11,061 matches
-
de creativitate din domeniile științei, tehnicii, sau artei și literaturii: Pentru Anca Munteanu (17, p. 44), mulțimea definițiilor citate nu este convingătoare, deoarece încearcă una nouă, originală, pe care o consideră cu caracter lucrativ, legată de sarcinile școlii, interesând potențialul creativ al copilului: (sublinierea ne aparține - n.a.). Andrei Cosmovici (11, p. 219), spre deosebire de majoritatea celor de mai sus, are în vedere și conotațiile artistice ale creativității, ce . în sfârșit, mai cităm o definiție, a noastră favorită, și aparținând lui Norbert Sillamy
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
opinia noastră se identifică cu convingerea lui André Vergez și Denis Huisman, considerând că natura cu totul deosebită a creativității artistice nu poate fi, cel puțin deocamdată, cunoscută suficient de către cercetătorii în domeniu. 1.2 Laboratorul intim al desfășurării procesului creativ. Faze, factori, tipuri și forme ale creativității Dezideratul înțelegerii dinamicii intime a laboratorului de creație a atras și atrage, în continuare, pe toți cercetătorii din arealul respectiv, deși majoritatea acestora sunt convinși că, cel puțin în etapa actuală, nu putem
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
problemei, pregătirea, analiza și organizarea datelor, ideația sau producerea ideilor, incubația, sinteza, evaluarea și verificarea. Modelul actului creator alcătuit de Wallace este preferat de cei mai mulți specialiști, fiind mai simplu și mai cuprinzător, apropiindu-se cel mai bine de intimitatea actului creativ. Din aceste motive vom dezvolta mai jos modelul menționat: 1) Pregătirea cuprinde sesizarea și punerea problemei, documentarea, culegerea, analiza și interpretarea materialului faptic cu ajutorul unor metode și tehnici de cercetare, formularea ipotezei și conceperea ideilor prototip, ca direcții de căutare
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
moment-cheie (mai ales în elaborarea operei de artă). Vorbind despre modul în care crează, Lucian Blaga (8, p. 279) afirma: André Vergez și Denis Huisman (36, p. 316), după ce prezintă exemple în general cunoscute, ce demonstrează spontaneitatea inconștientă a actului creativ (Tartini și-a compus Sonata diavolului în vis, Coleridge și-a scris Khubla Khan dormind, Chopin crea spontan, miraculos, ), manifestă o oarecare suspiciune, considerând că artiștii exagerează în privința spontaneității inspirației lor, eludând, parțial, eforturile care stau la baza actului creator
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
gândirea; 2) Factori de personalitate: aptitudini ale persoanei, predispoziții ereditare, acumularea de informații, experiență, muncă, pregătirea generală, experiența directă și indirectă, motivația, dorințe, aspirații, sentimente, pasiunea creației, efortul realizării prin voință, perseverență, sensibilitate, ușurința de a rezolva situații deosebite, atitudinea creativă; 3) Factori externi: influența mediului ambiant, social; stimulentul material; condiționarea descoperirilor științifice și tehnice de stadiul atins de cercetare; influența profesorilor asupra elevilor, chiar dacă sunt în contradicție; presiunea socială din regimurile totalitare, care poate stânjeni creația (dintr-un anumit punct
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Cele mai recente cercetări converg spre recunoașterea rolului crescând al acestor factori în domenii diverse ale creației. Elementele motivaționale cuprind: trebuințele (de explorare, de cunoaștere, de realizare, de auto realizare, de independență, etc.), curiozitatea, interesele, nivelul de aspirație ș.a.. Atitudinile creative intensifică relația subiect sarcină, facilitând valorificarea componentelor intelectual-aptitudinale. Trăsăturile afectiv temperamentale sunt cele care se referă la echilibrul afectiv, introversiune-extroversiune, tendințe obsesive, impulsivitate, instabilitate, forța eu lui, etc.. Factorii caracteriali însumează tendința de afirmare, încrederea în forțele proprii, egocentrism, ambiție
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
doi psihologi), aptitudinile speciale și motivația. Inteligența este considerată obligatorie în realizarea unei performanțe creatoare și ea Corelația dintre aptitudinile intelectuale și creativitate este diferită în funcție de forma creativității vizate. Valorificarea aptitudinilor speciale în procesul de creație este mediată de climatul creativ. Un climat favorabil le poate stimula, în timp ce unul nefavorabil le inhibă. între factorii de personalitate cu impact deosebit asupra creatorilor, autorii includ și motivația: Multe dintre dimensiunile caracteriale sunt energizate prin intermediul afectivității. în 1946, Rene Zazzo (apud A. Munteanu, 17
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
factori, cei de ordin stimulativ și inhibitor asupra creativității, după cum i-a clasificat A. Stoica-Constantin (32, pp. 301 302). Factorii stimulativi interni (țin de individ) sunt factori intelectuali, aptitudinali și „de personalitate”, iar factorii stimulativi externi țin de colectiv (climatul creativ și conducerea) și de societate (valori promovate, condiții create, educație, nivel cultural, securitate psihologică, securitate personală, spiritul vremii, ). Blocajele interne ale creativității aparțin categoriilor: cognitivă (subcategoriile perceptuale, informaționale, vizând caracteristici ale gândirii) și <citation author=”unknown”„de personalitate”</citation> (subcategoriile
