10,800 matches
-
bolnav slăbit, livid, ars de fierbințeala febrei: a înțeles că există boală; c) a treia întâlnire a fost cu un mort: prințul a fost consternat de sfârșitul ineluctabil al vieții omenești; d) ultima întâlnire destinală a fost cea cu un călugăr cerșind, calm și senin. Prințul a avut atunci revelația unui mare adevăr: religia te poate vindeca de mizeriile vieții omenești. așa cum scrie Mircea Eliade, viitorul Buddha contemplă noaptea trupurile goale și dizgrațioase ale concubinelor ador mite. Zeii intervin scufundând întregul
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
de azi: orice sistem care se apropie de autocontrolul perfect riscă autoanularea. Exemplu: „eu mint” - afirmația este adevărată în măsura în care este falsă, și invers. Apare un cerc vicios nesfârșit. * Al treilea adevăr: Eliberarea de suferință constă în abolirea dorinței. Ea duce călugărul budist în Nirvana. Nu întâmplător, unul dintre numele Nirvanei este chiar „Stingerea setei”. * Al patrulea adevăr „revelează căile care duc la încetarea suferinței”. Există calea cu 8 brațe sau calea de mijloc care duce la abolirea Dorinței. cele 8 brațe
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
și cel ce suferă. Buddha refuză subtilitățile filosofice pentru că ar fi încurajat disputele metafizice, orgoliul intelectual. Ar fi Împiedicat Trezirea. Problemele filosofice erau, în fond, „insolubile prin gândire și la nivelul verbalizării”. Doar experiența Trezirii poate oferi răspunsul. Prin Trezire, călugărul budist atinge Nirvana, beatitudinea. Preafericirea este atinsă cu „ochiul sfinților” încă din viața de pe pământ. Ea se poate obține și prin meditații și concentrări de tip yoga. inițiatul își transmută experiența profană, se detașează de dorință, simțind bucurie și fericire
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
în urma preluării conducerii de către comuniștii chinezi. Persecuțiile au atins grade maxime în urma revoluției culturale. Între 1950 și 1959, china a distrus o bună parte din budismul tibetan prin „prădarea mănăsti rilor; distrugerea bibliotecilor și a însemnelor religioase; executarea unora dintre călugări; torturarea și întemnițarea altora”. În anii ’80, china a cunoscut un reviriment de nuanță liberală și a încercat să repare ororile și crimele săvârșite în Tibet. A restaurat mănăstirile devastate de revoluție, călugării se întorc în mănăstiri unde reiau disputele
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
și a însemnelor religioase; executarea unora dintre călugări; torturarea și întemnițarea altora”. În anii ’80, china a cunoscut un reviriment de nuanță liberală și a încercat să repare ororile și crimele săvârșite în Tibet. A restaurat mănăstirile devastate de revoluție, călugării se întorc în mănăstiri unde reiau disputele tradiționale referitoare la dogmă și primesc un salariu oficial. Problema relațiilor cu Dalai lama este însă departe de a fi rezolvată. * Budismul mongol. Aflat în raza de acțiune a rusiei sovietice, budismul din
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
departe de a fi rezolvată. * Budismul mongol. Aflat în raza de acțiune a rusiei sovietice, budismul din Mongolia fusese distrus în jurul anului 1920, cu o violență nemaIVăzută. În anii ’90 s-au descoperit gropi comune conținând corpurile a mii de călugări executați. Multe mănăstiri au fost distruse între 1927 și 1928, dar o parte dintre ele au fost reconstruite între 1990 și 1992. Există o legătură foarte strânsă cu politica. Se discută despre reinstaurarea, la Mănăstirea Gandan din Ulan Bator, a
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
cea a lui Dalai Lama. * Hīnayăna, în păli Theravăda, cuprinde astăzi zone ca Sri Lanka (ceylonul), Birmania, Thailanda, Laos, Cambodgia și anumite districte din Bangladesh. Sociologic, aici templul satului este instituția care asigura educația elementară a populației laice. Învățătorul este un călugăr care socializează cu toți ceilalți. * Budismul din Asia de Sud-Est. Este întâlnit în indonezia, unde a fost dislocat de islam. În Birmania, laos, cambodgia și VIetnam, Buddha nu va fi valorizat ca fiind cel ce renunță la lume. Mai curând el este
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
lumii contemporane. O poziție unanimă nu există în nici o țară budistă. Pe de altă parte, budismul nu este în nici o țară din lume religie de stat. Așadar, există interpretări diferite ale textelor sacre și opinii diferite ale comunităților budiste (de călugări și laici). O opinie - unanimă în comunitățile budiste - cu privire la refuzarea pedepsei cu moartea vine în contradicție cu legislația laică a unor țări ce permit în anumite situații aplicarea acestei pedepse. în ceea ce privește contracepția, budismul are un punct de vedere clar și
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
