13,375 matches
-
și a membrilor din conducerea Comunității evreilor din Dorohoi, în conformitate cu instrucțiunile nr.55500/1942, stabilite în Conferința interministerială din 30 noiembrie 1943. Sub președinția lui Solomon Haifler, în anii 1943 și 1944, Oficiul Județean se străduiește să asigure „hrană și adăpost” evreilor repatriați. Casele părăsite ale evreilor deportați au fost preluate de Centrul Național de Românizare, dar au fost distruse, lipsite de uși, ferestre, dușumele, acoperișuri. Pentru cazarea evreilor repatriați, Centrul Național de Românizare pune la dispoziția Oficiului Județean imobilele, însă
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
se află astăzi evacuată întreaga populație evreiască din comunele: Darabani, Mihăileni, Săveni, Herța în număr de 7000 de suflete. Concentrarea evreilor din județ în orașul Dorohoi a generat probleme grave pentru Comunitatea evreilor din Dorohoi, obligată să asigure hrană și adăpost unui număr mare de evrei evacuați din județ. Membri din conducerea comunității au fost arestați ca ostatici, ca urmare, s-a dovedit foarte dificil de organizat și condus instituțiile comunitare astfel încât și evacuaților evrei din județ să le fie asigurate
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
mare de evrei evacuați din județ. Membri din conducerea comunității au fost arestați ca ostatici, ca urmare, s-a dovedit foarte dificil de organizat și condus instituțiile comunitare astfel încât și evacuaților evrei din județ să le fie asigurate condiții de adăpost și de hrană. Ajutorul imediat pentru cei evacuați nu putea veni decât de la populația evreiască din oraș, care de altfel, a oferit adăpost pentru evacuați sau a donat alimente și bani pentru întreținerea cantinelor ce asigurau în parte, hrana pentru
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
organizat și condus instituțiile comunitare astfel încât și evacuaților evrei din județ să le fie asigurate condiții de adăpost și de hrană. Ajutorul imediat pentru cei evacuați nu putea veni decât de la populația evreiască din oraș, care de altfel, a oferit adăpost pentru evacuați sau a donat alimente și bani pentru întreținerea cantinelor ce asigurau în parte, hrana pentru cei nevoiași. Pincu Polak, președintele girant al Comunității a constituit un Comitet pentru ajutorarea evacuaților, alcătuit din: Marcu Cotter, Marcu Solomon, Lazăr Știubiener
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
total săraci, fără îmbrăcăminte, care trebuie întreținuți de comunitate. Am înființat patru cantine cu buget zilnic, de 16 lei pe zi cu o hrană foarte modestă; contribuția populației este de 15000 lei săptămânal, contribuție care se dă în numerar afară de adăpostul și hrana în natură ce se dă la un alt număr de persoane găzduiți în oraș. Așadar suntem în deficit la acoperirea cheltuielilor pentru șase zile din săptămână. Suntem în situația de a închide cantinele și 2000 de evrei vor
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
7000 de suflete, se arăta că „dintre aceștia 4000 se pot întreține singuri, dar 3000 sunt complet lipsiți de mijloace și sunt ajutați în felul următor: circa 1000 sunt găzduiți cu masă și casă la evreii localnici, 900 au numai adăpost la evreii localnici, masa primind-o gratuit la cantinele organizate de comitetul special, restul 1100 primesc adăpost în imobilele comunității, sinagogi și școli, iar hrana la cantinele comunității. Pentru hrana zilnică a acestor 2000 de persoane, care iau masa la
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
lipsiți de mijloace și sunt ajutați în felul următor: circa 1000 sunt găzduiți cu masă și casă la evreii localnici, 900 au numai adăpost la evreii localnici, masa primind-o gratuit la cantinele organizate de comitetul special, restul 1100 primesc adăpost în imobilele comunității, sinagogi și școli, iar hrana la cantinele comunității. Pentru hrana zilnică a acestor 2000 de persoane, care iau masa la cele cinci cantine organizate, se cheltuiește zilnic 20000 lei, pentru doar jumătate de pâine pe zi, două
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
și de a-i pune sub supravegherea poliției, dar întreținerea evreilor revenea comunităților evreiești. Hotărârea, ca evreii să revină în capitalele de județ de unde au fost evacuați, genera mari dificultăți comunităților evreiești, obligate să asigure întreținerea acestora prin hrană și adăpost. Comunitățile erau îndemnate și de Federația Comunităților Evreiești să facă plan de ajutorare colectivă, să facă bucătării populare, să poată oferi ajutor evreilor nevoiași. La 26 august 1941, președintele Federației, dr.W.Filderman, trimite o adresă Comunității evreiești din Dorohoi
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
