8,414 matches
-
de credință și datină, când țăranul care și-a făcut un cult pentru icoana sfântă, menită să-i "ierte greșelile". Ca pe o peliculă de film urmărim arborele, șarpele, caloianul, bocitoarele, Isus făcând minuni, la "Cina cea de taină" împărtășind apostolii cu trupul și sângele său, dar afurisind pe Iuda cel trădător. Personajele, deși fantastice, se integrează în lumea reală cu boieri și țărani. Există o artă a portretului, a descrierii cu minuțiozitate,astfel că alegoriile devin structuri exemplare, de fapt
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Arghezi) sînt arbori evocatori de amintiri: „Pustiul mă învălui,/ Cînd subt un plop mi se trezi/ Tot dorul de altădată!” 11) Bacovia îi admiră și îi compătimește. în „Amurg antic” plopii apar magnifici, decorativi, într o alură solemnă și liniștită: „- Apostoli în odăjdii violete”12). Despre ei scrie cu o emoție particulară și, dacă pot să zic așa, cu cordialitate, fratern: „De mult, de mult cunosc doi plopi/ Ce-mi stau și azi în cale -/ îmi place mult ca să-i privesc
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
7. A. Vlahuță, „Ce dor...”, în Scrieri alese, 1, ediția cit., p. 54. 8. Idem, Scrieri alese, 3, 1964, 172. 9. „Fior”, în Viața Romînească, 8, vol.30, 1913, p. 114. Fiorii se întîlnesc, apoi, în „Fără țară”, „Sîngele”, „Portretul”, „Apostolul” etc. 10. „Noapte de ploaie” (Fragment dintr-un poem), în Balade vesele și triste și alte poezii, EPL, BPT, 1966, p. 320. Cuvîntul mai figurează în „Icoanei” („Cînd mi-a sădit în piept ispita,/ Fiorul tainic al dorinții”) și în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
acel ce se socoate a fi mai greu și celor mai ușori li se pune plumb pe șea, pănă ce sînt toți deopotrivă grei”. (Opere, 1, ediția citată, p. 29) 7. Despre rostul lor amintește Varlaam în „[învățătură] pentru chemarea apostolilor și pentru vînarea peștilor celor cuvîntători”. (V. Opere, Ed. Hyperion, 1991,p. 145) 8. „îți iei biletul, primești doi lei de plumb ca rest de la hîrtia pe care ai dat-o «casierului»”. (Archibald, „Pe meleaguri străine”, în Impresii de călătorie
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
vinuri, muzică și altele, în schimb, conform protocolului epocii, îi menționează pe aproape toți cei care au toastat: „D-l Decan Dionisie Ionescu, D-nii Sakellary, Berea (șeful organizației locale a Partidului Poporului - n. m.), Luca (dramaturgul Ion Luca - n. m.), Apostol etc. A încheiat cu o deosebită strălucire D-l Grigore Mîrza. Din partea magistraților a(u) vorbit D-l pre ședinte Cornea și sărbătoriții”. într-o societate de profesioniști ai elocinței, toasturile, ca probe de măiestrie, ingeniozitate și abilitate oratorică, reprezentau
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
De la fiul acestuia, Nicolae Iurașcu, autorul pornește un ram, pe care îl pune și pe Vasile Iurașcu, cu o soră, Zamfira. De data aceasta, lui Vasile Iurașcu i se dă alt tată, pe Ion Iurașcu, iar de bunic, pe un Apostol, despre care nu ne spune de unde i-a scos, căci nu ne prezintă și documentele care să susțină această filiațiune. Totuși, luînd de bază acest arbore genealogic, George Munteanu crede că "pe linia maternă știrile sigure (s. n.) încep tot de la
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ce mătură smocuri de păr, le clădește pe câmpuri și apoi le spulberă cu porniri de pruncucigașă (Gânduri); fetița cu fluturi, jucând parcă întreaga soartă a umanului într-un inocent, dar teribil Șotron; maica Fevronia, ce-și pictează pe unghii apostolii, încercând în ceas de mister însăși reconstituirea Cinei de Taină (Fevronia). Toate personajele Centurii de castitate mai au amintirea unor crâmpeie de sacralitate, dar cea mai mare încărcătură de synderesis o poartă, cum e și firesc, Feofan (un straniu alter
