8,564 matches
-
landului Bavaria ca istoric de artă, etnolog și scriitor liber profesionist. A lucrat ca cercetător științific la Muzeul National Bavarez - Bayerisches Nationalmuseum din München și la secția de etnografie din Oberschleissheim. Între 1992-2011 a fost președintele fondator al Comisiei pentru Folclor evreiesc din Societatea germană de etnologie, Kommission für Ostjüdische Volkskunde in der DGV e.V. Este membru fondator al societății Mythologischer Round Table München der Joseph Campbell Foundation (MRTM-JCF). Prima trimitere directă la identitatea lui "Mircea Moga" apare în revista
Claus Stephani () [Corola-website/Science/309733_a_311062]
-
(identificat și ca dansul folcloric românesc sau, la plural, dansuri populare românești ori jocuri populare românești) adună toate manifestările privitoare la dans produse de cultura spirituală populară la români. Sincretismul foarte puternic al folclorului românesc în general determină o relație de interdependență între dansul popular și muzică (tot odată cu aceasta, și cu textul literar scandat sau cântat). Dansul folcloric nu poate fi conceput în lipsa cuplului muzică-text, cele două asigurându-i ritmul caracteristic și tematica
Folclorul coregrafic românesc () [Corola-website/Science/310009_a_311338]
-
scandat sau cântat). Dansul folcloric nu poate fi conceput în lipsa cuplului muzică-text, cele două asigurându-i ritmul caracteristic și tematica, prin care cercetătorii deduc funcționalitatea unui dans (ritualul căruia îi este atașat și importanța în contextul respectiv). Caracterul sincretic al folclorului mai poate fi urmărit și la alte popoare (un studiu comparativ util ar presupune diferențierea contextelor de dans la români față de națiunile vecine); totuși, în multe cazuri, interrelaționarea celor trei tipuri de folclor este mai puțin fidelă sau simplificată. Vestul
Folclorul coregrafic românesc () [Corola-website/Science/310009_a_311338]
-
importanța în contextul respectiv). Caracterul sincretic al folclorului mai poate fi urmărit și la alte popoare (un studiu comparativ util ar presupune diferențierea contextelor de dans la români față de națiunile vecine); totuși, în multe cazuri, interrelaționarea celor trei tipuri de folclor este mai puțin fidelă sau simplificată. Vestul european atestă multe culturi unde dansului îi este suficientă muzica fără text (instrumentală), iar în lume există culturi unde dansul este acompaniat doar de scandări sau recitări rituale. Cu toate că asemenea cazuri există și
Folclorul coregrafic românesc () [Corola-website/Science/310009_a_311338]
-
mai puțin fidelă sau simplificată. Vestul european atestă multe culturi unde dansului îi este suficientă muzica fără text (instrumentală), iar în lume există culturi unde dansul este acompaniat doar de scandări sau recitări rituale. Cu toate că asemenea cazuri există și în folclorul românesc, generalitatea corespunde relației complete (text-muzică-dans). Școala românească de folcloristică a debutat în secolul XIX și a studiat mai întâi, înainte de impunerea unei metodologii științifice (începutul secolului XX), folclorul literar și muzical. Folclorul coregrafic a căpătat interesul cercetătorilor abia după
Folclorul coregrafic românesc () [Corola-website/Science/310009_a_311338]
-
de scandări sau recitări rituale. Cu toate că asemenea cazuri există și în folclorul românesc, generalitatea corespunde relației complete (text-muzică-dans). Școala românească de folcloristică a debutat în secolul XIX și a studiat mai întâi, înainte de impunerea unei metodologii științifice (începutul secolului XX), folclorul literar și muzical. Folclorul coregrafic a căpătat interesul cercetătorilor abia după formarea unei școli de dans românești și corelarea ei cu tradiția atestată prin folclor.
Folclorul coregrafic românesc () [Corola-website/Science/310009_a_311338]
-
rituale. Cu toate că asemenea cazuri există și în folclorul românesc, generalitatea corespunde relației complete (text-muzică-dans). Școala românească de folcloristică a debutat în secolul XIX și a studiat mai întâi, înainte de impunerea unei metodologii științifice (începutul secolului XX), folclorul literar și muzical. Folclorul coregrafic a căpătat interesul cercetătorilor abia după formarea unei școli de dans românești și corelarea ei cu tradiția atestată prin folclor.
