8,894 matches
-
bun]st]ri materiale, obiective. Perspectiva lui Mo Tzi în materie de etic] este mai puțin individualist] decât abord]rile tipic occidentale sub multe aspecte. Viziunea să asupra percepției socratice este mai degrab] social] decât individualist]. În timp ce Socrate se întreab] dac] ar trebui sau nu s] se supun] codurilor recunoscute la nivelul întregii societ]ți, Mo Tzi pune problema în sens invers, întrebându-se dac] societatea ar trebui s] accepte său s] modifice propriile sale coduri cu caracter public. îi. Concepția
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aspecte. Viziunea să asupra percepției socratice este mai degrab] social] decât individualist]. În timp ce Socrate se întreab] dac] ar trebui sau nu s] se supun] codurilor recunoscute la nivelul întregii societ]ți, Mo Tzi pune problema în sens invers, întrebându-se dac] societatea ar trebui s] accepte său s] modifice propriile sale coduri cu caracter public. îi. Concepția antilingvistic]: Yangzhu, Mencius și Lao Tzi 1) Mencius: conduită natural] Mencius a tr]it în vremea când școală format] de c]tre Mo Tzi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
modific]rii schemei obișnuite, care se aplic] în evalu]rile de tip shi-fei. În sfârșit, aceste „semințe” ale virtuții pot fi împiedicate s] se dezvolte și atunci când omul nu aspir] cu adev]rât și nu încearc] s] încurajeze acest lucru. Dac] omul ar putea înl]tură toate aceste influențe negative, perfecțiunea să moral] ar reprezenta o regul] și nu doar o rar] excepție. Mencius susținea c] practicile convenționale se justific] prin ins]și originea lor spontan]. Ritualurile de înmormântare au ap
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
diferit]. Soluționarea diferențelor de opinie necesit] un al treilea punct de vedere. Cunoașterea este un proces inepuizabil, ins] existența uman] este limitat]. A incerca atingerea cunoașterii absolute (deci a ceea ce este infinit) în timpul vieții p]mântești (limitate) este imposibil. Chiar dac] am deține aceast] cunoaștere nu am ști acest lucru, la fel cum nu am ști nici dac] am descoperit diferența dintre cunoașterea constant] și ignorant]. Prin urmare, care ar fi rezultatul urm]riț de Zhuang Tzi prin aceast] analiz] necognitiv
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ins] existența uman] este limitat]. A incerca atingerea cunoașterii absolute (deci a ceea ce este infinit) în timpul vieții p]mântești (limitate) este imposibil. Chiar dac] am deține aceast] cunoaștere nu am ști acest lucru, la fel cum nu am ști nici dac] am descoperit diferența dintre cunoașterea constant] și ignorant]. Prin urmare, care ar fi rezultatul urm]riț de Zhuang Tzi prin aceast] analiz] necognitiv]? (Despre noncognitivismul în etică occidental], vezi capitolul 38, „Subiectivismul”) În aparent], este vorba despre trei concluzii practice
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Practicarea obiceiurilor duce la inocularea acestor dorințe în rândul maselor. Ins] dorințele difer] în funcție de statut și de rolurile aferente lui, în sensul c] cei care se bucur] de o poziție superioar] vor adopta o categorie aparte de dorințe și inclinații. Dac] aspirațiile variaz] în rândul populației, societatea poate distribui mai usor resursele limitate pentru a satisface toate aceste aspirații. De pild], dac] toți oamenii ar dori vesminte din m]tase, s-ar ajunge la concurent], la conflict și deci la haos
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sensul c] cei care se bucur] de o poziție superioar] vor adopta o categorie aparte de dorințe și inclinații. Dac] aspirațiile variaz] în rândul populației, societatea poate distribui mai usor resursele limitate pentru a satisface toate aceste aspirații. De pild], dac] toți oamenii ar dori vesminte din m]tase, s-ar ajunge la concurent], la conflict și deci la haos. Prin urmare, m]tasea a fost desemnat] simbol exclusiv al aristocrației. Abilitatea de clasificare și de orientare selectiv] va duce în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
firesc, ins] tot el are și înclinația pentru o structur] convențional] sau alta. Xunzi mai afirm] c] toți oamenii dețin capacitatea abstract] de a fi înțelepți întrucât sunt capabili s] își asume orice rol împreun] cu dorințele corespunz]toare acestuia. Dac] oamenii ar fi în stare s]-si reprime toate patimile, neliniștile și obsesiile deviante, ar putea g]și adev]rata cale, la fel ca înaintașii lor înțelepți. În condițiile în care toate celelalte motivații devin tot mai intense, renunțarea la
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