vară, pe malul unui râu”. În urma revelațiilor avute, Mahăvīra devine kevalin (asemenea arhatului budist). Știe tot ce a fost, ce este și ce va fi în toate universurile. După dobândirea iluminării, Mahăvīra devine Jina („Triumfătorul”) și întemeiază comunitatea jaina, de călugări și laici de ambele sexe. Doctrina jainistă cuprinde cele Trei Giuvaeruri, esență a învățăturii jainiste: a) Dreapta Viziune asupra Lumii; b) Dreapta Viziune asupra Gnozei; c) Dreapta Viziune asupra Purtării. Obținerea eliberării este scopul ultim în jainism. Eliberarea este condiționată
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
sale mentale, verbale și corporale”. Această supraveghere complexă este completată cu respectul vieții și prac ticarea celor zece virtuți: „răbdare, umilință, dreptate, puritate, sinceritate, stăpânire de sine, severitate, abstinență, sărăcie și supunere”. Rezultă un veritabil mod de viață. În conformitate cu el, călugărul jaina va îndura cele 22 de neplăceri, printre care „foamea, setea, frigul, căldura, ciupiturile insectelor, seducția feminină, ocările, dezamăgirea de a nu primi nimic atunci când cere de pomană etc.”. Stilul de viață al jainiștilor privilegiază în mod special asceza. Există
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
asceza externă, ce presupune „posturi cu o durată și o intensitate variabile”. Este interesant și rarisim faptul că religia jaina acceptă și forma ultimă a postului, adică „sinuciderea prin înfometare (sallekhana), la care au acces, cu permisiunea superiorului lor, unii călugări deosebit de spiritualizați”. Această formă ultimă, radicală, de ascetism se mai numește și santhara (postul până la moarte). Din moment ce sute de oameni își pierd anual viața în felul acesta, „o serie de activiști din domeniul judiciar au încercat deja să scoată ritualul
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
de obicei, are loc mai târziu. Există un ritual specific al inițierii ce presupune renunțarea de către novice la averile dobândite, apoi raderea pe cap și depunerea celor cinci jurăminte capitale/legăminte: nonviolența, rostirea adevărului, cinstea, castitatea, sărăcia asumată. Jainiștii sunt călugări itineranți care trăiesc din pomeni și asistența spirituală pe care o oferă frecvent. Operele filantropice și de caritate sunt încurajate din plin. Laicii pot să acumuleze cinstit bogății, dar să nu le risipească ostentativ. Dimpotrivă, ei sunt sfătuiți să investească
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
asume o „asceză intramundană” deosebit de respectată. În concluzie, comunitatea jaina este una deosebit de unită și solidară. Din punct de vedere sociologic, Michel Hulin observă o trăsătură specifică a acestei comunități hinduse. Este vorba despre existența unei distanțe sociale mici între călugări și laici. În aceste condiții, acceptarea necondiționată a principiului nonviolenței i-a condus pe credincioșii jaina la abandonarea îndeletnicirilor agricole, a serviciilor în cadrul armatei și la îndreptarea acestora spre profesiuni urbane ca, de pildă, comerțul de lux (producerea bijuteriilor), administrație
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
medievală, scutită de impozite, care construia catedrale. Francmasonii au avut dintotdeauna o organizare riguroasă, centrată în jurul secretului profesional. Aveau ritualuri secrete, simboluri biblice, gnostice și elemente ale vechilor religii din Egipt, Grecia și Imperiul Roman. Primii maeștri francmasoni au fost călugări. Aveau o manieră deosebită de a se saluta și a se recunoaște, precum și o vestimentație cu totul aparte. XVI.3. Tipuri de masonerie La început, corporația medievală construia catedrale gotice, păstrând secretele arhitectonice. Simbolul ei era salcâmul, arborele care a
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
fi fost creat după modelul anumitor francmasoni. Tolstoi nu a fost francmason. Turgheniev și Bakunin au fost de asemenea francmasoni. În 1917, Tereșcenko ajunge ministru de Finanțe în noul guvern cu sprijin francmason. XVI.5. Francmasoneria în Polonia Pe vremea călugărului copernic, universitatea din cracovia era singura unde „se mai preda cabala...”. lojele poloneze reprezentau cele mai cosmo polite centre din Europa de Est. Din 13 ianuarie 1774, la varșovia funcționa o autoritate provincială a francmasoneriei. XVI.6. Francmasoneria în România În imaginarul
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
majoritatea membrilor Ordinului, inclusiv Marele Maestru Jacques de Molay, au fost arestați. Au fost torturați pentru a recunoaște acuzele aduse, după care au fost arși pe rug. apariția ordinului se leagă de cruciadele europene. Ordinul Templierilor era o comunitate de călugări militari ce urmau să păzească drumurile publice care duceau spre țara Sfântă, precum și teritoriile din jurul acestora. Deși erau laici, cavalerii au făcut în fața Patriarhului Ierusalimului cele trei legăminte monastice: de ascultare, de castitate și de sărăcie. Erau numiți „săracii cavaleri
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
