7,918 matches
-
sistem de evaluare științifică a impactului pe care l-au avut adoptarea măsurilor politice/administrative amintite și evenimentele (mediatice, comunitare, școlare) asupra consumului de droguri, putem doar să presupunem, bazându-ne pe experiența empirică, că În prezent, majoritatea tinerilor care frecventează școlile, liceele din mediul urban, au posibilitatea de dobândi cunoștințe despre pericolul prezentat de consumul de droguri și de a dezvolta diferite deprinderi care Îi pot ajuta să reziste la presiunea de a consuma substanțe stupefiante. Datele utilizate În descrierea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
care să încurajeze profesorii să opteze pentru școlile din mediul rural, precum și adaptarea curriculumului la necesarul de deprinderi și abilități specifice zonei rurale, astfel încât elevii să dobândească din școală cunoștințe practice și utile pentru specificul zonei rurale, fiind motivați să frecventeze școala. În condițiile în care lipsa de resurse de cele mai multe ori afectează în mod negativ derularea unor măsuri adoptate, o soluție pentru îmbunătățirea condițiilor de învățare în mediul rural ar fi implicarea familiilor sărace care beneficiază de reglementările Legii venitului
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
materne Rata mortalității materne Ponderea nașterilor asistate de personal calificat Combaterea HIV/SIDA a malariei și a altor boli Prevalența HIV la femeile însărcinate între 15 și 24 de ani Ponderea prevalenței contracepției Ponderea copiilor orfani din cauza HIV/SIDA care frecventează școala Prevalența și rata deceselor din cauza malariei Prevalența și rata deceselor din cauza tuberculozei Procentul cazurilor de TBC detectate și tratate Asigurarea durabilității mediului Suprafața terenurilor protejate pentru asigurarea biodiversității Emisiile de dioxid de carbon (per capita) Proporția terenurilor acoperite de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
barierelor pe care le întâmpină grupurile dezavantajate în participarea școlară; dezvoltarea unor politici integrate de răspuns la problematica abandonului școlar timpuriu; promovarea învățării permanente (lifelong learning) și instruirii/educării adulților. Prima categorie o constituie elevii de vârstă școlară care încă frecventează școala, dar se confruntă cu dificultăți precum absențe, note foarte scăzute și probleme comportamentale. A doua categorie este formată din copiii de vârstă școlară care au abandonat efectiv școala. A treia categorie se referă la cei care au abandonat formal
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
curriculumului la condițiile sociale și la necesitățile din societate; traininguri destinate profesorilor, privind sărăcia și excluziunea socială, precum și educația interculturală și dezvoltarea unei metodologii pedagogice flexibile și adaptate situațiilor; resurse suplimentare pentru școlile din comunități/zone defavorizate sau care sunt frecventate de un număr mare de elevi din familii defavorizate; servicii sociale, educaționale și psihologice mai bune, concentrate asupra asigurării bunăstării elevului; o pregătire școlară mai bună, axată pe elevii cu nevoi speciale; siguranța mediului educațional, organizarea unor activități în afara școlii
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fuge cu adevăratul ales. Pitorescul rămâne principala constantă a scrisului lui T., impactul lecturii fiind puternic, dar stingându-și ecourile imediat ce cartea a fost citită. El scrie după o formulă personală, reconstruind propria biografie sau mediile pe care le-a frecventat. După 1990 ritmul aparițiilor editoriale și vizibilitatea lor sunt în regresie. SCRIERI: Iarba pierdută, pref. Fănuș Neagu, București, 1976; Strigătul ierbii, București, 1978: Iarnă căzută-n genunchi, București, 1979; O zi fără anotimp, București, 1980; Câmpia singuratică, București, 1981; Taina
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290054_a_291383]
-
pînă în 1984, Ceaușescu vorbise despre "conviețuirea naționalităților". Prin acest concept, el recunoștea minoritățile naționale. Acum se vorbea, însă, despre "românii de diferite limbi", negîndu-se, astfel, etnia. Kiraly era de părere că Bucureștiul vrea să "românizeze" România. Numărul elevilor care frecventau școli în limba etniei din care făceau parte scăzuse în mod dramatic și mai ales numărul tinerilor transilvăneni de la școlile maghiare. Cît despre "Clauza națiunii celei mai favorizate", Kiraly sprijinise, odinioară, reînnoirea anuală a acesteia. Crezuse că "ce e bun
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
41-42) În condițiile în care în anul 1844, de exemplu, existau 3.241 de sate și 2.228 învățători, aceste cifre înseamnă că două treimi din totalul satelor din Țara Românească dispuneau de școală primară. Evoluția numărului de elevi care frecventau școlile rurale în Țara Românească în intervalul 1839-1846 arată o tendință generală de creștere a acestora de la an la an, stabilizându-se în cele din urmă undeva în jurul cifrei de 48.000 de elevi. În Moldova, situația școlilor, a elevilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