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
insula Macao, în care Ulisele postmodern (ce urmărește, atenție, traseul inversat al celui originar, îndepărtându-se cu greu de I-olanda-Penelopă lăsată în urbea natală) își conferă o nouă identitate a lui Francisco Diaz Alvarez Xavier Juan Acevo -, se însoțește cu apostolul Luca, cel care poartă pe umăr un corb și face semnul crucii peste creștetul unei pisici galbene, apoi se renaște, înotând gol, din marea întunecată, gravidă (Fragmente de text salvat dintr-un incendiu neronian) etc. Astfel de transcrieri în cheie
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
capătă, în acest context, sensul unei confruntări între două moduri de a concepe viața, în ultimă instanță între două civilizații. Tânărul Moromete crede într-o nouă religie a binelui și a răului și, odată câștigat de ideile schimbărilor, el devine apostolul lor incoruptibil. Ideile de înnoire radicală a satului, afirmate de fiu, întâmpină protestul tatălui, neîmpăcat cu gândul că tot ceea ce a făcut el a fost greșit și că rosturile țărănești trebuie schimbate. Niciodată în proza postbelică nu s-a pus
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
Silvestru, București, 1985-1987; Moara de pulbere, București, 1989; Dragostea e ca și-o râie, București, 1994; Dumnezeu în bucătărie, București, 1994; Mireasa cu gene false, București, 1994; Truman Capote și Nicolae Țic, București, 1995; Paolo și Francesca și al treisprezecelea apostol, București, 1998; Complexul Ofeliei, București, 1998; B. Stoker și contele Dracula, București, 1998; Actori la Curtea prințului Hamlet, București, 1999; Săptămâna de miere, București, 1999; Dudul lui Shakespeare, București, 2000; Falca lui Cain, București, 2001; Călugărul Filippo Lippi și călugărița
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
XI-lea care, printr-o scrisoare din aprilie 1927, formulează explicit cererea Bisericii catolice de a-și reprimi drepturile pierdute. Funcția educativă, se precizează în enciclică, aparține prin excelență. Bisericii; ea decurge din misiunea pe care Christos a încredințat-o apostolilor cînd le-a adresat îndemnul "mergeți și învățați toate popoarele!" În Enciclica asupra educației creștine a tineretului carta educației neotomiste în anii '30 sînt formulate cîteva din ideile de bază care au orientat activitatea din școlile catolice. Educația, se specifică
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
și defectologie, op. cit.; d. O. ȘAFRAN, M. GIURGEA, B. BRATU, Cu privire la legitate și legi în pedagogie, în "Revista de pedagogie", nr. 5, 1961; e. N. APOSTOLESCU, "Legitatea în pedagogie", în Fundamenta paedagogiae, sub red. D. TODORAN și G. VĂIDEANU, coord. P. APOSTOL, vol. II, E.D.P., București, 1970. La discuțiile asupra legității în pedagogie au participat și V. Bunescu, Dan Potolea, I. Gh. Stanciu ș.a. 4. I. GH. STANCIU, V. NICOLESCU, N. SACALIȘ, Antologia pedagogiei americane contemporane, E.D.P., București, 1971. 5. STANCIU STOIAN
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ANDREI, D., 289 ANDREI, N., 294 ANGELESCU, C., 119-122, 281 ANNET, J., 289 ANTOHI, I., 260, 272 ANTONESCU, G. G., 10, 11, 40, 81, 126-133, 136, 154, 165, 167, 220, 247, 261, 278, 281, 282, 285, 289 ANZIEU, D., 231 APOSTOL, P., 292 APOSTOLESCU, N., 292 APPONYI, A., 69 AQUINO, T. d'., 183-185, 287 ARGHIRc ESCU, G. V., 276 ASLAN, G., 71, 276 AUSUBEL, D. P., 202, 280 AVANZINI, G., 273, 279, 289-291 B BADEN-POWELL, R., 17 BADLEY, J. H., 14
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