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
ca P. Popescu Neveanu (23) a elaborat o teorie bifactorială a creativității, care plasează creativitatea în Conform acestei teorii, aptitudinile generale și specifice, de nivel cel puțin mediu, constituie o condiție necesară, dar nu și suficiență, pentru creativitate. Prezența atitudinilor creative se dovedește indispensabilă. Ele se comportă ca niște vectori care provoacă și declanșează ciclurile operatorii (aptitudini), pilotându-le constructiv. După I. Radu (24, p. 332), Tot I. Radu observă că unii autori folosesc termenul de capacitate pentru ceea ce a fost
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
diferite de complexitate, care se sub-împart în: aptitudini generale (inteligența, aptitudinea școlară) și aptitudini specifice, profesionale (artistice, tehnice, organizatorice, sportive, matematice, etc.). M. Stoica consideră că aptitudinile sunt rezultatul interacțiunii unor factori externi (în primul rând procesul însușirii logice și creative a cunoștințelor) și interni (dispozițiile ereditare, interese, motivații, aspirații, ideal, atitudini, inteligență, etc.). Trebuie să mai subliniem un aspect, menționat și de I. Radu (24), anume că o aptitudine sau alta nu se raportează strict la un domeniu delimitat al
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
dacă nu este completată de inteligență, respectiv capacitatea de a sintetiza, de a face asociații, poate fi utilă numai până la un anumit nivel (exemplul nostru favorit: diferența dintre un erudit și un om de cultură inteligent, capabil de sinteze, deseori creative din punct de vedere interpretativ). Având în vedere observațiile de mai sus, I. Radu (24, p. 333) trece, firesc, la următoarea definiție a talentului: . Față de aptitudine, talentul este privit de Victor Oprescu (apud I. Radu, 24) drept . Talentul, arată Al.
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Huisman (36), creația artistică se vădește a fi impenetrabilă, deocamdată, având legități, fundamente și desfășurări care scapă, încă, unei înțelegeri raționale sau unei logici imbatabile, și că ceea ce poate fi valabil, ca relație cauză-efect, în demersul funcțional al celor mai multe specii creative, nu se aplică întotdeauna, în aceeași proporție ori cu aceeași finalitate clarificator-explicatorie, în aria inefabilă a creativității artistice. 1.4 Rolul creativității în împlinirea personalității umane. Creativitate și progres Un adevăr unanim acceptat este acela că fiecare ființă umană întrunește
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
datorează incipienței - încă! - a eforturilor de studiere în planul respectiv, iar nu ideii preconcepute că dizabilul (indiferent de nivelul de restricționare a participării și de gradul de limitare a activităților) nu este capabil de a „născoci” ceva, de a fi creativ (vezi cazul ilustrativ al lui Louis Braille - 1809-1882, profesor la Institutul pentru nevăzători din Paris, el însuși nevăzător, care a inventat alfabetul... Braille!). Pentru o mai bună înțelegere a termenilor ce vor fi utilizați în continuare, credem că e utilă
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
supra-medii sau dotare aptitudinală înaltă, însă sectorul copiilor dizabili incluși în aceste sisteme este prea mic ca să fie menționat ori, chiar, nici nu este inclus ca grup-țintă. Pentru copiii cu dizabilități diverse, dar cărora aceste dizabilități nu le afectează forța creativă, toate ideile pe care leam prezentat în cazul copiilor „normali” sunt perfect valabile și pentru ei. Am avut ocazia de a vorbi cu elevi cu hemofilie, astm bronșic, boli cardiace și osoase, ori cărora le lipsea un membru (inferior, în
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Grammy și, în semn de recunoaștere a talentului său, a fost inclus în “Rock Roll Hall of Fame”. Stevie Wonder, cântăreț, compozitor, multiinstrumentalist. Orb la puțin timp de la naștere, a fost un „copil-minune” care a devenit una dintre cele mai creative figuri muzicale ale secolului XX. Walter Scott, romancier. La vârsta de 2 ani suferă un atac de paralizie infantilă care îi lasă sechele, dar nu-l împiedică să stabilească o linie personală în literatură. Cap. III Dinamica creativității și aptitudinilor
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
în primul rând, existența „copiilor minune”, ce dovedesc aptitudini impresionante la vârste foarte fragede, în special în muzică, tocmai vârsta mică la care se manifestă aceste talente convingându-ne de importanța deosebită a zestrei genetice în apariția și evoluția caracteristicilor creative. Un alt argument oferit de autoare în sprijinul eredității îl constituie prezența în cadrul aceleiași familii a unor talente deosebite timp de mai multe generații. La familia Dumas, de pildă, putem adăuga familiile Lovinescu și Caragiale, în spațiul românesc. Iar dacă
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
dar și de cooperare. Un experiment realizat de Anca Munteanu (11) ne convinge că prea mulți copii sau un copil singur la părinți înseamnă un climat opus creativității: 83,7% dintr-un lot de subiecți selecționați ca având un potențial creativ generos proveneau din familii cu doi copii. După opinia majorității cercetătorilor americani în acest domeniu, ). Desigur, complexitatea vieții, situațiile deosebite din unele familii (de exemplu gradul foarte diferit de instruire al părinților, divorțurile, inconstanța manifestată față de copil, absența unuia dintre