ea nu și-a lăsat casa mănăstirii, ci unei maici a mănăstirii. În fine, că dacă a fost înmormântată cu slujbă creștinească nu a fost considerată o sinucigașă. Dar mormântul în părăsire sugerează, totuși, comportamentul enoriașilor ca pentru un sinucigaș. Călugării școliți ne spun, astăzi, că osemintele poetei au fost mutate dinspre marginea curții mai lângă biserică în împrejurări deosebit de grele pentru întreg așezământul: punându se problema desființării multor mănăstiri după Legea cultelor din 1948, Văraticul fiind printre ele, a fost
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
gestului Ralucăi (autorul citește totul cu o reavoință de loc creștinească, și nici măcar nu-și dă osteneala s-o disimuleze) dar raționamentul final este de tot hilar. Dintre fețele bisericești din familia lui Eminescu, doi frați ai Ralucăi au fost călugări (Calinic și Iachift, acesta din urmă fiind stareț) și trei surori ale ei au fost călugărițe, toate la mânăstirea Agafton ( Fevronia, Olimpia și Sofia) o altă soră a ei, Safta, având o fiică pe nume Xenia care s-a călugărit
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
despre originea documentului, a răspuns că fusese descoperit de tatăl său în arhiva bisericii St. Mary Redcliffe (Richmond 1888: 10). Titlul complet al raportului este "Fryars first passing over the Old Bridge taken from an ancient manuscript"/"Relatare despre trecerea călugărilor pentru prima oară peste Vechiul Pod, luată dintr-un manuscris străvechi" (Willcox 1842: LIV; Hare 1911: XIV). De la bun început este interesant să notăm că în istoria literaturii britanice Thomas Chatterton a devenit foarte bine cunoscut nu atît pentru poemele
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
motiv ce poate fi derivat din două fragmente epice scrise de Chatterton în legătură cu poemul Battle of Hastings / Bătălia de la Hastings: aici Rowley este descris ca fiind nu autorul original, ci doar traducătorul unor "originale" scrise de un anume Turgot, un călugăr care a existat în mod real prin secolul al X-lea. Precum Rowley, Turgot a fost și el poet și colecționar de antichități, acestea urmînd să fie folosite pentru a constitui temelia istoriei orașului Bristol, scrisă chiar de Rowley (potrivit lui
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
orașului Bristol, scrisă chiar de Rowley (potrivit lui Chatterton): [În cele două fragmente epice ale poemului Battle of Hastings / Bătălia de la Hastings] Rowley este descris nu ca autorul original, ci ca traducător. Autorul "original" este identificat ca fiind Turgot, un alt călugăr care a existat în istorie, dar a cărui biografie a fost înfrumusețată, de această dată din secolul al X-lea. Turgot, ca Rowley, este atît poet, cît și colecționar de antichități, care vor forma fundamentul istoriei orașului Bristol pe care
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
colo a fost lovită de fulger; acela e locul unde odinioară jucau piese de teatru. (apud Noel 1886: 41) Pentru Chatterton lumea sa imaginară îi era probabil la fel de reală ca lumea fizică: "Recunoașterea față de sine și față de ceilalți că Rowley călugărul de fapt nu scrisese poemele ar fi rupt vraja care îl fermeca în frumoasa lume magică" în care se adîncise, ale cărei temelii se aflau într-o "frumusețe poetică transcendentă" (Noel 1886: 41). În acest context, este firesc faptul că
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
că era vorba de un raport foarte vechi, din anul 1247, găsit de tatăl său în arhiva bisericii St. Mary Redcliffe; titlul complet era următorul: Fryars first passing over the Old Bridge taken from an ancient manuscript [Relatare despre trecerea călugărilor pentru prima oară peste Vechiul Pod, luată dintr-un manuscris străvechi]. Chatterton și-a dat seama că lucrarea putea fi de interes pentru că în acest an era inaugurat un nou pod la Bristol. George Catcott, tinichigiu cu interese în zona
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
Acestea se denumesc aptitudini speciale. Pentru favorizarea inspirației persoana creatoare poate să-și creeze condiții speciale de lucru, proprii, în care se simte în largul său. Exemple: Balzac lucra numai la lumina lumânărilor, cu storurile trase, îmbrăcat în roba unui călugăr dominican. Ibsen punea, în fața lui, pe birou niște statuete de plumb. Schiller nu putea lucra fără să aibă mere putrede în sertarul biroului și o perdea roșie la fereastră. Caragiale scria pe tencuri de foi ținute pe genunchi. Coșbuc scria
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
starețul, arhimandritul Serafim Man, îl rânduiește în obștea mănăstirii. Devine bibliotecar, cu obligația de a pune ordine și de a întreține cele douăzeci și trei de mii de cărți câte avea mănăstirea. Este mulțumit că a fost învrednicit să devină călugăr: „Dau din tot sufletul slava lui Dumnezeu că m-a învrednicit de Sfântul Botez și de călugărie, mult mai mult decât putea nădăjdui un ins ca mine. Port din tinerețe o cruce grea și urâtă: o ticăloasă boală de intestine
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]