12,241 matches
-
cele două Germanii, Austria și Elveția. Cu începere din anii ’60, I. este autor sau redactor responsabil al unor excelente dicționare bilingve, al mai multor manuale și antologii de uz didactic, colaborând și la traducerea în limba germană a unei antologii de poezie română contemporană (1974). O contribuție originală este și repovestirea unor vechi legende germane, sub titlul Walhalla și Thule (I-II, 1977). Traducerile din autori de limbă germană, de regulă prefațate de mici studii de istorie literară, alcătuiesc, în
ISBASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287624_a_288953]
-
literară, alcătuiesc, în diversitatea lor, o operă impresionantă. Se numără printre ele cele dintâi versiuni românești ale prozei lui Franz Kafka și Elias Canetti, cărora le revine meritul de a fi introdus, practic, autorii respectivi în atenția cititorului român. O antologie din scrierile fraților Schlegel (Despre literatură, 1983), însoțită de un amplu studiu introductiv, ilustrează evoluția concepției istoricului literar asupra unor principii teoretice și asupra specificului literaturii germane. SCRIERI: Aliterațiunea în poezia germană, București, 1935; Minne und Liebe. Ein Beitrag zur
ISBASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287624_a_288953]
-
1982. Debutează cu versuri în „Almanahul literar” din Cluj (1953) și editorial, cu volumul Cascadele luminii (1964). Colaborează la „Contemporanul”, „Gazeta literară”, „Luceafărul”, „Meridianul Timișoara”, „Orizont”, „Steaua”, „Convorbiri literare”, „Ateneu” ș.a. Multe poezii i-au fost traduse și publicate în antologii și în diverse reviste din Austria, Franța, Germania, Italia, Belgia, Canada, Marea Britanie. „Blăjean născut la Ploiești”, cum se autodefinește, sinteză între miticismul lui I.L. Caragiale și sobrietatea Școlii Ardelene, I. este unul dintre cei mai prolifici poeți ai generației sale
IRIMIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287618_a_288947]
-
ca excepție, București, 1979; Critică și angajare, București, 1981; Ceara și sigiliul, București, 1982; Prezent, București, 1985; Spre alt Istrati, București, 1986; Eseu despre lumea lui Caragiale, București, 1988; ed. 2 (Marea trăncăneală. Eseu despre lumea lui Caragiale), București, 1994. Antologii: C. Dobrogeanu- Gherea interpretat de..., pref. edit., București, 1975; Arhipelag. Proză scurtă contemporană, pref. edit., București, 1981. Ediții: C. Dobrogeanu-Gherea, Asupra criticei, postfața edit., București, 1973; Dinicu Golescu, Însemnare a călătoriii mele, postfața edit., București, 1977; Panait Istrati, Mediterana, pref.
IORGULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287608_a_288937]
-
viziunii și puritatea imaginii câtorva dintre poezii (Ritual, bunăoară) contrazic drasticul verdict. Cântec la izvoarele lumii (1975) este, totuși, un volum în mare parte convențional și circumstanțial. În 1980 I. își adună, reorganizându-le, toate versurile apărute până atunci în antologia Rune, după care urmează o schimbare, o mutare de accente. Cărțile, ce se succedă la intervale scurte, Interiorul tăcerii (1985), Poezii în șoaptă (1985; Premiul Asociației Scriitorilor din București), Despărțirea de cuvinte (1988) sugerează, chiar de la titlu, teama de cuvânt
ISTRATE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287632_a_288961]
-
Alfred de Musset, Liviu Rebreanu, Wladislaw Reymont, Pierre de Ronsard, Mihail Sadoveanu, Mihail Sebastian, Taras Sevcenco, Jonathan Swift, Mark Twain, H. G. Wells, Oscar Wilde, Paul Zarifopol. În domeniul cercetării folclorului, sub egida Institutului apare în 1953 primul tom, Poezia, din Antologie de literatură populară (cu o prefață de G. Călinescu). Urmează alte două volume, Basmul (1956) și Legende, povestiri și snoave (1967), sub îngrijirea lui I.C. Chițimia. Substanța antologiei o constituia folclorul clasic din culegerile consacrate, la care s-au adăugat
INSTITUTUL DE ISTORIE SI TEORIE LITERARA „G. CALINESCU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287561_a_288890]
-
cercetării folclorului, sub egida Institutului apare în 1953 primul tom, Poezia, din Antologie de literatură populară (cu o prefață de G. Călinescu). Urmează alte două volume, Basmul (1956) și Legende, povestiri și snoave (1967), sub îngrijirea lui I.C. Chițimia. Substanța antologiei o constituia folclorul clasic din culegerile consacrate, la care s-au adăugat materiale inedite adunate de cercetătorii Institutului. Nici urmă însă de „folclor nou”, promovat de propaganda comunistă și favorizat de funcționari obedienți ai regimului. Acest fapt nu a trecut