Folclorul coregrafic românesc () [Corola-website/Science/310009_a_311338]
-
secolul XIX și a studiat mai întâi, înainte de impunerea unei metodologii științifice (începutul secolului XX), folclorul literar și muzical. Folclorul coregrafic a căpătat interesul cercetătorilor abia după formarea unei școli de dans românești și corelarea ei cu tradiția atestată prin folclor.
Folclorul coregrafic românesc () [Corola-website/Science/310009_a_311338]
-
Nimfe&Kimere". La finele întâlnirii care a avut loc în sediul multifuncțional Palazzo Grimaldi, a citit balada "Miorița", tradusă de el însuși în limba italiană. Aplauzele publicului modican au confirmat frumusețea poetica și spirituală a celui mai vechi text din folclorul românesc. Criticului literar și poetului bucureștean i s-au decernat o diplomă semnată de Primarul orașului, Antonello Buscema, de Asesoarea pentru cultură, dott-ssa Annamaria Sammito și de Președintele Cafenelei Literare "Salvatore Quasimodo", prof. Domenico Pisana, precum și un medalion omagial "Caffé
Geo Vasile () [Corola-website/Science/310055_a_311384]
-
din Sankt Petersburg, și în alte muzee din fosta URSS. În anul 1979, el a donat 13 sculpturi Muzeului de istorie și etnografie din Fălești, care au fost expuse la etajul II. Imaginea copacului din sculptura inspirată de eroul din folclorul moldovenesc "Strâmbă Lemne" (aflat din anul 1945 la Ambasada Rusiei din Luxemburg), a fost utilizată de către Tsekhanovici și Novak pentru stema oficială a orașului Bălți, din perioada sovietică. El a creat o galerie de portrete sculpturale - Mihai Eminescu, A.Șciusev
Lazăr Dubinovschi () [Corola-website/Science/310180_a_311509]
-
niște inele (de unde și denumirea în limba germană “Ringelblume” = floare cu inele), cu mici țepi pe suprafață. Achenele din interiorul receptaculului sunt de dimensiuni mai mici decât cele marginale. MMB este, in medie, de cca. 10,2 (8-15) g. În folclorul românesc gălbenelele se mai numesc și: boance, calce, calinică, călincă, căldărușe, cilimică, cilimine, coconite, crăițe, felimică, filimica, fetișcă, flori galbene, flori oșenești, gălbenioare, hilimică, năcoțele, ochi-galbeni, gălbenare, ochișele, roșioare, rujinele, rujulițe, rușculițe, salomie, salunii, sinilii, stîncuțe, tătăiși, vâzdoage, chilimiche, cilimini
Calendula () [Corola-website/Science/310184_a_311513]
-
pricinuite de viciile societății, de scena politică națională sau mondială etc. Cel mai mare impact l-a avut conceptul de "popular culture" (mai scurt, "pop culture"), care introduce un concurent puternic pentru cultura savantă. Creațiile sale împrumută unele trăsături ale folclorului (în cazul muzicii, vezi și aici), dar autorii sunt, cel mai adesea, orășeni; prin urmare, nivelul de educație școlară este unul mai ridicat, cei mai mulți dintre reprezentații noii culturi fiind cel puțin semidocți. După probarea succesului noii mișcări, "pop culture" a
Muzică pop () [Corola-website/Science/310294_a_311623]
-
grafia "ethno"). În sine, muzica populară reprezintă o adaptare a muzicii tradiționale, o manieră stilizată de interpretare a temelor muzicale folclorice. Se dorește omogenizarea formei, a orchestrației (se dă naștere feluritelor mici ansambluri - tarafuri), melodica este subordonată acordicii (unde muzica folclorului aparținea strict sistemului de înălțimi sonore modal, apariția acompaniamentului în acorduri de terțe forțează reorientarea către un tonalism simplu). Din pricina tradiției acumulate de-a lungul regimului socialist în România, exprimării „muzică pop” (de sorginte occidentală, deci nedorită) i-a fost
Muzică pop () [Corola-website/Science/310294_a_311623]
-
