10,318 matches
-
un arhetip, o față ovală, cu trăsături abia pronunțate, indicând acel preformat sau neformat, stadiu incipient al materiei în căutarea unei forme, explorând propria dimensiune ontologică. Apropierea de sculptura esențializată a lui Brâncuși sare în ochi, putem oricând compara Muza adormită în diferitele ei variante dar și Domnișoara Pogany cu Himera Apei pentru a sesiza similitudinile alfabetului plastic al celor doi artiști. Aceaste figuri evocă o stare extatică de autocontemplație, himerele fac parte dintr-o dimensiune fantasmală integrată psihismului abisal, care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Europa să piară înainte de a se naște, este cea care-i oferă poate prima sa șansă la existență. Am avea nevoie așadar în același timp de trezire și de tresărire. Însă trezirea nu poate veni decît din conștiința a ceea ce adoarme, care nu este alta decît conștiința neputinței noastre în fața amenințării, ceea ce închide trezirea în cercul vicios pe care trebuie să-l sfărîme. Tresărirea nu poate veni decît din iminența pericolului, riscînd astfel să se producă prea tîrziu. Strigătele de alarmă
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
ceea ce închide trezirea în cercul vicios pe care trebuie să-l sfărîme. Tresărirea nu poate veni decît din iminența pericolului, riscînd astfel să se producă prea tîrziu. Strigătele de alarmă, asemenea prevestirilor Cassandrei, în loc să zguduie, sfîrșesc prin a se toci, adormind încă puțin conștiințele, pînă cînd va fi prea tîrziu. Mai mult decît atît, în anii din urmă tot ceea ce ar trebuit să ne îndemne la a ne solidariza a contribuit la a ne dezbina și mai mult. Astfel, lovitura lui
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
asta după intrarea trupelor „eliberatoare” sovietice în oraș deoarece, până la jumătatea lunii octombrie a anului 1944, nici măcar acest partid nu exista în târg, cu toate minciunile spuse de unii cum că Vasluiul colcăia, literalmente, de „ilegaliști”!. Brașoave și snoave de adormit copiii! Iată ce scria primarul Constantin Capră în luna decembrie a anului 1943, în raportul de activitate trimis pe adresa Inspectoratului General Administrativ Galați, vizavi de starea de spirit a populației: „...o oarecare stare de agitație provocată de frică se
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
pentru amîndouă părțile..."); cînd sugestia nu funcționează, se dau detalii privind dinamica și efectele actului vizat: "...d. Lefter a căzut pe o canapea sfărîmat de oboseală; a simțit că i se taie încheieturile [...]; a moțăit de cîteva ori și-a adormit. Femeia a șezut și ea pe un scaun, că nu mai putea de picioare și de mijloc se-nțelege, de atîta alergătură și de-atîtea ridicături"; de remarcat din recuzita strategiei de comunicare perfidia verbului intercalat în discursul narativ. Cu deosebită
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
participanții. O sferă publică are efectul de a desacraliza relațiile de putere, este mediul vital în care se rostesc pe față tabuuri, se deconspiră fraude, se iau atitudini, se inițiază dispute, se induce diffidenza (Eco), se zguduie lumea, împiedicînd-o să adoarmă. Sferele publice de acest fel nu apar niciodată în formă pură descrierea următoare este ideal-tipică și rar apar izolate. Deși în mod tipic ele au un caracter de rețele interconectate, sferele publice contemporane au o calitate fracturată, ce nu este
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
fericire care a fost și nu mai este. Taină — nu aveam nimic și nu ne lipsea nimic, eram fericiți. Acum avem de toate, ne plângem că suntem copleșiți de preocupări. Ferice de acel copil care crește în cântecele mamei și adoarme în poveștile mamei și cunoaște cu adevărat pe Dumnezeu prin bunătatea și iubirea mamei. Mama își păstrează frumusețea, bunătatea și iubirea sfântă totdeauna, pentru că este mamă! în familie, copiii educați prin credință, cu o voință fermă își vor păstra sănătatea
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
eu pe băiatul meu La cap, în ceasul morții!” Afară-i vânt și e-nnorat, Și noaptea e târzie; Copilele ți s-au culcat Tu, inimă pustie, Stai tot la vatra-ncet plângând; E dus și nu mai vine! Ș-adormi târziu cu mine-n gând Ca să visezi de mine!” Natura întreagă parcă este imprimată de suferința acestei femei ce simte însingurarea, care își plânge copilul înstrăinat ce ar fi trebuit să îi fie aproape, să îi rămână sprijin la bătrânețe
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