dar se pare că merg spre capitalele de județ. Așteptăm pentru azi trecerea prin București a 500 de femei și copii din Darabani, care pleacă spre Dorohoi. Scopul prezentei este: să fiți pregătiți pentru a oferi acestor persoane hrană și adăpost, să ne comunicați numărul și nevoile lor, să ne faceți cunoscut planul de ajutorare colectivă, bucătării populare și vă vom ajuta după posibilități. Situația Comunității evreilor din Dorohoi era foarte grea. Federația Uniunii Comunităților Evreiești din România a fost singura
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
94. 1086 DJANB, Fond Poliția Dorohoi, ds.313/1942, f.437. 1087 Ibidem, f.438. 1088 Fond Poliția Dorohoi, ds.313/1942, f.546. 307 câteva sute de autorizații de stabilire în orașul Moghilev, deci 1000 de persoane puse la adăpost. A urmat înjghebarea câtorva colonii în împrejurimile Moghilevului, la Branete, Tropova, Sadova, formate din evrei dorohoieni. Din punct de vedere al intereselor generale nu trebuie uitată reglementarea și organizarea biroului muncii în Moghilev. Avocatul Danilov a fost acela care a
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
în cazul evreicei Zlota Argintaru 1105, văduvă de război, cere repatrierea fiului său Saia Argintaru, cu motivația că „trei suflete chinuite și muritori de foame, slabi de suferințe și mizerie, care le-a îndurat în această iarnă, fără căldură și adăpost, fără sprijin”. Reține atenția o petiție adresată regelui Mihai I, în numele femeilor evreice deportate la Moghilev. Direcția Generală a Poliției București, prin ordinul nr.11533 din 15 iunie 1942, trimite petiția la Dorohoi și cere avizul șefului Poliției Dorohoi. La
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
au dat autorizații de înmormântare, însă, nu trebuie neglijat faptul că, județul Dorohoi a pierdut câteva localități care au fost ocupate de sovietici, iar problema refugiaților era una din cele mai grave, pentru care autoritățile trebuiau să asigure hrană și adăpost. Instaurarea regimului național-legionar a produs îngrijorare în rândul evreilor din Dorohoi. Pe baza informațiilor din notele informative, din rapoartele privind starea de spirit a populației, ne dăm seama că evreii erau îngrijorați, că preferau o atitudine de izolare, de restrângere
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
rămâne pe loc. pentru a se eschiva de la o eventuală evacuare majoritatea evreilor au certificate eliberate de autorități sperând că purtarea lor și situația militară iar cei înstăriți vor să plece în alte orașe din Vechiul Regat, ca să fie la adăpost de evacuarea din Transnistria. Evreii nu au manifestări cu caracter subversiv. Atitudinea lor fățișă față de comuniști este de repulsie căutând a se afișa ca buni cetățeni români, totuși în intimitatea lor nu cred să fie de aceeași părere. Tendința lor
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
doua, cu foarte mulți simpatizanți maniști, titeliști și brătieniști, se războia din greu cu uriașul aparat propagandistic În care trebuie neapărat inclus și postul național de radio, acaparat Încă din august 1944 de către bolșevicii români, cu fundurile bine puse la adăpost În spatele numeroaselor trupe sovietice existente În acel an 1946 pe teritoriul țării noastre. Istorici de prestigiu au apreciat numărul acestora la mai bine de 600 de mii, toți bine hrăniți și adăpați pe sudoarea bieților noștri țărani deveniți sclavi ai
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Animală și Zooigienă la Facultatea de Zootehnie din Institutul Agronomic Iași, iar în 1962, prin înființarea Facultății de Medicină Veterinară, a fost încadrat la disciplina de Boli Infecțioase. Din 1964 a fost încadrat la disciplina de Igiena Animalelor Domestice și Adăposturi Zootehnice, catedra Boli Infecțioase din Institutul Agronomic Ion Ionescu de la Brad Iași până în 1973, când a fost pensionat. În 1968 a fost promovat profesor universitar și șef de catedră, funcție pe care a îndeplinit-o până la sfârșitul activității didactice. În calitate de
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
ceva de demonstrat, apetitul lui spielbergian pentru anvergură și giumbușlucărie vizuală, nerăbdarea de a folosi tot ce a învățat. încă din prolog o secvență plasată în 1944 și filmată în alb-negru neorealist, cu o familie care încearcă să ajungă la adăpost în timpul unui bombardament american și o bombă care se rostogolește în urma lor pe scări (bomba aia are un temperament spielbergian) , răspunzi la ambiția regizorului Cristian Nemescu : vrei să-i iasă tot ce încearcă să facă. și încearcă multe : o felie
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