se poate ajunge la o singur] definiție a eticii evreiești pentru simplul motiv c] exist] atât de multe tipuri de iudaism. Întrucât spațiul nu ne permite rezolvarea acestei probleme, în cele ce urmeaz] o vom ignoră pur și simplu. Chiar dac] vom presupune c] înțelegem semnificația celui de-al doilea termen al sintagmei „etic] evreiasc]”, măi r]mân o serie de probleme de clarificat. Religia iudaic] este orientat] c]tre atingerea perfecțiunii în practic] (pentru protestanții disidenți din secolul al XIX
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
drept civil și penal. Legea moral] cuprins] în halaha nu se deosebește de celelalte componente ale acesteia, ținând de revelația divin], ca de altfel întreaga Tora. De vreme ce halaha include ea ins]și aceast] component] de ordin etic, ne putem întreba dac] „exist] o etic] distinct] de halaha în tradiția evreiasc]” (vezi capitolul cu același nume, scris de Aharon Lichtenstein, Kellner, 1978). Cu alte cuvinte, exist] oare norme etice semnificative care s] nu fi fost incluse în halaha? Aceasta este o problem
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o etic] distinct] de halaha în tradiția evreiasc]” (vezi capitolul cu același nume, scris de Aharon Lichtenstein, Kellner, 1978). Cu alte cuvinte, exist] oare norme etice semnificative care s] nu fi fost incluse în halaha? Aceasta este o problem] spinoas]. Dac] iudaismul recunoaște existența a dou] domenii autentice independente, halaha și etică evreiasc], in ce fel interacționeaz] acestea? Poate fi halaha corectat] de elemente care țin de etică evreiasc]? Aceast] ipotez] este de neconceput pentru acei evrei care consider] c] halaha
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care halaha este expresia unui stadiu timpuriu al revelației dumnezeiești, care este dinamic] și conținu]. Cu alte cuvinte: în condițiile în care atât halaha, cât și etică evreiasc] sunt considerate dou] domenii autentic evreiești, este vreuna dintre ele superioar] celeilalte? Dac] nu, atunci ce se întâmpl] atunci când cele dou] se contrazic? Dac] această situație nu apare, atunci în ce fel sunt cele dou] diferite? Mai sunt și alte probleme: dac] exist] o etic] evreiasc] superioar] acestei halaha, cum relaționeaz] etică evreiasc
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este dinamic] și conținu]. Cu alte cuvinte: în condițiile în care atât halaha, cât și etică evreiasc] sunt considerate dou] domenii autentic evreiești, este vreuna dintre ele superioar] celeilalte? Dac] nu, atunci ce se întâmpl] atunci când cele dou] se contrazic? Dac] această situație nu apare, atunci în ce fel sunt cele dou] diferite? Mai sunt și alte probleme: dac] exist] o etic] evreiasc] superioar] acestei halaha, cum relaționeaz] etică evreiasc] cu dreptul civil neevreiesc. În ce constau obligațiile evreilor în ceea ce privește impunerea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
considerate dou] domenii autentic evreiești, este vreuna dintre ele superioar] celeilalte? Dac] nu, atunci ce se întâmpl] atunci când cele dou] se contrazic? Dac] această situație nu apare, atunci în ce fel sunt cele dou] diferite? Mai sunt și alte probleme: dac] exist] o etic] evreiasc] superioar] acestei halaha, cum relaționeaz] etică evreiasc] cu dreptul civil neevreiesc. În ce constau obligațiile evreilor în ceea ce privește impunerea sau prezentarea acestei etici neevreilor? Apar din ce in ce mai multe întreb]ri: în condițiile în care morală trebuie s] fie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ce constau obligațiile evreilor în ceea ce privește impunerea sau prezentarea acestei etici neevreilor? Apar din ce in ce mai multe întreb]ri: în condițiile în care morală trebuie s] fie universal recunoscut], etică evreiasc] trebuie s] vizeze întreaga umanitate și s] fie pus] la dispoziția acesteia. Dac] exist] o etic] evreiasc] superioar] acestei halaha, este ea disponibil] tuturor și dac] da, in ce const] specificul s]u evreiesc? S] l]s]m deoparte problemele de ordin general pe care le ridic] noțiunea de etic] evreiasc]. Dac], așa cum
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acesteia. Dac] exist] o etic] evreiasc] superioar] acestei halaha, este ea disponibil] tuturor și dac] da, in ce const] specificul s]u evreiesc? S] l]s]m deoparte problemele de ordin general pe care le ridic] noțiunea de etic] evreiasc]. Dac], așa cum se spune adesea, evreii sunt asemenea ceilorlalți, se cuvine că noțiunea de etic] evreiasc] s] fie la fel de problematic] precum cea de etic] religioas]. Luând seama la o expresie a idiomului idiș care spune c] nimeni nu a murit vreodat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
