7,919 matches
-
sine” a înlocuit consumul „pentru celălalt” simultan cu irezistibila evoluție a individualizării așteptărilor, a gusturilor și a comportamentelor. Cheltuielile pentru articolele de lux, cursa spre standing, comportamentele ținând de modă au avut întotdeauna ca suport concurența dintre grupurile care aveau ambiția să se claseze și să obțină recunoaștere socială. Epoca hiperconsumului are ca trăsătură specifică faptul că a reușit să împingă în planul secund și, uneori, chiar să excludă confruntarea conștiințelor, odinioară centrală în câmpul consumului. De-acum înainte, acesta oferă
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
De unde și avântul întreprinderilor gigantice, cu numeroase mărci mondiale, care mobilizează uneori bugete pentru comunicare de același ordin de mărime ca și cheltuielile cu producția industrială. Numărul acestor mari mărci mondiale este evaluat la 3.000: noii uriași, hipermărcile cu ambiție și comunicare globale, se înalță pe ruinele capitalismului reglementat. Pe de o parte, societatea de hiperconsum coincide cu triumful varietății și al „clientului-rege”; pe de alta, ea este contemporană cu unificarea mondială a piețelor și a gamelor de produse prin intermediul
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
aici și acum, să trăiești numai pentru tine; ea nu mai prescrie renunțarea, ea face să strălucească literele de foc ale noii Evanghelii: „Cumpără, bucură-te, aceasta e legea și aceștia sunt profeții!”. Aceasta e societatea de consum a cărei ambiție afișată este de a elibera principiul plăcerii, de a smulge omul dintr-un întreg trecut de privațiuni, de inhibiție și de ascetism. Gata cu poruncile disciplinare și rigoriste, este momentul clamării dorințelor materiale, al celebrării divertismentului și consumului, al desfătării
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
și de un stil de viață omogene. E în vigoare un întreg ansamblu de atitudini și de rechemări la ordine, de luări în derâdere și de spirite care au menirea să se opună tentativelor de trecere a frontierelor de clasă, ambiției de a se distinge prin identificarea cu alte grupuri. „Cine se crede?”, „nu-i normal să...” , „de unde a mai apărut și ăsta?”33: grupul exercită, nu fără succes, presiuni și constrângeri simbolice care instituie un puternic conformism de clasă. În
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
la activități consumeriste. A te depăși, a reuși în ceea ce întreprinzi, a ieși învingător din încercări, a inventa, a crea, toate aceste pasiuni pe care Nietzsche le asocia cu ideea de voință de putere sunt finalmente neschimbate. „Lupta pentru putere, ambiția de a avea «mai mult» și «mai bine», și «mai repede», și «mai adesea»... forța imensă care vrea să se cheltuiască și să creeze”20 pentru a crește, pentru a domina, pentru „senzația de un maximum de putere”, nimic din
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
și particulariste, a spulbera vechi prejudecăți - miza este aceea de a educa masele în spiritul cheltuielilor consumatoriste, de a omogeniza mentalitățile și practicile, de a raționaliza gusturile și atitudinile. Provocând dorința de consum, deculpabilizând gustul de a cheltui, publicitatea are ambiția de a reorganiza integral modurile de viață tradiționale: ea a creat o nouă cultură cotidiană, fondată pe o viziune mercantilizată a vieții 14. Astfel, publicitatea se prezintă ca un dispozitiv de esență modernistă izomorfă în raport cu năzuințele revoluționare ale politicii care
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
nou etos, de a moderniza în marș forțat comportamentele, ci doar de a promova mărci și de a câștiga părți ale pieței într-un univers ultraconcurențial în întregime pătruns de consumerism. Societate de hiperconsum sau sfârșitul epocii publicității avangardiste cu ambiții herculeene. De unde și această constatare paradoxală: pe de o parte, puterea de influențare a publicității este din ce în ce mai extinsă; pe de altă parte, ea e din ce în ce mai slabă. Tendințele manifestate în publicitatea contemporană semnalează și refluxul vechii sale dimensiuni pedagogice și constructiviste
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
trecutului. Dar am depășit acea fază. La ora celei de-a doua modernități marcate de epuizarea idolatriei Istoriei, designul nu se vrea atât revoluționar, cât protector și liniștitor. Atunci când modernitatea nu mai are de combătut elementele ieșite din cultura tradițională, ambiția designului constă mai puțin în a crea simboluri ale modernității triumfale și mai mult în a crea un mediu înconjurător primitor și reconfortant, un confort hipermodern ce reconciliează funcționalul cu trăirea emoțională, eficacitatea cu nevoile psihice ale omului. Obiectul nu