îndoaie piciorul și era să-mi alunece pașii! Căci mă uitam cu jind la cei nesocotiți, când vedeam fericirea celor răi. Cât pentru mine, fericirea mea este să mă apropii de Dumnezeu: pe Domnul Dumnezeu Îl fac locul meu de adăpost, ca să povestesc toate lucrările Tale. Ia aminte, Doamne, și ascultă-mă! Căci sunt nenorocit și lipsit. Păzește-mi sufletul, căci sunt unul din cei iubiți de Tine! Scapă, Dumnezeule, pe robul Tău, care se încrede în Tine! Ferice de omul
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
și duminică 18 august 2013 au văzut împlinindu-se credința lor. Centrul medico - social de la Viziru nu este altceva decât împlinirea cuvintelor din Isaia 58:7: “împarte-ți pâinea cu cel flămând și adu în casa ta pe nenorociții fără adăpost, dacă vezi un om gol, acoperă-l și nu întoarce spatele semenului tău” A fost o zi frumoasă cu oaspeți deosebiți.Au fost prezente și oficialitățile,reprezentate de domnul primar și președintele Consiliului Județean Brăila. Deasemenea a fost prezent și
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
cam la zece pași se afla șura cu spațiu împărțit pentru cai, vite cornute iar lipit de ea se afla cotețul porcilor și păsărilor precum și micul săivan pentru oi când sunt aduse la iernat. Tot în apropiere se afla și adăpostul pentru păstrarea inventarului agricol, plug, grapă, boronă și sub care era adăpostită și căruța ca să nu stea afară în bătaia ploii și a ninsorilor. La vederea covrigilor cu aromă plăcută și frumos rumeniți copiii s-au bucurat din plin și
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
construit un brâu de fier, beton și de foc, dar în sectorul nostru și mai departe nu se vedea nimic. La 1 mai 1940, sunt avansat sublocotenent. Îmi completez echipamentul conform cerințelor, continuăm să stăm de pază și să construim adăposturi întărite, care, în cazul unui conflict, ne-ar fi servit ca loc de mormânt! La 28 iunie, în urma ultimatumului primit, suntem nevoiți să părăsim Basarabia cu cetățile ei de apărare făcute de Ștefan cel Mare. Cei doi mari tartori ai
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
sub forța blindatelor germane în numai 17 zile! România a deschis granița de nord permițând convoaielor de refugiați civili și unor unități fără uniformă militară să scape de uraganul dezlănțuit. Mai mult încă, tezaurul Poloniei și-a aflat drumul spre adăpost tot prin țara noastră. Chiar și o parte din guvernul vecinei cotropite a aflat adevărata ospitalitate românească, deși Germania ne presa și ne amenința. Exceptând Spania și Portugalia, toată Europa era cucerită, iar noi trebuia să acționăm prudent. Mersul războiului
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
ziua ne-a trebuit ca să ieșim seara la bariera de răsărit a acestui mare oraș. Apoi, abia de Paști mă văd fixat pe o plajă de pe malul mării, la circa 30 km. est de oraș. Iau măsuri de siguranță, săpăm adăposturi protectoare și așteptăm scurgerea timpului. În deplasare fiind, cei de la compania de aprovizionare au ajuns la noi spre seara zilei de Paști, cu rația pentru seara respectivă. De trei zile nimeni n-a văzut ceva hrană, descurcându-ne fiecare pe
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
desfășurarea evenimentelor. Falnica armată hitleristă, ce cucerise aproape toată Europa și ajunsese la porțile Moscovei, nu mai era aceeași de altădată. Apar trupele rusești cu ținta finală - Berlin. Ne ascundem prin râpi și hârtoape prăpăstioase din vecinătatea satului. Cu tot adăpostul nostru suntem surprinși de un infernal bombardament al katiușelor rusești. S-au aprins râpile din jur! La nici doi ani fetița noastră iese pe buza râpii, încrucișează brațele, apoi se roagă cu ochii spre cer și a rămas cu o
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
sub orice critică și nu ne consideră aliați, deși noi românii am angajat peste 20 de divizii și am contribuit efectiv la scurtarea cu 6 luni a duratei războiului. Hitleriștii au avut un al doilea Stalingrad în România! Ieșim din adăpostul râpilor și revenim la casa închiriată din satul respectiv. Gazda noastră ne-a furat și din puținul ce-l mai aveam. Vremuri extrem de grele, lume rea, hapsână! Abia prin octombrie ne stabilim la Buzău în casa primitoare a socrului meu
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
era să fiu împușcat de un soldat sovietic cu ochii încrucișați. Câte atrocități nu s-au întâmplat în această vreme, când orice soldat sovietic avea dreptul de viață sau de moarte la adresa noastră!... De bine, de rău, aveam asigurat un adăpost în familia numeroasă a socrului meu. Întreaga țară este la cheremul învingătorilor! Cum mă purtasem eu cu ei în timpul războiului și ce purtare aveau ei față de noi!?! Plătim cu vieți omenești și cu avutul întregii țări, de parcă noi am fi
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]