Danu (armonie), Ion Totan (teoria instrumentelor-orchestrație); Conservatorul din București (1957-1963) cu Victor Iușceanu (teorie-solfegii), Ion Dumitrescu (armonie), Nicolae Buicliu (contrapunct), Anatol Vieru (compoziție-orchestrație), Alexandru Pașcanu (teoria instrumentelor), Tudor Ciortea (forme muzicale), Zeno Vancea (istoria muzicii), Tiberiu Alexandru și Emilia Comișel (folclor), Dumitru D. Botez (dirijat cor), Madeleine Cocorăscu (pian auxiliar). Din 1963 pînă în 1993 a fost redactor la revista Muzică a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. În această calitate a publicat analize ale unor creații ale compozitorilor: Aurel Stroe
George Draga () [Corola-website/Science/310324_a_311653]
-
Sargans (Elveția) a fost ridicat la demnitatea de Vice Guvernator al Ordinului pentru România, iar în 2006 la Mănăstirea Bochum (Slovacia) a fost investit Cavaler al Ordinului militaro-religios Sfântul Lazarus. A elaborat mai multe studii de istoriografie, de etnografie si folclor ale ținutului natal. Menționăm în acest context lucrările din domeniul istoriei zonei Roșcani: "Tradiție nobiliară în Roșcani, "Corviniana-Acta Musei Corvinensis X, Hunedoara, 2006" "și "Nicolae Șindea alias Ciocănești de Roșcani, "Sargetia- Acta Musei Devensis, XXXV-XXXVI, 2007-2008. În anul 2000 i
Ioan Ovidiu Muntean () [Corola-website/Science/309062_a_310391]
-
ce afirmă că floarea răsărea din spermă vărsata de satirii ce copulau. Barbara G. Walker relatează aceste exemple în The Woman’s Dictionary of Symbols and Sacred Objects (Dicționarul Femeii de Simboluri și Obiecte Sacre), teza în care mitul și folclorul indică o regulă pre-patriarhica stabilită de femei care a fost ulterior înlocuită de cultură masculină. În mitologia primitivă spermă este considerată a fi returnarea sau refondarea laptelui de mama într-o metaforă alimentară. Soția își hrănește soțul, care o răsplătește
Spermă () [Corola-website/Science/309019_a_310348]
-
cuprinde toate creațiile culturii spirituale populare românești din domeniul artei sunetelor. Se face referire la moștenirea muzicală a românilor de la sat dintotdeauna și a popoarelor din care ei au luat naștere. Articolul de față se referă la folclorul de pe teritoriul actual al României (cu puține excepții, create de modificarea hotarelor de-a lungul istoriei). Etniile creatoare de folclor studiate în articol sunt, în cea mai mare parte, vorbitorii de dialecte românești (nord-dunărean, dar și - în limita cercetărilor efectuate
Folclorul muzical românesc () [Corola-website/Science/309111_a_310440]
-
a românilor de la sat dintotdeauna și a popoarelor din care ei au luat naștere. Articolul de față se referă la folclorul de pe teritoriul actual al României (cu puține excepții, create de modificarea hotarelor de-a lungul istoriei). Etniile creatoare de folclor studiate în articol sunt, în cea mai mare parte, vorbitorii de dialecte românești (nord-dunărean, dar și - în limita cercetărilor efectuate - aromân și meglenoromân). Folclorul muzical din România poate fi tratat din perspectiva a două științe apropiate: folcloristica și etnomuzicologia. În
Folclorul muzical românesc () [Corola-website/Science/309111_a_310440]
-
al României (cu puține excepții, create de modificarea hotarelor de-a lungul istoriei). Etniile creatoare de folclor studiate în articol sunt, în cea mai mare parte, vorbitorii de dialecte românești (nord-dunărean, dar și - în limita cercetărilor efectuate - aromân și meglenoromân). Folclorul muzical din România poate fi tratat din perspectiva a două științe apropiate: folcloristica și etnomuzicologia. În zilele noastre, folcloristica numără doar câteva școli naționale; între ele, o poziție semnificativă e ocupată de cea românească. Multe alte școli au adoptat în loc
Folclorul muzical românesc () [Corola-website/Science/309111_a_310440]
-