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
și, prin intermediul surselor de recuperare, învățare și profesionalizare existente în teritoriu, poate contribui substanțial la asigurarea unor condiții de ordin afectiv, material, spiritual, menite să compenseze deficitul, să stimuleze realizarea de sine și, acolo unde este cazul, să valorizeze manifestările creative ale propriului copil. 3.3 Stimularea și cultivarea creativității și aptitudinilor în școală Relația școală-creativitate în general este larg dezbătută în literatura contemporană de specialitate. Poziția cea mai răspândită a cercetătorilor era, până nu demult, foarte critică la adresa școlii, reproșându
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
creativității și aptitudinilor în școală Relația școală-creativitate în general este larg dezbătută în literatura contemporană de specialitate. Poziția cea mai răspândită a cercetătorilor era, până nu demult, foarte critică la adresa școlii, reproșându-i acesteia manifestarea unei adevărate adversități față de atitudinea creativă. Anca Munteanu (11) citează mai multe opinii în acest sens. După J. P. Guilford, școlii îi revine drept vină principală . După T. Kelley, . La aceleași opinii se raliază, în 1969, și A. Beaudot (apud Munteanu, A., 11, p. 49), susținând
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
pe larg în primul capitol al prezentei lucrări, dar și din punctul de vedere al modalităților și condițiilor învățării școlare (Gr. Nicola, A. Stoica, N. Matei și alții). Interesându-ne ceea ce se poate întreprinde în spațiul școlar românesc pentru elevii creativi, indiferent de tipul de învățământ de care aparțin, vom trece în revistă câteva dintre aceste modalități și condiții de învățare creativă în opinia cercetătorilor români, fără a omite, însă, menționarea și a unor contribuții majore străine din literatura de specialitate
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Nicola, A. Stoica, N. Matei și alții). Interesându-ne ceea ce se poate întreprinde în spațiul școlar românesc pentru elevii creativi, indiferent de tipul de învățământ de care aparțin, vom trece în revistă câteva dintre aceste modalități și condiții de învățare creativă în opinia cercetătorilor români, fără a omite, însă, menționarea și a unor contribuții majore străine din literatura de specialitate a domeniului, literatură bogată tocmai datorită înțelegerii importanței deosebite a cultivării în școală a creativității. Ioan Nicola (12, p. 187) insistă
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Ioan Nicola (12, p. 187) insistă chiar asupra acestui aspect, considerându-l un deziderat pentru orice societate modernă:. După același autor, esența strategiei educaționale constă în centrarea ei pe dezvoltarea personalității creatoare a elevilor, presupunând două coordonate complementare: descoperirea potențialului creativ și promovarea unei modalități care să stimuleze trecerea de la creativitatea potențială la cea manifestă. în privința potențialului creativ, I. Nicola (12, p. 188) consideră că acesta este . în funcție de felurile de creativitate pe care le avem în vedere - (Țopa, L., 19) - într-
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
modernă:. După același autor, esența strategiei educaționale constă în centrarea ei pe dezvoltarea personalității creatoare a elevilor, presupunând două coordonate complementare: descoperirea potențialului creativ și promovarea unei modalități care să stimuleze trecerea de la creativitatea potențială la cea manifestă. în privința potențialului creativ, I. Nicola (12, p. 188) consideră că acesta este . în funcție de felurile de creativitate pe care le avem în vedere - (Țopa, L., 19) - într-un domeniu de activitate umană (științifică, tehnică, artistică, etc.), comportamentul intelectual creativ poate fi învățat și stimulat
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
la cea manifestă. în privința potențialului creativ, I. Nicola (12, p. 188) consideră că acesta este . în funcție de felurile de creativitate pe care le avem în vedere - (Țopa, L., 19) - într-un domeniu de activitate umană (științifică, tehnică, artistică, etc.), comportamentul intelectual creativ poate fi învățat și stimulat, după opinia lui Marin Călin (5, p. 96), prin următoarele modalități: . Dacă Marin Călin a sugerat modalități de stimulare a compartimentului creativ insistând doar pe latura intelectuală, Anca Munteanu consacră un capitol întreg (11, pp.
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
19) - într-un domeniu de activitate umană (științifică, tehnică, artistică, etc.), comportamentul intelectual creativ poate fi învățat și stimulat, după opinia lui Marin Călin (5, p. 96), prin următoarele modalități: . Dacă Marin Călin a sugerat modalități de stimulare a compartimentului creativ insistând doar pe latura intelectuală, Anca Munteanu consacră un capitol întreg (11, pp. 219-280) al lucrării sale educării creativității în general, specificând că: (11, p. 219). Autoarea clasifică aceste metode în două categorii: metode destinate personalității creatoare și metode destinate
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]