păsărică, Dormi, o, dormi, fără de frică, Să te alinte Moș cuminte Și să-ți cânte-ncetinel: Mugur, mugur, mugurel! îngeri vin tiptil și-alene Să te mângâie pe gene Și mi-ți leagăn Dulce leagăn, Fraged trupușor de crin, Ca s-adormi frumos și lin. Ce tresari? Nu-i nime, nime, Liniște și-ntunecime, Doar zefirul, musafirul, Cel șăgalnic și pribeag, A trecut pe lângă prag.” (Șt. O. Iosif, „Cântec de leagăn”) Păstrează aceeași aură de blândețe și de generozitate și tabloul bunicii
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
puiu, nani-na.” („De leagăn”) Și, în amintirea vremurilor de altădată, copilul, matur acum, cântă un cântec de leagăn să-i ofere liniștea, pacea și poate fericirea de care nu a avut parte celei ce, obosită de povara trudei lumești, a adormit: „Dormi! Prin vis, pe val de mare, Să te vezi copilă mare, Lângă-un ciob și o cordică, Să te vezi copilă mică. Să te vezi și mai’nainte: Când erai cum nu ții minte. Dormi, măicuța mea albită, Dormi
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
doar ne uităm uneori la ea. Este cea mai bună metodă de a obține feedback-ul și de a-i reține atenția. Un vorbitor îngropat în hârtii își pierde ascultătorii. Nu îi poate trezi dacă nu știe că deja au adormit. Expresia feței Folosim expresiile feței dar nu exagerăm. Ne comportăm de parcă am fi implicați într-o discuție. Nu este nevoie să zâmbim sau să ne mirăm încontinuu, ci doar atât cât este necesar. Gesturile Reprezintă o altă formă a comunicării
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
Africanul, Léon călătorul, eram tot eu. Folosirea epigrafului este o anexă justificativă a titlului. Este cazul epigrafului care deschide cartea lui Peter Handke, Essai sur la fatigue: Și, ridicîndu-Se din rugăciune, a venit la ucenicii Lui și i-a aflat adormiți de întristare. Luca XXII, 45 De fapt, exemplele abundă; un caz mai rar este cel în care epigraful este și comentariu al titlului și anunță primele rînduri ale unei prefețe sau ale unei introduceri, legătura și pragul evident dintre titlu
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
din western-urile lui John Ford. "Îmi place viața, cu toate ale ei, îmi place să beau, să mănînc, să pescuiesc, să fac dragoste și spun toate acestea în cărțile mele", declara el. La începutul anilor '60, poveștile sale de "adormit copii" fascinau tineretul american; personajul fascinează, această mitică siluetă de frate mai mare și de rebel nevinovat care își cere drepturile de la om și de la natură. Epigraful este un omagiu pe care Djian i-l aduce lui Brautigan (care s-
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
și renașterea lor sub nouă formă: purtate cu tensiune în interioritate de atâta amar de vreme, ele au devenit familiare: Vedea pe Ana, pe Ghiță, pe Pintea, pe oamenii din sat, vedea, oarecum așa, cum vezi mai nainte de a adormi, una peste alta, o lume întreagă, și de câte ori calul își bătea copitele în pardoseala de piatră, îl trecea un tremur de îngrijare, căci multe făcuse în viața sa, dar cele sfinte încă nu le atinsese. Momentul e unul de o
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
prin sala cea mare și prin odăile de alături pocănea și trăcănea, zîngăneau ferestrele și se zgîlțîiau ușile de parcă umbla cineva pe la ele ca să le scoată din țîțîni; el lipi lumînarea de colțul sobei, apoi se întinse pe pat. "Să adorm odată, își zise, apoi nu-mi mai pasă dacă se isprăvește lumînarea". Da, însă nu-i mai venea somnul. Degeaba-și închidea ochii, căci, așa obosit cum era, el stetea treaz și auzea mereu țiuiturile crivățului, tocăniturile și pocăiturile, zîngănitul
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
in locul unei morale de sclavi care cerșesc mila, o moral neîndurtoare de stpâni, care exalteaz cultul forței, bravura, curajul în condițiile de lupt aspr. Sunt valori de ciocnire brutal, de violenț, brbteasc, ce întrețin veșnic treze facultțile de combativitate adormite de morala bleaga a sclavilor. Aici apar câteva idei deviante, folosite de nazism și toate ismele, în scopul purificrilor de toate genurile, pe criteriul vitalist al raselor, în primul rând. Ori, simpatiile lui Ralea, cochetria cu clasele de stânga și
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
mă așezam la masa mea de lucru, petreceam acolo o oră sau două, încercam un mare număr de combinații și nu ajungeam la niciun rezultat. Într-o seară, contrar obiceiului meu, mi-am făcut o cafea neagră; n-am putut adormi, ideile săreau nebunește, le simțeam cum se lovesc, până ce două dintre ele s-au prins una de alta, dacă pot spune așa, pentru a forma o combinație stabilă. Dimineața stabilisem existența unei clase de funcții fuchsiene, cele care derivă din