dintre contribuțiile culturale creștine, iudaice, grecești, romane. Se operează în mod răsunător o primă disociere între mesajul evanghelic, legat el însuși printr-un cordon ombilical de Vechiul Testament, și Dogma catolică. Revenirea la textele sfinte revitalizează mesajul lui Iisus și al apostolului Pavel privind întîietatea credinței, revigorează măreția Dumnezeului lui Abraham, pune sub semnul îndoielii divinizarea catolică a Fecioarei. Catolicismul medieval reușise să înăbușe și să suprime ca erezie orice nouă interpretare a surselor evanghelice. Însă reactivarea surselor evanghelice și iudaice devine
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
veritabilă reconvertire mentală este cît se poate de propice convertirii Europei, fapt confirmat de numeroase exemple. Convertirea pe un drum al Damascului generează Credința cea mai dîrză. Astfel, cei care au persecutat Europa sub chipul lui Saul au devenit astăzi Apostolii săi. Desigur, acest aport intelectual nou nu este decît un afluent al unui fluviu, în vreme ce conștientizarea europeană necesită o confluență de intelectuali veniți din toate zările. Ea necesită de asemenea un elan care, ridi-cîndu-i deasupra carierei sau a profesiunii lor
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
sistem prin "revoluțiile de catifea". Eseul în cauză era în fond un apel la resurecție, iar autorul, Ion Druță, un gorbaciovian care îndeplinea, se spune, și o funcție de consilier pe lângă președinte. Pare neîndoielnic acum, după rolul asumat între timp de apostolul "independenței" Basarabiei, că el îndeplinea o misiune și avea să-i rămână fidel. Atunci însă, apelul său a produs un mic frison printre românii ascultători ai numitului post de radio, ca de altfel și acțiunile regenerative întreprinse de alți intelectuali
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
al nostru respect și recunoștință". Pe ea, numai, se poate clădi un edificiu social armonios. Și aceasta voia să însemne, pe lângă difuziunea obișnuită de cunoștințe, un apostolat. În plină renaștere românească, Vicențiu Babeș le cerea învățătorilor, de aceea, să fie "apostoli" și să deschidă mintea poporului spre știință, bine, frumos. Datoria lui era să se pună mereu în slujba comunității, să identifice talentele, să le înlesnească dezvoltarea optimă. La fel gândea un alt dascăl contemporan, I. Codru-Drăgușanu, recomandând ca însușiri indispensabile
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
vizionar, un liberal și un anarhist, toți trei definind cumva atitudinea franceză față de viitor. Ce era de făcut? Interogația lui Cernîșevski, fie și sub formă românească, era semnificativă pentru fervoarea optimistă a unei întregi categorii de militanți ai progresului, de apostoli ai schimbării, ai noii pedagogii sociale. Deosebirea de tonus față de intelectualii francezi, dispuși a trata cu puterea (Proudhon) sau retrăgându-se pur și simplu (E. Quinet, V. Hugo), e frapantă. Semnificativă apare și înclinația unor apuseni de a regăsi în
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
acea anchetă răspunsul clar, succint, sobru, formulat de V. Pârvan, tânăr absolvent de liceu, dar de pe atunci atent la marile probleme ale societății noastre. Articolele scrise ca student în Voința națională, Luceafărul, Viața românească etc. atestă o vocație sigură de apostol, vocație căreia apropierea de N. Iorga n-a făcut decât să-i precizeze relieful. Conferința despre Unire și "fantezia" Se caută un Bismarck denotă deopotrivă cunoaștere a realităților noastre, entuziasm regenerativ și voință reformatoare. Îndeosebi primul text, elaborat pentru Societatea
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
