11,041 matches
-
Însărcinată cu ordinea domestică. „Măturatul camerei era pentru el o importantă ceremonie, la care nu uita niciodată să asiste, urmărind cu un amestec de teamă și fior voluptuos toate mișcările Adelei, cărora le atribuia un sens profund, simbolic.” Când prozaicul cotidian Își reclamă supremația și tânăra menajeră exercită nevinovata operație de igienă, spectacolul ritualizat al măturatului devine, pentru lunatecul Artist, insuportabil: „Din ochi i se scurgeau lacrimi, chipul i se transfigura de un râs liniștit, iar trupul Îi tresărea scuturat de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
americană. Renunța cu greu, trebuia să recunoască, la acest erou al ne-abdicării, al ne-renunțării, la omenescul ambiguităților sale. Vulnerabilitatea rătăciților o descoperise, demult și departe, nu doar În tragicomedia ionesciană, ci În comedia, deloc lipsită de tragic, a cotidianului din Rinoromânia socialistă. Ambiguitățile, vulnerabilitatea ne țin În loc și ruinează „progresul”? Nu, profesorul nu dăduse glas Îndoielilor. Continua să asculte frazele străine, preluate din caligrafia clară, În tuș negru, de pe foile dictando și sonorizate evaziv, În fonetica aventuroasă a noului
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
cu o extraordinară amplitudine culturală, ca Saul Bellow, pragmatismul și eficiența pe care se structurează competitivitatea societății de azi nu par decât premise false ale rătăcirii În deșert. Și nu În deșertul care promite Revelația... Contradicțiile nu ațipesc, desigur, În cotidianul accelerat al momentului. Dimpotrivă, se acutizează, s-ar zice, În ciuda aparenței de banalitate, pe care doar scandalul pare s-o anime. Chiar și propria lui situație, ca scriitor... cine să fi bănuit că ar putea fi categorisit reacționar? Cărțile se
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
vechiul meu corespondent. Am aflat și eu, Între timp, destule, În context american, despre eroismul voluntar sau involuntar În distanțarea de mitologia „identității”, văzută azi ca un soi de cheie miraculoasă pentru toate ambiguitățile, contradicțiile și nedreptățile istoriei și ale cotidianului. Atunci Însă, la Începutul anilor ’80, ne refeream amândoi, fără atâtea conotații suplimentare, la respingerea clișeului literar, ca și a celui social-politic. Episodul (Lipova, să-i zicem) avusese o consecință dramatică: o lungă și extraordinară relatare autobiografică, ce Îmi era
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
părea potrivită abia după apariția cărții. Când am ajuns, până la urmă, la Berlin, traducerea nu era Începută, Böll era mort, Societatea O.-O. lentă, birocratică, nu prea prospera. Întâlnirea cu autorul zăpăcitoarelor mesaje a Însemnat Însă autentificarea vie, acută, În cotidian, a patosului epistolar. Mi-ar fi greu să uit figura stânjenită și disperată a prietenului care asista, la Check Point Charlie, de cealaltă parte a Zidului, cum grănicerii est-germani Îmi verificau, din nou și din nou, pașaportul și bagajele și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
a evenimentelor care i-au marcat traumaticul traseu existențial, eroul lui Kertész Începe, firește, cu iudaitatea, premisa ororii Auschwitz care avea să-i definească identitatea. Născut Într-o familie evreiască perfect asimilată, crescut Într-o atmosferă cvasicreștină, deloc deosebită de cotidianul familiilor maghiare, băiețelul descoperă ciudățenia condiției sale, În care nu se poate recunoaște, abia Într-o vizită la rudele sale din provincie. Pentru un observator infantil, venit din „metropolă”, ritualurile religioase tradiționale, pe care le contemplă pentru prima dată, par