INSTITUTUL DE ISTORIE SI TEORIE LITERARA „G. CALINESCU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287561_a_288890]
-
clasic din culegerile consacrate, la care s-au adăugat materiale inedite adunate de cercetătorii Institutului. Nici urmă însă de „folclor nou”, promovat de propaganda comunistă și favorizat de funcționari obedienți ai regimului. Acest fapt nu a trecut neobservat și, deși antologia a fost premiată de Academie, ea va fi dur atacată de ideologii partidului, în temutul oficios de partid „Lupta de clasă”, incriminându-se devieri de la linia ideologică oficială, îndeosebi așa-numitele poziții obiectiviste. G. Călinescu a înțeles repede că, de
INSTITUTUL DE ISTORIE SI TEORIE LITERARA „G. CALINESCU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287561_a_288890]
-
Foarte apreciate în străinătate, ele au meritul întâietății în cercetarea comparatistă, la alcătuirea lor lucrând cercetători din toate generațiile. În cadrul Institutului au fost elaborate Bibliografia analitică a cărților populare laice (1976-1978), ai cărei autori sunt Mihai Moraru și Cătălina Velculescu, antologia Texte uitate-texte regăsite (I-II, 1999-2002), incluzând pagini identificate în manuscrisele și cărțile românești vechi, Bibliografia I.L. Caragiale (I-II, 1997) și alte lucrări de același gen. De aici își trag substanța volumele semnate de Marin Bucur: Opera vieții. O
INSTITUTUL DE ISTORIE SI TEORIE LITERARA „G. CALINESCU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287561_a_288890]
-
și luciditate, București, 1974; Mobilitatea privirii, București, 1976; Reîntâlniri cu France și Shaw, București, 1978; Texte și întrebări, București, 1979; Reverberații, București, 1981; De-a lungul unui secol, București, 1983; Voltaire-1983, București, 1983; Descoperirea cunoscutului, București, 1986; Trepte, București, 1988. Antologii: Proză satirică franceză, pref. edit., București, 1963; Proză umoristică engleză, I-II, București, 1965 (în colaborare cu Vera Călin); Proză umoristică română, I-II, București, 1965; Literatura mărturisirilor de la Cellini la Malraux, București, 1972. Traduceri: Erskine Caldwell, Drumul tutunului, București
IOSIFESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287610_a_288939]
-
de folclor: Cântece și melodii de jocuri populare moldovenești (1975), Studiu asupra folclorului moldovenesc din perioada războiului. 1941-1945 (1975), Deslușiri. Articole despre folclor (1989). J. analizează dezvoltarea istorică a unor motive, caracterul sincretic al creațiilor folclorice, similitudinile tipologice. A alcătuit antologiile Cântece populare de dragoste (1977), Strigături, amintiri și scrisori versificate (1978), Proverbe și zicători (1981), toate însoțite de studii introductive, glosare, note și comentarii. Este coautor al cursurilor Creația populară și Crestomație de folclor, destinate instituțiilor de învățământ superior, și
JUNGHIETU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287678_a_289007]
-
Premiul „Simion Florea Marian” al Academiei Române). A tradus din folclorul rus și ucrainean. SCRIERI: Studiu asupra folclorului moldovenesc din perioada războiului. 1941-1945, Chișinău, 1975; Deslușiri. Articole despre folclor, Chișinău, 1989. Culegeri: Cântece și melodii de jocuri populare moldovenești, Chișinău, 1975. Antologii: Cântece populare de dragoste, introd. edit., Chișinău, 1977; Strigături, amintiri și scrisori versificate, introd. edit., Chișinău, 1978; Proverbe și zicători, introd. edit., Chișinău, 1981; Cât îi Maramureșul, Chișinău, 1993 (în colaborare). Repere bibliografice: Grigore Botezatu, Folcloristul Efim V. Junghietu, „Revista
JUNGHIETU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287678_a_289007]
-
pustiului, București, 2000. Repere bibliografice: Constantin, A doua carte, 199-200; Mircea Constantinescu, „Pânda”, RL, 1982, 13; Adrian Dafir, Vitalitatea construcției romanești, LCF, 1986, 27; Vasile Macoviciuc, „Ningea pentru unul singur”, LCF, 1986, 31; Alboiu, Un poet, 215-216, Gabriel Iuga, în Antologia poeților tineri, îngr. George Alboiu, București, 1982, 313; Romul Munteanu, Intriga circulară, FLC, 1988, 36; Valentin F. Mihăescu, Inventar incomplet, LCF, 1988, 53; Ulici, Lit. rom., I, 273-274; Popa, Ist. lit. rom., II, 935-936. M.Vs.
IUGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287643_a_288972]
-
rele (1928), fără ecou în epocă. În „Crainicul” (Târgu Jiu, 1931), J. publică un fragment din Jertfa îngerilor, roman pe care îl anunța și în 1934 ca fiind „în lucru”. În 1935 îngrijește, împreună cu Sergiu Cristian și C.S. Nicolăescu-Plopșor, o antologie a scriitorilor olteni. Dacă în materie de teatru sau de proză încercările lui J. au rămas într-un anonimat cvasitotal, versurile n-au trecut neobservate, autorul obținând în 1942 și un loc doi la concursul de poezie al revistei timișorene
JALES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287664_a_288993]
-
minoră, cantonată în surse și formule uzate prin folosire îndelungată. SCRIERI: Vechiul refren (în colaborare cu Gh.I. Chițibura), Cluj, 1926; Icoane, Craiova, 1928; Cu duhuri rele, Craiova, 1928; Arabescuri, Craiova, 1929; Liniște, Craiova, 1934; Versuri, Craiova, 1934; Versuri, Timișoara, 1942. Antologii: Album, Craiova, 1935 (în colaborare cu Sergiu Cristian și C.S. Nicolăescu-Plopșor). Repere bibliografice: A. Ivanovici, Poezia lui Const. Jaleș, „Curierul Olteniei”, 1928, 1494; g.p. [George Popa], „Versuri”, „Lanuri”, 1934, 7-8; Paul I. Papadopol, „Arabescuri”, PL, 1936, 1; Metzulescu, Literile, I
JALES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287664_a_288993]
-
parte din opțiunea lui poetică. Structura poemelor este însă diferită, ele nu afectează indiferența față de regulă, nu sunt lungi, dezordonate, ci atent construite. Mai „sentimental” decât congenerii săi, I. înregistrează realul printr-o lentilă colosală. Melodrama realului (2003), o substanțială antologie de autor, este organizată în ordinea logică (și cronologică) a creației: Viața în tablouri, Garsoniera 49, Coborârea din tablouri, Ansamblul de manevre, Melodrama realului, Gura mea e un oraș viitor. Noutatea acestei retrospective constă în construcția volumului, rolul de prolog
IZBASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287657_a_288986]
-
a fost și șeful Catedrei de istoria literaturii române. A debutat în 1934, cu o cronică literară, în revista „Manifest”, la care a fost unul dintre redactori, iar editorial, cu o culegere de articole, Confruntări literare (1966), după ce întocmise o antologie a reportajului românesc de la 1829 la 1866, Reflector peste timp, apărută în 1964. Întreaga activitate a lui I. stă sub semnul jurnalisticii atât ca tip de abordare a fenomenului literar și ca stil/limbaj al demersului critic, cât și ca
IVASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287654_a_288983]
-
de interes sunt și comentariile la Mihai Eminescu („scenografia ideilor” în Memento mori, peisajul ciné-vérité din poeme ca Privesc orașul...) și Calistrat Hogaș („peisagist al sublimului”, interpret panteist al universului). Preferinței pentru presa literară îi datorează I. și o primă antologie a reportajului românesc subîntinzând epoca 1829-1866: Reflector peste timp. Culegerea cuprinde multe texte din pagini de revistă, pe care antologatorul le transcrie acribios. Cea de-a doua coordonată a personalității lui I. este relevată pentru prima dată mai clar de
IVASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287654_a_288983]
-
ziar. MARIN BUCUR SCRIERI: Confruntări literare, I-III, București, 1966-1988; Istoria literaturii române, I, București, 1969; Jurnal ieșean, București, 1971; Titu Maiorescu, București, 1972; Dobrogeanu-Gherea, București, 1972; 101 tablete, București, 1974; Nicolae Filimon, București, 1977; Profil de epocă, București, 1981. Antologii: Reflector peste timp (Din istoria reportajului românesc). I (1829-1866), București, 1964; Din istoria teoriei și criticii literare românești. I (1812-1866), București, 1967; Cumpăna cuvântului, București, 1978 (în colaborare cu Antoaneta Tănăsescu). Repere bibliografice: Șerban Cioculescu, O antologie a reportajului nostru
IVASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287654_a_288983]
-