umbli în toate c]ile Lui, s] iubești și s] slujești Domnului, Dumnezeului ț]u, din toat] inima ta și din tot sufletul ț]u” (Deut. 10,12); „Vei fi pentru Domnul un popor sfânt, cum ți-a jurat El, dac] vei p]zi poruncile Domnului, Dumnezeului ț]u, și vei umblă pe c]ile Lui” (Deut. 28,9). Aceste versete ilustreaz] în mod explicit dou] porunci: de a fi sfințit, pentru c] Dumnezeu este sfânt, si de a umblă în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de cei s]rmani etc.), canonice (cinstirea zilei de sabat, sacrificiile etc.) și teologice (a nu lua numele Domnului Dumnezeu în deșert). Această înseamn] c] sfințenia se dobândește prin respectarea poruncilor lui Dumnezeu sau, dup] cum se spune în Deuteronom, dac] umbl]m în c]ile Sale. Dat fiind c] iudaismul acord] prioritate aspectelor de ordin practic, si nu metafizic, în momentul în care se introduce o doctrin] care necesit] o interpretare metafizic], se insist] imediat pe abordarea acesteia din punct
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
asupra naturii umane. În contextul în care iudaismul învăț] c] omul este creat dup] chipul lui Dumnezeu și atinge un nivel de perfecțiune prin imitarea lui Dumnezeu, evaluarea naturii umane depinde într-o mare m]sur] de evaluarea naturii divine. Dac] Dumnezeu este perceput ca fiind activ, omul își g]sește perfecțiunea în activitate, iar etică devine un element important care însoțește efortul uman; iar dac] Dumnezeu este perceput ca fiind contemplativ, omul își g]sește perfecțiunea în contemplare, iar etică
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lui Dumnezeu, evaluarea naturii umane depinde într-o mare m]sur] de evaluarea naturii divine. Dac] Dumnezeu este perceput ca fiind activ, omul își g]sește perfecțiunea în activitate, iar etică devine un element important care însoțește efortul uman; iar dac] Dumnezeu este perceput ca fiind contemplativ, omul își g]sește perfecțiunea în contemplare, iar etică joac] un rol mai puțin important în viața sa, fiind v]zut] că o propedeutic] în vederea atingerii perfecțiunii intelectuale (contemplative). Acest aspect este subliniat în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
un motiv corect, etică creștin] demonstreaz] o preocupare pentru ceea ce se numește „formare spiritual]”. Aceasta se refer] la dezvoltarea caracterului prin rug]ciuni private și publice (ambele implic] reflecția asupra Bibliei) și discuții cu frații creștini (și cu alte persoane, dac] este cazul), pentru că puterea de înțelegere și de discern]mânt s] se consolideze. Aducerea de argumente pentru anumite decizii se numește, în mod tradițional, cazuistic]. Aceasta nu s-a bucurat de o bun] reputație în perioada contrareformei, întrucât a generat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
contrareformei, întrucât a generat o serie de reguli ce permiteau abaterea de la îndatoriri morale evidente, măi degrab] decât a dus la g]sirea și realizarea acțiunii corecte în anumite situații. De exemplu, limitarea mintal], echivocul și sperjurul erau considerate legitime, dac] bun]starea persoanei, incluzând onoarea și averile, era în joc; iar, potrivit doctrinei „p]catului filosofic”, o acțiune nu era considerat] un p]cât din punct de vedere moral decât în cazul în care persoana respectiv] se gândea la Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
moral decât în cazul în care persoana respectiv] se gândea la Dumnezeu în momentul comiterii ei. Asemenea absurdit]ți au fost criticate de Pascal în Provincialele (1656) și au fost condamnate de c]tre papalitate. Era o faz] de tranziție. Dac] o procedur] este folosit] în mod greșit, nu înseamn] c] aceasta este greșit] în sine. „Cazuistica”, fie c] este cunoscut] sau nu sub aceast] denumire, este esențial]. Dup] cum recunoaște teologia moral] romano-catolic] recent], cazuistica nu mai poate fi legat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și a-i transpune într-o nou] dimensiune. Împ]r]ția lui Dumnezeu nu implic] pedepsirea p]c]toșilor, ci asumarea consecințelor p]cațelor s]vârșite. Urmeaz], apoi, înv]ț]turi etice la fel de paradoxale. Se pune problema de a verifica dac] aceste înv]ț]turi aparțin lui Iisus. Într-adev]r, evangheliile au fost supuse unei examin]ri mai meticuloase decât orice alt] scriere din vechime. Exist], pe alocuri, elemente incerte, ins] nu încape îndoial] c] ele includ o bun] parte a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de pe munte: „Fericiți cei cu inima curat], c] ei vor vedea pe Dumnezeu” (Maț. 5,8). Aceast] înv]ț]tur], ca aceea cu privire la pedepse, desemneaz] o stare a lucrurilor. În Împ]r]ția lui Dumnezeu exist] aceeași r]splat] indiferent dac], întocmai ca in pildă despre lucr]torii tocmiți la vie, lucrezi toat] ziua sau numai începând cu ceasul al unsprezecelea (Maț. 20,1). Aceast] înv]ț]tur] proclam] lep]darea de sine, care atrage un altruism dezinteresat sau gratuitatea. Iisus
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]