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de fapt, refuzul obstinat al „metamorfozării” supraviețuirii În orice altceva (semnificație, retorică manipulativă, descendenți). Este refuzul de a accepta măștile „renașterii” sau orice alte trucuri compensatoare: fals redobândita legitimitate, siguranța de sine, Încolonarea mistificatoare - negociate, toate, prin ipocrizia socială a cotidianului. Naratorul opune acestor iluzorii soluții scrisul. Natura scrisului său nu-i pare altceva decât „săpatul continuu la groapa aceea pe care ceilalți Începuseră s-o sape pentru mine... cei care, grăbiți doar pentru că n-au avut timp s-o termine
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
a amintit, să neg apartenența mea românească. Această apartenență s-a modificat În timp, Însă, În condițiile unui scriitor exilat, trăind la New York și scriind În limba sa, nu a mediului În care domiciliază astăzi, dar fiind parte, totuși, a cotidianului american. Mi-a povestit că În Trieste sunt azi mulți senegalezi, foarte plăcuți, de altfel. Îl Întrebase Într-o zi pe cel de la care cumpără ziarul cum Îi merge. Acesta a răspuns: „azi a fost o zi neagră”. Aproape o
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
dacă ar trebui să căutăm, neapărat, Într-o astfel de mărturisire, și ceva din eclectismul și „colajul” mental al dadaiștilor. Nu mai este vorba, neapărat, de o insurecție care să scandalizeze, ci de solitudinea care Își caută expresia În farsele cotidianului modern, În alienarea burlescă a insului oarecare, un Bérenger „chaplinizat”... Este autobiografia codificată a străinului și Înstrăinatului. Un copil, de data asta „cosmopolit” și „cosmic”, al lumii Întregi, ascuns În anonimitate la fel ca și În celebritate, Își joacă identitățile
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
convertit într-o bravură. Dar încordarea maximă de voință și credință a acelor clipe rămâne, pentru cei mai mulți, după ce momentul crucial a trecut o amintire a unei culmi pe care a atins-o odată și de pe care apoi a coborât în cotidian. La fel recordul pe care îl bate la un mement dat un sportiv este de fapt realizarea unei clipe, meritoriu fiind mai mult antrenamentul asiduu, decât performanța însăși. în Mișcare, ne spunea Comandantul, obținerea unui anumit grad, mărturisește despre capacitatea
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
creat nu e să aibă în mijlocul lumii senzații mute, emoții informe, ci să dea nume lucrurilor, adică să regăsească, în ele, stratul Cuvântului”. ( Andrei Pleșu ) ,, Arta înseamnă natura văzută prin prisma temperamentului”. ( Émile Zola) ,,Miraculosul nu este nimic altceva decât cotidianul atins de mâna geniului.” (Boris Pasternak) ,, Suferința este o revelație: înțelegi lucruri pe care nu leai înțeles până atunci niciodată”. ( Oscar Wilde ) ,, Nimeni nu poate fi urât când se roagă lui Dumnezeu, chemându L, și nimeni rău când vede în
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
Abia în cea de-a doua carte, El-Roi (1997), lirismul se epurează de sonuri false, iar filonul vizionar-oniric se adâncește. F. uzează de un aparent neorealism, de sugestia sau de implozia unui metaforism agresiv, într-un discurs care mimează poezia cotidianului. Temele fundamentale rămân moartea și memoria. Poetul, „arheolog înrăit”, caută în morminte viața celor dispăruți și dă de propriul trup (Poșeta veche); evocarea se amestecă ambiguu cu retrăirea traumelor (pierderea părinților, a prietenilor), jocul devine realitate, călătoria în timp o
FRAŢILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287080_a_288409]
-
FRONTUL ROMÂNESC, cotidian apărut la Satu Mare între ianuarie și noiembrie 1935, sub conducerea unui comitet, cu subtitlul „Informativ și antirevizionist”; cu numărul 232 din 1935 subtitlul este modificat în „Ziar pentru afirmare românească”. „Misiunea noastră - se spune în articolul-program - a fost, este și
FRONTUL ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287100_a_288429]
