51,240 matches
-
stilistice): "La două fix, Maria a văzut-o pe Nadia! La două fix, Maria a văzut-o pe Nadia! Nu i-a displăcut". ¶Genette 1980. narațiune singulară [singulative narrative / singular narrative]. O narațiune sau o parte a ei cu o FRECVENȚĂ de așa natură, încît ce s-a întîmplat o dată e povestit o dată (sau ce s-a întîmplat de n ori este povestit de n ori): "La șase și zece, Maria s-a sculat și a plecat". ¶Genette 1980. narațiune subiectivă
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
comunicării educative, randamentul comunicării didactice etc. 1.1.3. Caracteristici ale comunicării didactice Fără a fi exclusive - ele se regăsesc și în alte contexte comunicaționale (medical, religios, comercial, diplomatic etc.) -, o serie de aspecte pot fi considerate, mai ales prin frecvența prezenței lor, elemente de specificitate ale comunicării didactice. a) Dimensiunea explicativă a discursului didactic este pronunțată, deoarece el vizează, prioritar, înțelegerea celor transmise. O învățare eficientă are ca premisă înțelegerea conținutului propus, condiție primară și obligatorie pentru continuarea procesualității învățării
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3059]
-
teorie și practică limitele gândirii și practicii feudale. Această din urmă precizare nu trebuie redusă la esența ei elementară. Rațiunea de stat înseamnă mai mult decât apelul la zeul Marte, căruia i se alătură acum cu o tot mai mare frecvență și greutate Mercur. Referindu-se, la 17 august 1756, la restabilirea comerțului între Rusia și Franța, Vergennes observa că „oricât de mare ar fi distanța între un stat și altul, comerțul singur poate să le apropie”. Suveranul, care întruchipează statul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
joggingul acvatic ..............................................1 36 Capitolul VI. PLANIFICARE, EVALUARE, EVIDENȚĂ ȘI CONTROL ÎN JOGGING ............................................... ............................................... . .....139 6.1. Analizele și controlul medical repere în practicarea joggingului...........140 6.2. Pulsul - mijloc de control al efortului în jogging ....................................141 6.3. Măsurătorul de frecvență cardiacă ............................................... ...........147 6.4. Măsurarea traseului de alergare - reper în jogging .................................150 6.5. Pedometrul, ceasul și cronometrul un feedback optim în jogging .........152 6.6. Verificarea greutății corporale - un reper clasic .....................................153 6.7. Jurnalul personal mijloc de evidență
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
circulației sangvine ca efect al efortului fizic specific joggingului); Conform literaturii de specialitate din domeniul fiziologiei umane, în cadrul general al modificărilor induse de activitatea de jogging, la nivelul aparatului cardio-vascular se instalează în timp o serie de adaptări pozitive: modificarea frecvenței cardiace care duce la apariția bradicardiei de efort (o adaptare a activități inimii în sensul scăderii frecvenței cardiace în repaus). Bradicardia de efort, ca adaptare a activității inimii, permite ca pornind de la valori bazale mai mici, în timpul eforturilor creșterile de
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
în cadrul general al modificărilor induse de activitatea de jogging, la nivelul aparatului cardio-vascular se instalează în timp o serie de adaptări pozitive: modificarea frecvenței cardiace care duce la apariția bradicardiei de efort (o adaptare a activități inimii în sensul scăderii frecvenței cardiace în repaus). Bradicardia de efort, ca adaptare a activității inimii, permite ca pornind de la valori bazale mai mici, în timpul eforturilor creșterile de frecvență cardiacă să ajungă în limite tolerabile de organism și posibil de a fi menținute timp îndelungat
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
cardiace care duce la apariția bradicardiei de efort (o adaptare a activități inimii în sensul scăderii frecvenței cardiace în repaus). Bradicardia de efort, ca adaptare a activității inimii, permite ca pornind de la valori bazale mai mici, în timpul eforturilor creșterile de frecvență cardiacă să ajungă în limite tolerabile de organism și posibil de a fi menținute timp îndelungat (inima reușește să-și asigure o perioadă de pauză suficientă pentru a face față condițiilor impuse de efort, Braith R.W. și colab. 1994
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
a fi menținute timp îndelungat (inima reușește să-și asigure o perioadă de pauză suficientă pentru a face față condițiilor impuse de efort, Braith R.W. și colab. 1994, apud Drosescu, P., 2010); modificarea debitului cardiac (ca urmare a modificării frecvenței cardiace și astfel, a volumului sistolic), adaptare ce îi permite inimii să „coordoneze” cantități foarte mari de sânge. Conform specialiștilor (Blair S.N. și colab. 1995, apud. Drosescu,P., 2010), adaptarea debitului cardiac are și ea anumite limite, cea optimă fiind
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