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
și tenace al oricărui păcat originar, al oricărei erori economice sau psihologice. Iată în ce mod Severino își asumă această propunere într-un fragment semnificativ din Esența nihilismului: Pentru a redeștepta adevărul ființei, care încă din ziua nașterii sale zace adormit în gândirea occidentală, va trebui să pătrundem pur și simplu sensul acestui gând simplu și măreț: că ființa este și că nu îi este îngăduit să nu fie. Deșteptarea sa constituie desigur pericolul major pentru lunga iarnă a rațiunii, care
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
dispariția pentru totdeauna a liniștii, a visului. „Știrea cutremură sufletul bolnavului și Creangă plânse în hohote, deschizând și citind, ici și colo, versuri răzlețe din primul volum de Poesii al marelui poet editat de T. Maiorescu, în decembrie 1883. Suspinând, adormi încolo repetând tot mai des, cu un surâs melancolic, aceeași tristă încredințare: De-acu nu-i mult pân’ departe!” (9, p. 184). În august, va muri și Veronica Micle și odată cu ea tot ceea ce-i mai putea aminti lumește de
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
de cele popești” grija fiind înlăturată, somnul este liniștit și calm, omul se poate odihni fără a-și mai face probleme; referire indirectă și la concepția populară că „nu trebuie să apună soarele peste supărarea ta”, omul nu trebuie sa adoarmă cu ceva apăsându i pe suflet; p. 147, r. 37 38 : „toate-s până la o vreme” orice bine, oricât de mult ar dura, se sfârșește la un anumit timp; ideea ca nimic nu este veșnic în lumea aceasta, timpul condiționează
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
are plăcere să o facă și nu este altăceva la mijloc”competența unei persoane într-un anumit domeniu și lipsa intereselor ascunse pot fi calități necesare unor manifestări apreciate în diverse contexte socio-culturale. 22 p. 202, r. 29 30 : „am adormit gândindu-mă cu jale mare la societatea Junimea și la ce mai este ea acum! la bietul Eminescu și ce mai este el acum!” melancolia, nostalgia și tristețea ce-l cuprind pe omul sensibil, la gândul că trecerea timpului a
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
mă ia nimeni de bărbat. Cobora nouă etaje, zdranga-zdranga, din superstiție sau teamă nu folosea liftul, zdranga-zdranga, sărea din pat domnu Nelu amețit de visul furat - parcă se făcea... hopa! e cinci și trebuie să-mi iau patilele, domnu Nelu adormea, borcanele nu se linișteau nici la etajul trei...” (Blocul nostru cub de linie ferată). Povestirile sale reprezintă câte o Iărâmă din timpul ființei sale, acea „stare de Iovie”, despre care ne amintește și Ion Dezideriu Sîrbu în Lupul și Catedrala
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
Romeo?; o eeloïse și-un Abelard? un Paris și-o Elena? un Tristan și-o Isolda? un Lancelot și-o Guinevere?) „Trupurile” lor vor „polei” cărările veșniciei... „Ce puf atât de moale / Ne-nvăluie divin?” Resemnare sau refacere a armoniei divine?! „Adoarme lin și cerul...” Ceea ce vom reține este doar o (virtuală) frumoasă poveste de iubire care va înflori întru eternitate, prin dulci amintiri, înnobilate de acorduri romantice: „Pe-aici veneam iubite / în zilele ascunse / și ne iubeam în ierburi / Cu florile
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
devii asemenea unui ”copac supraîncărcat cu fructe coapte...” și astfel, „fructul copt” devine „gând copt” care va trebui să „zboare...” și pentru ca să fie auzit (ne place să credem), s-au născut volumele: gurnal secret, Cum se fabrică o emoție, Bărbat adormit în fotoliu etc. Alex. ștefănescu este un rațional învăluit în mantia binefăFătoare a umorului șarmant, care nu se lasă purtat de sentimente sau resentimente și - ce este important - vocea criticului și al filologului coexistă plăcut și armonios, iluminând pe cititor
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
dinainte de 1989, trebuie să ne împăFăm cu gândul că multe dintre ele nu mai rezistă...”, dar și notații subtile privind evoluția poeziei românești: epoca „eminescianizării”, esența lirismului nichitian etc. Pe aceeași linie melodică se-ntrețes notațiile memorialistice în volumul %ărbat adormit în fotoliu, printre care, reținem: savuroase instantanee cu Nichita Stănescu sau la un meci de fotbal arbitrat de Ana Blandiana; câteva exerciții de seducție, în în audiență la Geo Dumitrescu sau Cum se cucerește o femeie...; detașare în fața suferinței (Veselia
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]