-
creat nu e să aibă în mijlocul lumii senzații mute, emoții informe, ci să dea nume lucrurilor, adică să regăsească, în ele, stratul Cuvântului”. ( Andrei Pleșu ) ,, Arta înseamnă natura văzută prin prisma temperamentului”. ( Émile Zola) ,,Miraculosul nu este nimic altceva decât cotidianul atins de mâna geniului.” (Boris Pasternak) ,, Suferința este o revelație: înțelegi lucruri pe care nu leai înțeles până atunci niciodată”. ( Oscar Wilde ) ,, Nimeni nu poate fi urât când se roagă lui Dumnezeu, chemându L, și nimeni rău când vede în
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
clasic, maschează uneori neliniști și învolburări stranii. Tematica rurală, mult frecventată de poet, nu dă lirismului un ton mai luminos, cadrul natural accentuând adesea atmosfera de melancolie și regret. Frigul dragostei (1994) aduce în prim-plan o imagine ironică a cotidianului, dominată de prezența demitizată a iubitei. Transpunând tematica din nuvele, poetul va exprima încă o dată, în Supunerea pe arbori (1995), trăirea ca inocență a vieții rurale, a naturii (Rădăcini, Umbra și Semnul din sâmburi). Erotica recurge adesea la tonalități duios
GADEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287123_a_288452]
-
semne”, „Convorbiri literare”, „Revue roumaine”, „Art-Panorama”, „Dialog”, „Flacăra”, „Poesis”. Cartea de debut este inegală, arborând poze, tonalități și limbaje diverse: de la baladescul cu modulații folclorice sau argotice la poezia conceptuală, metafizică, de la poza ludică la cea livrescă, artificială, de la poezia cotidianului la poezia vizionară, intens metaforică și alegorică. Surprinde frecvența termenului neologic, din sfera limbajului tehnic și științific: „sunt filament de wolfram într-un tub de sticlă vidat/ mâinile mele sunt mercurice/trupul meu se electrocutează continuu” ( Fi-lamentație). Poemul Știri despre
GALAŢANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287133_a_288462]
-
a doua, ratat, un profet bețiv al timpurilor noastre, acel tâlhar arghezian, dar nu revoltat, ci nouăzecist, abulic, un profet indiferent și iresponsabil - totuși nu mai puțin profet. Demitizarea temei religioase (mai degrabă în sensul unei coborâri în mundan, în cotidian) este paralelă cu mitizarea propriului limbaj. G. încearcă să atingă, în această înlănțuire de scurte proze poetice, simplitatea plină de ambiguitate și claritatea plurisemantică a limbajului din Biblie, acea concretețe subțiată până la simbol pe care doar spusele profeților (poeților) o
GALAŢANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287133_a_288462]
-
3.I.1995, București), prozator și dramaturg. Provine dintr-o familie de țărani. Urmează cursuri la Politehnică în Iași, Cernăuți și Timișoara, fără a-și finaliza studiile (1939-1943). Lucrează în redacțiile publicațiilor bucureștene „Gluma” (1943-1944), unde și debutează, „Victoria” (1945-1946), „Cotidianul” (1946), „Scânteia” (1946-1965), recurgând într-o primă perioadă la pseudonimul V. Langa. Debutul editorial îl reprezintă volumul de proză Cărămidarii (1948), G. semnând în continuare numeroase scrieri pe linia propagandei de partid, ceea ce îi aduce recunoașterea oficială; cu romanul Zorii
GALAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287132_a_288461]
-
revista „Viața studențească” (1968) cu publicistică pe subiecte culturale, din 1969 colaborând cu cronici și articole literare la „Viața românească”, „Universitas”, „Amfiteatru”, „România literară”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Echinox”, „Luceafărul”, „Orizont”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Dreptatea”, „România liberă”, „22”, „Cotidianul”, „Zum” (New York). A fost distins cu Premiul pentru critică și eseistică în cadrul Colocviului Național Studențesc de Literatură (1970). Debutează editorial cu volumul de eseuri și studii Fascinația exegezei (1998) din al cărui sumar sunt de menționat: Al. Philippide - toposuri expresioniste
DASCAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286692_a_288021]
-
din München. Din 1996 este membru al Uniunii Scriitorilor din România. Cartea de debut cuprinde piese de teatru și povestiri plasate sub semnul absurdului și scrise într-un stil de o frapantă naturalețe. Subiectele, luate aproape fără excepție din banalul cotidian, aduc în prim-plan personaje simbolice dintre cele mai inedite. Minunata viață de câine a lui Adam (2002) relevă o rafinare a mijloacelor expresive, distribuite în proze scurte, care denotă imaginație epică și virtuozitate verbală. Iarna îngerilor (2002) este romanul
DASCALU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286695_a_288024]
-
Tzara, constituită din așa-numitele poezii naive, infantile, propune, alături de elemente ce țin de registrul simbolist, o reformă radicală la nivelul lingvistic și prozodic, rupturi de sintaxă, asocieri de imagini șocante, menite să-l surprindă pe cititor, invazia voită a cotidianului în discursul poetic, o tehnică aproape aleatorie de desfășurare a motivelor. Pornind de la teme simboliste ca pretext polemic, libertatea și autonomia, în numele cărora sunt invocate practicile distructive, sunt turnate însă în formele dialogului, problematizării și polemicii, unele chiar constructive. Noutatea
DADAISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286653_a_287982]
-
Ulici), greu de fixat într-o definiție. Cronicile consemnează dicțiunea torențială a poemelor, natura frustă a sensibilității, ingenuitatea structurală, un adevărat desfrâu metaforic, vizând frecvent oximoronul. Poetul plănuiește o mitologie proprie, menită să redimensioneze lumea în cheie personală, reunind proiecția cotidianului în topoi arhetipali cu metafora livrescă deseori căutată, artificioasă. Atitudinea constantă pare a fi aceea a unei încrederi totale în forța verbului de a face din orice imagine a lumii o celebrare patetică a ei, încât în poeme își găsesc
DAVID. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286703_a_288032]
-
, cotidian politic și literar apărut la București de la 14 martie 1888 până la 11 martie 1890. Grupul „tinerilor liberali” editează D. în preajma demisiei guvernului I. C. Brătianu, pregătindu-se astfel pentru lupta din opoziție. Din comitetul de redacție fac parte, alături de câțiva politicieni
DEMOCRAŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286732_a_288061]
-
să fie viabilă și în afara scenei. Dramaturgii români sunt grupați și comentați sub diverse formule: O epocă de tranziție (Aurel Baranga, Teodor Mazilu, Ion Băieșu, Tudor Popescu), O viziune a destinului (Horia Lovinescu, Marin Sorescu, D. R. Popescu), De la radiografia cotidianului la tensiunea etică (I. D. Sârbu, D. Solomon, Mircea Radu Iacoban, Paul Everac), Între document și ficțiune istorică (Mihnea Gheorghiu, Paul Anghel, Valeriu Anania, Dan Tărchilă, Mircea Bradu), Fețele eseului dramatic (Gellu Naum, Ecaterina Oproiu, Vasile Rebreanu, Iosif Naghiu, Theodor Mănescu
DIACONESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286746_a_288075]
-
literară” cu un articol despre Gala Galaction, este numit profesor de română, latină, logică și psihologie la Liceul „St. O. Iosif” din Rupea, județul Brașov. Din 1965 este muzeograf la Muzeul Regional de Istorie și redactor la secția culturală a cotidianului „Drum nou” din Brașov. În 1963 debutează editorial cu romanul Visele au contururi precise. În intervalul 1965-1985, este cadru didactic la Institutul Pedagogic din Pitești, unde va participa la editarea revistei „Argeș”, al cărei redactor-șef va fi din 1966
DIACONESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286745_a_288074]