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
a vieții intelectuale slăbește, industriile de programare prosperă, parcurile tematice și jocurile antrenează masele, timpul petrecut în fața televizorului crește; epoca de glorie a televiziunii a apus, lăsând loc imperiului entertainment-ului. Nu cu mult timp în urmă, artiștii și literații aveau ambiția de a crea opere nemuritoare; acum e mai important să fii „cunoscut”, să apari în mass-media, să vinzi un număr cât mai mare de produse de folosință limitată. Cultura clasică avea ca scop ridicarea spirituală a omului; industriile culturale de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
sub care ne ocrotim este atât de puternică, pentru că a fost constituită în cele mai grele vremuri de durere și de primejdie, când din toate unghiurile țării ne-am întrunit pribegi la Iași; în aceste condițiuni nu ne ardea de ambiții și de vanitate. Asociația pentru emanciparea civilă și politică a femeilor române a fost înființată în speranța că și femeia să stea în ajutorul țării sale prigonite. Convocarea noastră la acest congres este o manifestare de mulțumire generală, tuturor acelora
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
cu totul deosebit. Serbările, ceaiurile și balurile organizate, varsă în visteria Reuniunii sume ce întrec orice așteptări. Averea Reuniunii trece - ca prin farmec - de la zeci de mii de lei la sute de mii și potențialul crește în raport direct cu ambiția, cu care se muncește la sporirea fondurilor. Iar dacă râvna femeii române e pornită spre adunare de fonduri, dărnicia femeii române nu rămâne îndărăt cu nimic. Gesturile largi cu care se împart ajutoare, contribuții și cheltuieli caritative din partea Reuniunii, pun
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
va deveni egalitatexe "„egalitate" de facto. Educația preferată de către feminismul liberal este cea androginăxe "„androgin". Patternul tradițional (în țările anglo-saxone de exemplu, vezi Tongxe "„Tong,Rosemarie", 1989, Arneilxe "„Arneil,Barbara", 1999) este ca băieții să fie educați spre raționalitatexe "„raționalitate", ambiție, independență, iar fetele, spre sensibilitate, grijăxe "„grijă" și dependență. În România actuală, de exemplu, valorile educaționale actuale nu diferă prea mult în termeni de gen, dar diferă de cele apusene în sensul că sunt mai colectiviste (vezi Barometrul de Gen
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
sosind în vara lui 1997). Majoritatea cazurilor au fost de imigrație asociativă, soții dependente de bărbații imigranți. Cinci femei (25%) au venit singure, dintre care patru pentru a urma studii postuniversitare, ceea ce constituie deja un semn sigur de independență și ambiție. Cu excepția femeii care ajunsese de curând, restul își găsiseră partenerii în Statele Unitexe "Statele Unite", un alt semn de autodeterminare. Tabelul 6.1. Profilurile demografice ale respondenților * Indică și cazurile de divorț, recăsătorire, văduvie, hipergamie (căsătoria cu cineva dintr-o castă
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
Alcibiade e frumos, bogat, de familie bună, inteligent, fără a se ridica Însă vreodată nici la măreția tutorelui său (Pericle) și nici la cea a mentorului spiritual (Socrate). Mult prea risipitor cu darurile oferite de zei, extravagant, egocentric, de o ambiție nesăbuită, Alcibiade rămâne În amintirea atenienilor drept bărbatul „cel mai neînfrânat și arogant”, „Îmbătat de putere”, „Îngâmfat de laudele ce i le aduceau nu puțini dintre cei puternici”1. De unde atunci faima sa peste veacuri? De unde fascinația exercitată cu precădere
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
repetate rânduri, ține la doar 24 de ani primul discurs În Camera Lorzilor, are succes cu tot ceea ce face. „Un zeu”, „un geniu”, crede Chateaubriand. Roger Kempf și-l imaginează pe Byron Într-un vis-à-vis cu Jean-Jacques Rousseau, mânat de ambiția de a fi diferit, profund altfel, așa cum vrea să pară Chateaubriand Însuși (și el un fel de dandy) atunci când refuză să se compare cu marele poet englez. Byron dorește să spună În scena următoare că e incomparabil: „El șJean-Jacques Rousseau
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
eroului său, el știe că, dintre cele trei căi prin care un tânăr poate ajunge În vârful piramidei sociale - sângele, bogăția și geniul -, doar ultima Îi e la Îndemână. Are toate calitățile unui cuceritor: inteligență sclipitoare, umor, ironie, sarcasm, eleganță, ambiție, artă a manipulării celorlalți. După ce se lansează ca prozator de primă mână semnând câteva romane importante, foarte bine primite, ajuns vedetă a saloanelor, el intră În politică. Iar ascensiunea sa va fi de-a dreptul impresionantă. Ales În Camera Comunelor
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
