia „a scormoni până-n adâncul minții” nu a fost atât de potrivită! Capcană: Există adevăruri care ucid, mai ales dacă sunt azvârlite cu brutalitate. Aici, există riscul de a lăsa intelectul să domine, În detrimentul sensibilității. Exemplu: Ariane (vezi tema de la p.) 1987: Pluto În tranzit
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
cu cerul / În sclipiri de albe stele... / În oglinda lor tăcută / Văd subțirele‐i contur / Trepidând de energie / Și de freamăt proaspăt pur. Lângă dânsa ca o vrajă / Pe cărarea apei vii / Un voi nic spre ea se urcă/ Din adâncuri străvezii / Întâlnindu‐se cuminte / Se privesc adânc și cald; / Ea cu ochii de cicoare / El cu ochii de smarald./ Cele două chipuri limpezi / Se compun interfere nt / Adâncindu‐ 143 se în cerul / Strălucitului rulment. » Sandu Tacu Și câteva versuri de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Tutova, din 1642, octombrie 29. Cartea Domnului Gheorghe Ștefan privitoare la pâra dintre boiarinul Stafie cu vecinii săi din sat Carlomănești, județul Tutova, din 1656, octombrie 2. Și așa mai departe... cu formule vechi, cu blesteme și cu jurăminte ‐ din adâncul vremii înviază lumina.” Revista a scris și despre inițiativa nematerializată, în numărul 1: „Sub conducerea S.S. cucernicul preot econom Șt. Vasilescu, protoereul județului Tutova, se va înființa în orașul Bârlad un muzeu bisericesc regional care va fi alimentat cu toate
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
bun cunoscător al literaturii române și a literaturii 423 franceze, dacă la treisprezece ani scria articole adânci de ga zetă, dacă la 23 de ani era profesor universitar, toate acestea sunt doar mici amănunte, o pregătire a omului pe care adâncul acestui neam îl alesese ca pe cea mai bună întruchipare a sa pentru timpul cel mai critic poate din dureroasa lui existență milena ră.” * Mihai Lupescu care de la Zorleni, alături de alți colaboratori, a dat viață revistelor: „Șezătoarea”, „Ion Creangă”, „Miron
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]