care s-a extins spectaculos în lumea occidentală a celei de-a doua jumătăți a secolului XX. În vreme ce folcloristica se concentrează pe studii monografice făcute în interiorul unei etnii, etnomuzicologia se preocupă de studiul comparat între națiuni. Astfel, în funcție de perspectiva cuvenită, folclorul muzical din România se va încadra fie între muzicile „folclorice” ale altor naționalități, fie între celelalte ramuri de folclor românesc. Indiferent care dintre cele două căi este urmată mai întâi, categoriile obținute sunt înglobate în folclorul universal. Dacă etnomuzicologia este
Folclorul muzical românesc () [Corola-website/Science/309111_a_310440]
-
se concentrează pe studii monografice făcute în interiorul unei etnii, etnomuzicologia se preocupă de studiul comparat între națiuni. Astfel, în funcție de perspectiva cuvenită, folclorul muzical din România se va încadra fie între muzicile „folclorice” ale altor naționalități, fie între celelalte ramuri de folclor românesc. Indiferent care dintre cele două căi este urmată mai întâi, categoriile obținute sunt înglobate în folclorul universal. Dacă etnomuzicologia este apanajul secolului XX, folcloristica nu are decât 50 de ani în plus de vechime; în perioada fondării disciplinei, cercetătorii
Folclorul muzical românesc () [Corola-website/Science/309111_a_310440]
-
Astfel, în funcție de perspectiva cuvenită, folclorul muzical din România se va încadra fie între muzicile „folclorice” ale altor naționalități, fie între celelalte ramuri de folclor românesc. Indiferent care dintre cele două căi este urmată mai întâi, categoriile obținute sunt înglobate în folclorul universal. Dacă etnomuzicologia este apanajul secolului XX, folcloristica nu are decât 50 de ani în plus de vechime; în perioada fondării disciplinei, cercetătorii s-au raportat mai întâi la literatura și muzica tradițională. Pentru acest motiv, nu putem vorbi de
Folclorul muzical românesc () [Corola-website/Science/309111_a_310440]
-
a cristalizat o metodologie obiectivă, capabilă să opereze cu mari conținuturi de informații. Acea metodologie cuprinde principii, metode și o tipizare a studiilor folclorice. Anume, există trei tipuri (sau etape): culegerea de materiale, clasificarea și interpretarea lor. Sub delimitarea folcloristicii, folclorul muzical constituie o ramură a creației tradiționale românești, alături de: folclorul literar, dans și teatrul popular. Pentru a cataloga componentele folclorului, în studiile de specialitate se recurge adeseori la termeni precum „gen” și „specie”. Cum nu s-a putut stabili exact
Folclorul muzical românesc () [Corola-website/Science/309111_a_310440]
-
conținuturi de informații. Acea metodologie cuprinde principii, metode și o tipizare a studiilor folclorice. Anume, există trei tipuri (sau etape): culegerea de materiale, clasificarea și interpretarea lor. Sub delimitarea folcloristicii, folclorul muzical constituie o ramură a creației tradiționale românești, alături de: folclorul literar, dans și teatrul popular. Pentru a cataloga componentele folclorului, în studiile de specialitate se recurge adeseori la termeni precum „gen” și „specie”. Cum nu s-a putut stabili exact „întinderea” fiecăruia și ambiguități continuă să existe, vom aplica recomandarea
Folclorul muzical românesc () [Corola-website/Science/309111_a_310440]
-
tipizare a studiilor folclorice. Anume, există trei tipuri (sau etape): culegerea de materiale, clasificarea și interpretarea lor. Sub delimitarea folcloristicii, folclorul muzical constituie o ramură a creației tradiționale românești, alături de: folclorul literar, dans și teatrul popular. Pentru a cataloga componentele folclorului, în studiile de specialitate se recurge adeseori la termeni precum „gen” și „specie”. Cum nu s-a putut stabili exact „întinderea” fiecăruia și ambiguități continuă să existe, vom aplica recomandarea folcloristului Gheorghe Oprea, de a numi toate aceste componente sub
Folclorul muzical românesc () [Corola-website/Science/309111_a_310440]