epocă, București, 1981. Antologii: Reflector peste timp (Din istoria reportajului românesc). I (1829-1866), București, 1964; Din istoria teoriei și criticii literare românești. I (1812-1866), București, 1967; Cumpăna cuvântului, București, 1978 (în colaborare cu Antoaneta Tănăsescu). Repere bibliografice: Șerban Cioculescu, O antologie a reportajului nostru, GL, 1964, 49; Mircea Iorgulescu, Rondul de noapte, ARG, 1970, 4; Sasu, Progresii, 158-160; Ciobanu, Panoramic, 220-224; Stănescu, Poeți și critici, 155-161; Bucur, Istoriografia, 572-573; Mihăilescu, Conceptul, II, 193; Sângeorzan, Anotimpurile, 99-110; George Muntean, Schiță de portret
IVASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287654_a_288983]
-
Literatura hispánica, Atena, 1990; Teoría de la traducción, Atena, 1991; Suprarealism și „suprarealisme”. Grecia, România, țările hispanice, Timișoara, 1996; El mundo de la nueva narrativa hispanoamericana, Quito, 1999; [Literatura hispano-americană. Tablou sinoptic], Atena, 1999; Repere în zig-zag, pref. Matei Călinescu, București, 2000. Antologii: [Celălalt suprarealism. București, 1944-1948], Atena, 1987. Traduceri: Antologia eseului hispano-american, îngr. și postfață Paul Alexandru Georgescu, București, 1976 (în colaborare); Evanghelos Moutsopoulos, Categoriile estetice, București, 1976; Lírica popular tradicional rumana, București, 1979 (în colaborare cu Omar Lara); Odysseas Elytis, Iar
IVANOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287653_a_288982]
-
1991; Suprarealism și „suprarealisme”. Grecia, România, țările hispanice, Timișoara, 1996; El mundo de la nueva narrativa hispanoamericana, Quito, 1999; [Literatura hispano-americană. Tablou sinoptic], Atena, 1999; Repere în zig-zag, pref. Matei Călinescu, București, 2000. Antologii: [Celălalt suprarealism. București, 1944-1948], Atena, 1987. Traduceri: Antologia eseului hispano-american, îngr. și postfață Paul Alexandru Georgescu, București, 1976 (în colaborare); Evanghelos Moutsopoulos, Categoriile estetice, București, 1976; Lírica popular tradicional rumana, București, 1979 (în colaborare cu Omar Lara); Odysseas Elytis, Iar ca sentiment un cristal, îngr. și pref. Iordan
IVANOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287653_a_288982]
-
roman al autoarei, Săpunul lui Leopold Bloom (1993; Premiul Uniunii Scriitorilor). În versurile din anii ’90 dominantă pare a fi rememorarea, recuperarea trecutului ca șansă de supraviețuire într-o lume sufocată de derizoriu. Ciclul de poeme Autobuzul cu cocoșați din antologia de autor Inima ca un pumn de boxeur (2000) valorifică tot fantezia grotescă ce alătură banalul și sublimul și propune un personaj, sam, congener cu mopete al lui Mircea Ivănescu sau cu Detectivul Artur, Reparata și alte personaje lin lirica
IUGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287642_a_288971]
-
în 1933. În 1935 a devenit membru al Societății Scriitorilor Români. În afara volumelor de proză, va publica, singur sau împreună cu alții, lucrări legate de profesiunea sa: Geografia județului Ismail (1923, în colaborare cu P. Melinte), Manual pentru capacitate (1928, coautor), Antologia învățătorilor în literatură (1939), Caragiale. Tragicul destin al unui mare scriitor (1939, în colaborare cu Lucian Predescu), Cartea șezătorilor școlare (1939, în colaborare cu V. Ghețea), Cartea cercurilor culturale (1939, coautor), Probleme și jocuri distractive (1958, semnat I. Botnă), precum și
JORDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287674_a_289003]
-
Munteanu, București, 1939; Biletul de loterie, București, 1939; Greta Garbo. Viața romanțată a celei mai mari vedete a ecranului, București, 1939; Decebal, București, 1941; Furtună în sat, București, 1947; Zile și nopți în furtună, I-III, pref. Perpessicius, București, 1959-1961. Antologii: Antologia învățătorilor în literatură, București, 1939. Traduceri: N. Pospelov, V. Șabliovski, Literatura rusă, București, 1935; Alice T. Hobbart, Petrol pentru China, București, 1942; Wladislaw Reymont, Țăranii, I-II, București, 1942 (în colaborare cu Th. Holban); ed. 2, București, 1965 (în
JORDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287674_a_289003]