9,618 matches
-
ceruri beți, Se leagănă-n stihare de profeți. În Cântec de boală, urmarea întrepătrunderii este tânjirea, senzația de evaporare. Poetul a băut dintr-un pahar divin și, îmbolnăvit, se simte ca un ciur prin găurile căruia ființa lui prefăcută în ceață se risipește: Domnul, Dumnezeul mare Mi-a umplut două pahare Din cerescul lui rachiu Scos din lună c-un burghiu. Și-n fiecare pahar A lăsat și-un drob de har. Amîndouă-s ale tale, Zise Domnul: Ia-le, bea-le
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Scos din lună c-un burghiu. Și-n fiecare pahar A lăsat și-un drob de har. Amîndouă-s ale tale, Zise Domnul: Ia-le, bea-le. După ce m-a-mpărtășit Insul mi s-a risipit, L-am pierdut jur împrejur, Ca o ceață dintr-un ciur. Și-am rămas pribeag în boare Ca un miros fără floare, Al căreia lemn uscat Rădăcina și-a uitat. Ca un foc fără cărbune, Ca un fum fără tăciune. Sfintele sale potire Au intrat în clocotire, Sufletul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ta vioară, Cine știe din ce smârc, Trestie sau căprioară Morfolit de o copită Și-o fi prins în pântec plod De făptură negrăită De strigoi de voievod. Cu coarne de gheață, Că din oamenii de rând Cu coama de ceață, Nu te-ai zămislit nicicând, Cu ugeri de omăt - Doar anapoda și spârc, Iese așa fel de făt. Horele, în ce au mai original și mai serios valabil, intră în definiția folclorului pur, tratat ca simplă formalitate plăcută ochiului și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cu tridentul său, Neptun Le-a frământat și răscolit ca un nebun. O! cum gemeau, prin vânt, plângând cu aspră voce Năvarnica Lycorias și Phyllodoce, Cum alergau de colo-colo despletite Prin valurile de furtună biciuite! Brumele flamande se prefac în cețuri cimeriene, bălțile dunărene în ape infernale, Mureșul în Styx: Dar Mureșul e-n vale cu apa-i cătrănită, Podarul, soi de Caron, cu luntrea ghiftuită Ne-așteaptă să ne treacă pe celalt țărm, cu bacul. Și ni-i așa de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
intimităților de bănci universitare este Al. Rally (Studente, 1915-1921) în creionări grațioase: Al cui e parfumul cel bun Ce vine din banca din față? Vecinul miroase-a tutun; De-aceea prin geamuri văd fum, Deși eu știu bine că-i ceață... Al cui este versul sonor Ce-l spune-așa prost profesorul? Sus lămpile cântă în cor. De-aceea fac versuri ușor Și-n roiuri prin sală-și iau zborul. AL. CLAUDIAN Lirica, risipită prin reviste, a lui Al. Claudian e
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Watteau, parcurile, menuetele și carnavalurile. În loc de "masques et bergamasques" avem epoca "bonjuriștilor" și a crinolinelor, printr-o reluare de altfel a unei idei din C. Stamati: Caleașcă, drum de noapte, păduri adânci de fag, Și prin frunzișe lună cernită-n ceață fină, Poiene necosite de mult, și miros vag De flori de fân în floare, de fragi și de sulfină... În pace sufletească topindu-se se-alină Realitatea vremii pe al naturii prag. Prin ce metepsichoză revăd obrazul drag Al fetei
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
nume proprii stranii, Asena, Elra, Iwa, Maria-Maria, Eumene, Romola, și trăiește într-un mediu noros, populat cu heruvimi și îngeri: După o moarte - după încă o moarte - am văzut Dinspre cer îngeri coborând, Cu lumina tulbure a ochilor mergeau prin ceață neplânși. Erau mai mulți decât roua - Erau prea mulți pentru un drum. Halucinația, la "ora fantastică", e regimul său normal: O simțeam printre degete, în inimă, pe gene, Când venea în odaie la mine, seara, Răsturnîndu-se pe masa de lucru