În care creează o vestimentație, un interior, un machiaj, o cină festivă sau un dejun frugal, o conversație, un joc, o plimbare, un bal are ceva din grația și inefabilul lucrurilor gratuit efemere, făcute din pură plăcere. Nici o Încrâncenare, nici o ambiție, nici o lăcomie. În acest spectacol evanescent, dandy-ul e dramaturg, regizor, scenograf și, mai presus de orice, actor. Iar Într-o primă fază, cea În care se contemplă În oglindă sau privește decorul din jur, Își devine și public. Să
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Wilde nu și-a făcut nici un scrupul din minimalizarea plină de dispreț a uneia dintre marile cărți ale veacului al nouăsprezecelea. Pentru el, Sartor resartus, capodopera lui Thomas Carlyle, nu e decât un deșeu enciclopedic, un dezmăț lingvistic ordonat de ambițiile constructive ale unui maniac.”2 Dacă e să se apere de aceste acuze țâșnite dintr-un orgoliu de dandy ultragiat, dar și - să recunoaștem - dintr-un excelent spirit critic, cartea o poate face singură. Cu toate că acest gen de literatură ni
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
sentimentelor adevărate. Ar fi, de aceea, o greșeală să credem, cum probabil o fac mai toți, că trufia ar fi doar vanitatea dovedită În relațiile noastre cu femeile. Nu! Există fuduli de tot soiul: unii prin naștere, alții datorită averii, ambiției, științei. Tufière e unul dintre ei, Turcaret - altul. Dar cum femeile ne preocupă mult În Franța, am numit trufie mai ales vanitatea celor care plac femeilor și se cred irezistibili. Doar că această trufie, comună tuturor popoarelor pentru care femeia
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
altora. Căci Richelieu, ca Brummell, de altfel - ba chiar mai mult decât acesta -, a cunoscut toate Întruchipările gloriei și plăcerii Îndeobște Închipuite. Amândoi, supunându-se instinctelor vanității (să Învățăm să rostim acest cuvânt fără oroare) așa cum s-ar supune instinctelor ambiției, iubirii etc., au reușit. Dar asemănarea se oprește aici. Temperamentele lor erau complet diferite. Societatea de care depindeau le transpare În firi și Îi face din nou să contrasteze. Lui Richelieu, societatea aceasta i-a Înlăturat toate opreliștile dintr-o
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
guvernare a reprezentat un contract de asigurare Încheiat Între cei bogați Împotriva celor săraci. Lupta intestină produsă de această pretinsă Împărțire à la Montgomery aprinde În rândul persoanelor civilizate o pasiune generalizată pentru avere, expresie Înțeleasă ca prototip al tuturor ambițiilor individuale; deoarece, din dorința de a nu aparține clasei obidite și umilite, Își fac apariția nobilimea, aristocrația, titlurile și curtenii, dar și curtezanele etc. Însă acest soi de febră care Îl face pe om să vadă peste tot scări ale
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
și tu o seară, ce ? Puteai s-o spui de la bun început. — Puteam și poate trebuia, dar am zis să-ncerc totuși. — O, dar, dragul meu Cristian, răspunde imediat profe- sorul pe un ton ironic, ce om conștiincios, plin de ambiție și reușită ești mătăluță... Ia, hai, povestește-ne tu mie și colegilor tăi, dacă tot nu cânți azi, unde mai exact ai fost tu aseară, de te-ai distrat așa bine ? Poate mergem și noi, că doar nu ne-om
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
în vreun rahat în fiecare dimineață ? Ce să faci doar cu norocul, dacă nu profiți de el la maximum ? O să ajungi ca în povestea cu broasca-țestoasă care întrece sprințarul iepuraș. Și nu e doar asta, nu e doar muncă și ambiție, de la un punct încolo devine și o respon- sabilitate, mamă ! Aceea de a fi cel mai bun în continuare. Asta e condițiunea. Nu față de mine, nici pentru bani, nici de dragul vreunui orgoliu. Ci pentru public, mamă, în fața lui te înclini
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
speranță care s-a retras prea devreme ? Atâta timp cât inima-mi spune că încă mai pot dărui lumii bucurie, sunt obligat să merg mai departe. — Ai o inimă prea mare pentru un simplu om, Cristiane, ascultă-mă și ține minte, căci ambiția ta și visurile tale mărețe nu sunt pentru oricine. M- am înșelat poate până acum, cum spui, dar tot ce am vrut să fac a fost să am grijă de tine și să te feresc de astfel de zile negre
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
zile, muncind și pentru radio ca să mai câștig un biet ban ce mă ferește de mizerie, eu mă sacrific răpind din timpul și energia mea de om În vârstă și ostenit, ca să scot Dialogul. Jur În fața Cerului, că nu din ambiții personale, ci numai fiindcă cred că se poate realiza ceva frumos și În sine valoros. Dar, din păcate, toți socotesc că e firesc ca eu să mă sacrific, iar ei să mă ajute doar cu cel mai mic efort posibil
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]