adaptare ce îi permite inimii să „coordoneze” cantități foarte mari de sânge. Conform specialiștilor (Blair S.N. și colab. 1995, apud. Drosescu,P., 2010), adaptarea debitului cardiac are și ea anumite limite, cea optimă fiind la 130 bătăi/minut (n.n. exact frecvența pe care efortul specific joggingului o solicită); Jogging de la A la Z II 11 modificarea, în sensul scăderii, a tensiunii arteriale sistolice. Valorile normale ale acestui parametru se găsesc între 100-145 mm/Hg și pot urca până la 200 mmHg. Datorită
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
la practicanții constanți de activități aerobe de durată comparativ cu aceeași creștere în efort la nesportivi); După Drăgan, I, (1994), realizarea modificărilor amintite anterior ar fi posibilă prin existența unor rezerve de adaptare de care dispune aparatul cardiovascular: rezerva de frecvență cardiacă; Dan Iulian Alexe 12 rezerva de debit sistolic, realizată fie printr-o golire sistolică aproape completă, fie prin umplere diastolică crescută; rezerva de volum sistolic, realizată prin creșterea volumului cordului; rezerva de volum diastolic indusă de proprietățile fibrei miocardice
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
câteva secunde, în care revenirea spre valorile bazale să fie rapidă; faza a-II-a de 1-2 minute, cu o revenire mai lentă și aproape de parametrii cardiaci de plecare; faza a-III-a de 2-4 (5) minute, în care trebuie să se ajungă la frecvența cardiacă anterioară efortului fizic. Extrapolând și adaptând la subiectul prezentei lucrări, ca urmare a studierii literaturii de specialitate, putem sintetiza câteva efecte esențiale pe care activitatea de tip jogging le determină asupra aparatului cardiovascular: bradicardia de repaus și relativă de
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
2. Efectele joggingului asupra activității respiratorii Conform studiilor și cercetărilor din domeniul fiziologiei sportive, efectele joggingului asupra aparatului respirator pot fi sistematizate în: creșterea debitului respirator maxim; creșterea intensă și persistentă a consumului de oxigen; desfășurarea economică a ventilației prin frecvență moderată a mișcărilor respiratorii și volum curent mare; îmbunătățirea raportului ventilație perfuzie; Notă Literatura din domeniul fiziologiei funcției respiratorii evidențiază faptul că raportul ventilație/perfuzie este (V/ O) = (VC x frecvența respiratorie) / (VB x frecvența cardiacă) = (4,2 l/minut
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
a consumului de oxigen; desfășurarea economică a ventilației prin frecvență moderată a mișcărilor respiratorii și volum curent mare; îmbunătățirea raportului ventilație perfuzie; Notă Literatura din domeniul fiziologiei funcției respiratorii evidențiază faptul că raportul ventilație/perfuzie este (V/ O) = (VC x frecvența respiratorie) / (VB x frecvența cardiacă) = (4,2 l/minut) / (51/minut) = 0,84. Astfel, coeficientul respirator reprezintă raportul dintre producția de C02/minut și consumul de O2/minut și este egal cu 200ml/250ml = 0,8. În funcție de zona din plămâni
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
desfășurarea economică a ventilației prin frecvență moderată a mișcărilor respiratorii și volum curent mare; îmbunătățirea raportului ventilație perfuzie; Notă Literatura din domeniul fiziologiei funcției respiratorii evidențiază faptul că raportul ventilație/perfuzie este (V/ O) = (VC x frecvența respiratorie) / (VB x frecvența cardiacă) = (4,2 l/minut) / (51/minut) = 0,84. Astfel, coeficientul respirator reprezintă raportul dintre producția de C02/minut și consumul de O2/minut și este egal cu 200ml/250ml = 0,8. În funcție de zona din plămâni unde este calculat, acest
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
pulsații. Activitatea cardiovasculară a unui jogger cu experiență este una care îi permite acestuia să realizeze eforturi îndelungate fără a fi epuizat; joggingul amplifică mișcările respiratorii. Prin creșterea capacității pulmonare, prin creșterea volumelor respiratorii, joggingul mărește eficiența respirației prin diminuarea frecvenței respiratorii, prin creșterea cantității de oxigen pe inspirație realizată, prin îmbunătățirea schimbului de gaze la nivel tisular. joggingul îmbunătățește tranzitul intestinal, având ca efect o digestie ușoară, un apetit de mâncare crescut, o absorbție mai bună a elementelor nutritive din
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
efectuate constant, atât în pauzele dintre reprizele de alergare, cât și în alergare: se poate mări capacitatea respiratorie a organismului; se poate îmbunătăți elasticitatea pulmonară; se crește capacitate de efort a mușchilor implicați în inspirație și expirație; se poate reduce frecvența de respirații pe minut (rezultând o economie metabolică consistentă), fapt ce determină un randament crescut al ședinței de jogging. 2.2. Respirația nazală - respirația orală - respirația mixtă Rezultatele cercetărilor efectuate de-a lungul anilor au evidențiat faptul că cea mai
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
aerobe, specifice și joggingului, o constituie „atingerea după o perioadă inițială de adaptare, a unui nivel constant al consumului de O2 în tot timpul efortului (starea stabilă, steady state)”14. Efortul aerob specific joggingului poate fi detectat ușor prin controlul frecvenței cardiace (pentru a menține efortul în limitele pur aerobe, intensitatea alergării nu ar trebui să depășească 130140 bătăi/minut la persoanele adulte sănătoase). Depășirea pragului aerob în efectuarea alergărilor sub forma joggingului poate fi determinată, în opinia noastră, și prin