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
se avânta în apa adâncă a mării. Să nu mai fie în caietele noastre greșeli de ortografie! 33.Folosind aceeași cale,(de la exercițiul 32) realizează următoarele transformări după modelul de mai jos: „Muta e noaptea = Muta-i noaptea” Veselă e ceață de copii. Plină e noaptea de stele. Lungă e calea pe mare. Harnica e mama mea. Frumoasă e cartea. Vechi e obiceiul acesta. Mare e bucuria copiilor. Mutarea și copierea unui text poate fi realizată astfel: 1.prin intermediul comenzilor 2
ABC-ul lucrului in Microsoft Word by Aurora Adam () [Corola-publishinghouse/Science/84036_a_85361]
-
se pretinde a fi scrisă după anii 597 î.e.n. cînd proorocul a fost luat pe sus de concetățenii lui și dus cu forța în Egipt la Taphanes. ,,1,10 Treceți în ostroavele Chitim și priviți! Trimiteți la Chedar(chidă: negură, ceață; che-der: pagubă, daună), uitați-vă bine și vedeți dacă s-a întîmplat acolo așa ceva. Și-a schimbat vreun popor dumnezeii măcar că ei nu sînt dumnezei?” Și spune supărat proorocul că Iahwe va da cupa răzbunării ,,25,20 la toată Arabia
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
timpul. Mai aminteș- te de faptul că soțiile acestor misi sau geți, erau la fel de războinice ca și soții lor iar unii scriitori le-au numit amazoane. Adică să-l înțelegem și să ne înțelegem; în acele vremuri cam băgate în ceață de aburiștii greci, geții de la nordul și sudul Is-trului erau un popor vrednic și plin de vigoare fiind veșnic un cui în talpa fudulă a plăsmuitorilor de adevăruri ,,elenistice”. În același Ciclu epic Aristofan(445-386 î.e.n.) spune că Telefos regele
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
cînepă peste ținut și am mers astfel ca un conducător de cetate(neam). Am alergat prin tot ținutul și am privit cu grijă la administrare pentru că Enia și neamul lui s-au murdărit(depravat) rău și a dat peste ei ceața. Bunul nostru Bazorio a adunat acest neam sălbatic și jegos și le-a înapoiat murdara ghioagă ghintuită(sceptrul). A fost acuzat că anul trecut a ieșit(s-a răzvrătit) repede și a fost liniștit de Dardaneo, ruda sa unde și-
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
nici copiii, nici nepoții mei. Pentru astfel de motive, cu astfel de gânduri, cred că ar fi fost mult mai grea situația mea dacă, intransigent, n-aș fi acceptat umilița impusă, de „turnător”, care n-a fost decât acoperișul de ceață sub care mi-am slujit Biserica, Neamul și copiii, chinuit de securitatea comuniștilor. NEDUMERIRI Mă întreb, dacă comunismul a fost înlăturat prin revoluție, ca un sistem criminal, de ce nu s-au judecat și cei care au fost activiști de partid
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
diminuarea eventualelor viituri, dar în principal pentru irigații, deficitul pluviometric fiind adesea caracteristic acestei zone. Acest lac antropic a modificat multe din componentele naturale social-economice ale zonei. Astfel putem menționa o creștere simțitoare a umidității aerului, creșterea duratei fenomenului de ceață, ridicarea nivelului apelor freatice, in amonte, dar scăderea lui în naval, accelerarea proceselor de eroziune a versanților, ce a dus la degradarea și abandonarea unor porțiuni de drum modernizat, diminuarea suprafeței de imaș din împrejurimi, etc. Alte amenajări hidrotehnice de pe
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