însoțit de faptă, să fie înflăcărat de dorul de bine, de cald și îmbrățișător pentru cei înclinați a urma calea cea adevărată, aspru și mustrător pentru cei răi, înfricoșat pentru cei primejdioși. Iar munca noastră să ne fie muncă de apostoli, care nu așteaptă nici o răsplată și nu urmăresc nici o glorie pentru ei, ci fac totul pentru binele neamului, socotindu-și ca cea mai aleasă cinste a lor conștiința că au contribuit, fiecare după putință, la aducerea întru îndeplinire a mântuirii
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Doar într-o scriere din tinerețe, Despre noroc (singura consacrată explicit acestei teme și datând din anul 1940), Noica a remarcat paradoxul profund al norocului individual, apelând la parabola lui Petru din Biblie: adevăratul noroc nu l-a reprezentat, pentru Apostol, bogăția materială dobândită, ci întâlnirea cu Iisus. Nu știm care ne este norocul, "o entitate misterioasă"; el se poate afla în altă parte decât acolo unde îl căutăm. Un răspuns original la această problemă a fost dat de un savant
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
sensibilitate metafizică (cu puncte de tangență cu poezia expresionistă) - construirea viziunii poetice pe repere ale unui univers existențial rustic, bucolic (plai natal, natură umanizată/sacralizată, spațiu originar/spațiu matrice al românismului etc.) - idealizarea modelului uman rustic - țăranul, păstorul, homo religiosus, apostolul, rapsodul - tonalitatea afectivă dominantă: fiorul religios, de sensibilitate metafizică - prezența unor simboluri selectate din planul naturii și al reprezentărilor biblice; motive literare legate de rituri/mituri agrare, pastorale, religioase (semănatul, transhumanța etc.; mituri biblice: Nașterea Pruncului Sfânt, destinul christic, îngerul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
abordată din perspective multiple și nu neapărat complementare. Or, unul dintre meritele cărții de față este acela de a oferi una dintre aceste perspective. O altă temă a cărții, care ilustrează psihologismul autorului, este cea a celebrelor epistole pauline. Aici, apostolul creștin ar vorbi într-un mod criptat exclusiv (!) "despre conflictele funcționării psihice intime, eliminînd astfel confuzia dintre Psihic și Suflet, care a dus la credința în nemurirea psihicului".22 Referindu-se la păcatul originar, apostolul Pavel ne-ar îndreptăți pe
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
a celebrelor epistole pauline. Aici, apostolul creștin ar vorbi într-un mod criptat exclusiv (!) "despre conflictele funcționării psihice intime, eliminînd astfel confuzia dintre Psihic și Suflet, care a dus la credința în nemurirea psihicului".22 Referindu-se la păcatul originar, apostolul Pavel ne-ar îndreptăți pe noi astăzi să vedem în discursul său "conflictul de motive, conflictul dintre legea supraconștiinței și legea subconștientului, privirea interioară, necesitatea introspecției clarificatoare, tema tuturor mitologiilor".23 Accentul unei asemenea interpretări cade pe introspecție, un proces
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
pămînt și în care "cei morți sufletește" se vor trezi la viață în adevărul veșnic. Mitul celei de a Doua Veniri (al Parusiei) vestește ziua îndepărtată în care omenirea va învia din banalizarea reprezentată de convenționalizarea spiritului. Iată ce spune apostolul Pavel în prima lui Epistolă către Corinteni, XV, versetele 54, 55: " Cînd trupul acesta supus putrezirii (supus tentațiilor perverse), se va îmbrăca în neputrezire (forța de a rezista tentațiilor), și trupul acesta muritor (expus "morții elanului care ar trebui să
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]