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
limitele pur aerobe, intensitatea alergării nu ar trebui să depășească 130140 bătăi/minut la persoanele adulte sănătoase). Depășirea pragului aerob în efectuarea alergărilor sub forma joggingului poate fi determinată, în opinia noastră, și prin urmărirea reacțiilor subiective ale joggerului: creșterea frecvenței respiratorii și a excreției prin piele (transpirație). Aceste reacții nu 14 Nicu, A., (1993), Antrenamentul sportiv modern, Editura Editis, București, p.198; Jogging de la A la Z II 47 pot apărea decât atunci când procesele funcțiile implicate în efort au depășit
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
pulsului la sportive ar fi mai ridicate, în comparație cu ale sportivilor (Manole, V., 2008, la 50% din V02 max., debitul cardiac al unei femei, tensiunea arterială și consumul de oxigen ar fi, în general, mai mici decât ale unui bărbat, iar frecvența cardiacă a femeii ar fi ușor mai ridicată); mușchii femeii ar conține mai puține fibre musculare pentru că prezintă mai mult șesut adipos, dar proporția de fibre lente (n.n. fibre roșii) ar mai mare decât la bărbați (www.jogging internațional.net
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
stabilitatea corpului, dar îngreuind anumite mișcări (Ifrim, M., 1986). în opinia exprimată de specialiști în medicină sportivă, tendonul lui Achile, important în alergare, ar fi mai scurt la femei, capacitatea vitală mai mică (2500 - 3000ml față de 3500 4000 la bărbați), frecvența respiratorie mai mare (16-18/minut față de 1214/minut, la bărbați), debitul cardiac mai mic (3,1 l față de 5,1 l) iar volumul sanguin total ar fi cu 20% mai scăzut la femei (Drăgan, I., 1990,1994); conform opiniei exprimate
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
gimnastica, aceștia din urmă fiind superiori în activitățile sportive terestre, cum este alergarea, unde, solicitările asupra tendoanelor și ligamentelor sunt mai mari, motiv pentru care afecțiunile acestor structuri sunt mai evidente la femeile care aleargă, comparativ cu bărbații; în efort, frecvența cardiacă a femeii care depune un efort sistematic de rezistență ar înregistra o tendință scădere în condițiile unui efort de aceeași intensitate (Drăgan, I., Demeter, A., 1990); aparatul respirator al femeii, spre deosebire de al bărbatului ar prezenta, următoarele particularități: greutatea mai
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
o tendință scădere în condițiile unui efort de aceeași intensitate (Drăgan, I., Demeter, A., 1990); aparatul respirator al femeii, spre deosebire de al bărbatului ar prezenta, următoarele particularități: greutatea mai mică a plămânilor, cantitatea de sânge funcțional care traversează plămânii mai redusă, frecvența respiratorie mai mare în repaus, amplitudinea mișcărilor respiratorii mai mică, datorită forței mai reduse a mușchilor respiratori (Drăgan, I., 1994). Modificările calitative și cantitative ale secreției interne induse de diferite faze ale ciclului intervin direct, conform fiziologilor, în determinarea capacității
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
ședințe, chiar cu Dan Iulian Alexe 92 intensități moderate spre maximale (exemplu: fostele sportive de performanță), pot resimți unele perturbări ale activităților interne, unele ducând la apariția unor stări de disconfort și chiar a unor disfuncții menstruale (oligomenoreea - menstruația cu frecvență redusă și amenoreea - absența menstruației). Din punct de vedere al tehnicii de alergare și al eficienței acesteia, O’Conner, B., & colab. (2002), susține că femeile, datorită șoldurilor mai late și implicit, schimbării unghiurilor coapselor față de linia mediană (atunci când picioarele sunt
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
menstrual; temperatura organismului cu 0,5°C constituie un reper pentru determinarea zilei ovulației; excitabilitate corticală crescută, cu efecte directe asupra proceselor corticale fundamentale, cu rol în dirijarea, reglarea și controlul tuturor fenomenele fiziologice din organism; se înregistrează modificări ale frecvenței cardiace, tensiunii arteriale, ritmului respirator, numărului de hematii și formulei leucocitare; în funcție de faza ciclului, tonusul muscular poate diferi; Lucrările de fiziologie și medicină sportivă ne-a evidențiază clar faptul că femeile, cu o bună pregătire fizică, pot practica, pe perioada
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
se regăsesc la sportive, datorită adaptărilor organismului sportivelor la efort și „dereglărilor” generate de aceste adaptări asupra unor funcții (exemplu: sportivele sunt supuse diferit acțiunii determinate de fazele ciclului menstrual, deoarece multe dintre ele sunt predispuse la oligomenoree - menstruația cu frecvență redusă sau/și amenoreea - absența menstruației). Astfel, vom sublinia doar faptul că sportivele de performanță au beneficiat sau pot beneficia de efectele joggingului sub următoarele aspecte: Jogging de la A la Z II 99 utilizând joggingul ca mijloc de refacere activă
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]