morții sfinți. Pe această linie voievodală creștină se vor ridica noi contingente de cruciați. Cine se va învrednici să bea din izvorul învățăturii Sfintei Evanghelii apa Divină nu va muri în veci. Autorul CLOPOTAR VREMELNIC Sunt clopotar vremelnic, corabie în ceață, Să nu-mi rostesc cuvântul mișei m-au surghiunit Din trupu-mi rupeau carnea, din oase și din viață Jivine hrăpărețe, setoase de argint. Am clopotat deuna, prin crânguri și ogoare Ca șoimii să m-audă plătit-am cu amar Cu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Nu-mi dezic crezul și nu am a-mi reproșa nimic, ci doar faptul că nu am făcut sau nu am putut face mai mult în lupta pentru cunoașterea adevărului legionar și apărarea dreptății neamului meu, învăluită în lacrimi și ceață. Suind și coborând, aștept acum liniștea și odihna veșnică. Trăim un gol spiritual. Respectul între om și om a murit demult. Bolșevismul ne-a umilit și ne-a martirizat până a nu mai fi noi. Tot omul, ca la pușcărie
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
hidroxizi alcalini (baze tari): 2F2 + 2NaOH = F2O + 2NaF + H2O Cl2 + 2NaOH → NaCl + NaClO + H2O Halogenii își manifestă caracterul oxidant și față de alte substanțe cu caracter reducător: NH3, H2S, CO, SO2. Clorul reacționează cu amoniacul gazos destul de energic, cu formarea unei ceți de clorură de amoniu: 2NH3 + 3Cl2 = N2 + 6HCl 6NH3 + 6HCl = 6NH4Cl În prezența apei și în exces de clor se formează triclorura de azot: 3Cl2 + 4NH3 = NCl3 + 3NH4Cl Bromul se comportă în mod asemănător cu clorul, în schimb iodul oxidează
Chimie anorganică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire. In: CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
s-au concentrat puțin asupra detaliilor specifice, chiar cu riscul de nu fi înțeleși. De exemplu, un elev creativ a dat înapoi foaia de hârtie albă goală, modificând titlul din „Leapșa în curtea școlii” în „Leapșa în curtea școlii - pe ceață”. Subiecții creativi se disting prin capacitatea de a produce forme noi îmbinând elemente discordante, de acționa în direcții noi abătânduse de la comportamentul obișnuit fără teama de nou și de incert. Subiecții inteligenți sunt preocupați de căutarea răspunsului „just”, bine verificat
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
pentru a găsi soluția de a îndepărta chiciura de pe firele de înaltă tensiune, cunoscând că dacă depunerea de chiciură este consistentă are loc alungirea ireversibilă a firelor și chiar ruperea lor. Acest fenomen apare rar, în zilele de iarnă când ceața se transformă în particule de gheață la contactul cu firele electrice, dar pagubele materiale pot fi mari, mai ales dacă rămân nealimentați consumatori importanți de energie electrică. După o plimbare, cineva din grup s-a întors cu un borcan de
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
această ambiguitate eleată, încremenire parcă în dosul unei măști a durerii, T. se dezbară în texte de cu totul altă factură, care continuă linia simplității inițiale, în confesiuni lirice, cu tușe onirice și simbolice: „Și iată, uitarea se-ntoarce.../ De ceață, luntrea e grea. Arțarul roșu/ îmi arată o mierlă, sub cortul penelor,/ căzută în vis// De pe câmpia mea, nu mai arunc/ cu fluturi mari, acolo unde ești, să-mi afli/ frumusețea// Așa voi muri uitând Hesperara...” (Uitare). Poate cel mai
TACOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290034_a_291363]
-
de televiziune Tele 7 abc, ulterior fiind producător de emisiuni la PRO TV. Începând din 1995 editează și conduce revista „Privirea”. A scris mai multe scenarii de film documentar (Aripi, 1984, Liceul, 1985) sau artistic (Salutări de la Agigea, 1986). Debutul lui T., microromanul Ceața și obișnuința (1975), se situează în zona tatonărilor, scontând pe efectul folosirii unei maniere narative inedite: este o scriere care îmbină romanul de tip existențialist cu metaromanul, pentru a se înfățișa în final ca parabolă a raportului paradoxal dintre viață
TATULICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290098_a_291427]
-
care își confecționează obsesii (Un destin, Portret din memorie), iar sub genericul Tragicomedii din viața de zi cu zi sunt puse în evidență câteva situații grotești, născute din obediența față de imperativele politicii oficiale, cum se întâmplă în Vin râmele. SCRIERI: Ceața și obișnuința, București, 1975; Salvatorul, București, 1979; Ceainicul de argint, București, 1983; Vin râmele, București, 1993; Români simpatici, București, 2003. Antologii: Revoluția română în direct, București, 1990. Repere bibliografice: Mihai Dinu Gheorghiu, „Ceața și obișnuința”, CL, 1976, 2; Al. Piru
TATULICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290098_a_291427]
-
cum se întâmplă în Vin râmele. SCRIERI: Ceața și obișnuința, București, 1975; Salvatorul, București, 1979; Ceainicul de argint, București, 1983; Vin râmele, București, 1993; Români simpatici, București, 2003. Antologii: Revoluția română în direct, București, 1990. Repere bibliografice: Mihai Dinu Gheorghiu, „Ceața și obișnuința”, CL, 1976, 2; Al. Piru, „Ceața și obișnuința”, LCF, 1976, 18; Valentin Tașcu, Ficțiunea ca negare a ficțiunii, ST, 1977, 3; Ulici, Prima verba, II, 22-24; Tudor Dumitru Savu, „Salvatorul”, TR, 1979, 51; Artur Silvestri, Un roman „modern
TATULICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290098_a_291427]
-
și obișnuința, București, 1975; Salvatorul, București, 1979; Ceainicul de argint, București, 1983; Vin râmele, București, 1993; Români simpatici, București, 2003. Antologii: Revoluția română în direct, București, 1990. Repere bibliografice: Mihai Dinu Gheorghiu, „Ceața și obișnuința”, CL, 1976, 2; Al. Piru, „Ceața și obișnuința”, LCF, 1976, 18; Valentin Tașcu, Ficțiunea ca negare a ficțiunii, ST, 1977, 3; Ulici, Prima verba, II, 22-24; Tudor Dumitru Savu, „Salvatorul”, TR, 1979, 51; Artur Silvestri, Un roman „modern”, LCF, 1980, 15; Mihai Dragolea, Renunțarea la culise
TATULICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290098_a_291427]
-
învârte în jurul orașului port, în scurte secvențe diaristice. Scriitorul privește Vadul Brăilei parcă din perspectiva lui Fănuș Neagu, cu intenția de a da o literatură senzațional-pedagogică pentru tineret. Același melanj de educație și divertisment apare și în romanul Zori în ceață (1985), unde prozatorul revine la temele preferate (mediul cazon, Dunărea, războiul, familia), cu saga unui clan de ofițeri și „ciocoi” în care se strecoară și un personaj remarcabil, Leonora Baron. Repetitiv și prolific, T. derapează uneori în kitschul literaturii de
TEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290147_a_291476]
-
foc, București, 1975; București, oraș de vis și de dor, București, 1977; Moartea boxerului, București, 1978; Din scrinurile regilor, Iași, 1979; Nuntă cu sănii, București, 1980; Din legendele Dunării, București, 1982; Corabia mistuită, București, 1983; Brelocuri, București, 1985; Zori în ceață, București, 1985; Pasagera, București, 1989. Repere bibliografice: Gabriel Dimisianu, „Microbuzul de seară”, GL, 1965, 4; Gabriela Adamesțeanu, „Port dunărean”, CNT, 1965, 4; Simion Bărbulescu, „Microbuzul de seară”, IL, 1965, 4; D. D. Șoitu, „Port dunărean”, IL, 1965, 8; Constantin Cubleșan
TEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290147_a_291476]