4.314 11.981 Sursa: A. Manolache și G. Pârnuță (1993, p. 235) În privința învățământului particular, trebuie menționat că legea instrucțiunii publice din 1864 enunța că acesta poate cuprinde orice tip de învățătură (primară, secundară și specială). Desigur, la acesta frecventau copiii proveniți din familiile privilegiate socioeconomic, școlile private acționând ca mecanisme educaționale de segregare socială cu efecte pe termen lung atât în privința conservării diferențelor de statut cât și în reproducerea structurală a inegalităților consfințite social. Toate datele indică un angajament
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cu totulu domestica, mamele suut chiamate dela natura si insarcinate cá se dé tota educatiunea feteloru loru" (Bărnuțiu, 1870, p. 311). Doar în cazuri speciale, în care mamele nu își pot exercita aceste îndatoriri educaționale "date de la natură", copilele pot frecventa cursurile școlilor de fete ca "pensiunate numai pentru orfane" (ibidem). Bărnuțiu nu este nici pe departe primul care insistă asupra importanței cardinale a dragostei de țară sau a patriotismului. Încă din 1829 la Iași apărea un Manual de patriotism, iar
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
aparține lui Constantin Dobrogeanu-Gherea, inspirat fiind de dihotomia introdusă de François Guizot între "pays légal" și "pays réel"). După cum reflectă statisticile, atât rata participării școlare, cât și rata literalității populației generale continuau să fie minimale. Jumătate dintre copiii recenzați nu frecventau școala, iar aproape 80 la sută dintre români erau analfabeți în 1889. În mediul rural, în care trăia majoritatea covârșitoare a românilor, lucrurile erau cu atât mai nesatisfăcătoare. Pe acest fundal au venit reformele educaționale realizate în timpul celor trei ministeriate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în anul 1922, dintr-un număr total de copii în vârstă de școală de 2.541.464 erau înscriși doar 1.532.312 (ceea ce înseamnă că 1.009.152 de copii erau rămași în afara școlii, adică 40 la sută nu frecventau deloc școala în ciuda obligativității introdusă legislativ încă din 1864), după adoptarea legii din 1924 numărul copiilor înscriși a crescut la peste 2.000.000 (ceea ce echivalează cu o rată de participare școlară de 79 la sută). Tot de dimensiunea cantitativă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
rețea de aparate și practici cotidiene, individul este instituit ca homo nationalis din leagăn până în mormânt" (Balibar, 1996, p. 137). Coborând limita de vârstă de la care școlarizarea este obligatorie până la 5 ani (copiii de la 5 la 7 ani trebuind să frecventeze "grădinile de copii"), Legea învățământului din 1924 stabilește ca școala să preia copilul de cum părăsește leagănul. Până la mormânt, sinele individului va mai fi șlefuit înspre devenirea "omului național" în instituția obligatorie a armatei, care acționează ca o a doua stație
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
obligativitatea tuturor așezărilor de a organiza școli de adulți, pe o durată de minim 4 luni anual în cele rurale, respectiv minim 6 luni anual în cele urbane, cu cel puțin 12 ore de cursuri săptămânal (art. 80). Obligați să frecventeze cursurile de adulți sunt toți tinerii neștiutori de carte, alături de cei care nu au absolvit învățământul primar, cu vârstele de la 12 și până la 18 ani. Persoanele care depășesc această vârstă pot participa la cursurile de adulți în mod voluntar. Limba
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Statistic al României 1991 (1991, pp. 132-133) Progresele sunt evidente: începând cu anii '80, mai bine de cinci milioane și jumătate de subiecți erau angrenați în sistemul de școlarizare. Tabelul următor ilustrează dinamica învățământului preuniversitar, excluzând populația de copii care frecventau grădinițele. Tabel 29. Panorama învățământului preuniversitar românesc între 1938-1989 Sursa: Anuarul Statistic al României 1991 (1991, pp. 132-135) Creșterile cele mai spectaculoase sunt înregistrate nu atât în învățământul primar și gimnazial, cât mai ales în privința învățământului liceal și al celui
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
beneficiar al acestei politici educaționale a fost Biserica Ortodoxă Română. Sub presiuni externe, exercitate dinspre autoritățile europene, Legea nr. 151 din 30 iulie 1999 prin care a fost revizuită Legea învățământului din 1995 a inserat posibilitatea ca elevul să nu frecventeze orele de religie, la solicitarea scrisă a părinților sau a tutorelui legal (art. 9, al. 2). Aceeași lege (nr. 151/1999) stabilea durata obligatorie a învățământului la 9 ani, după ce în 1995 aceasta a fost coborâtă la 8 ani (Legea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
grijă a copiilor, în privința învățăturii, dar și referitoare la alți intelectuali din casa lui Gavril Conachi, ce vizau cheltuielile suportate pentru întreținerea fiilor săi, Ion, Vasile, Costache, inclusiv cele pentru trimiterea la studii în străinătate a ultimilor doi care au frecventat școli din Viena (Austria) și Jena (Saxonia), cu care ocazie au fost investite sume exagerate, fără ca fiii săi să reușească a obține rezultatele așteptate și dorite de părintele lor. Vina nu a fost a copiilor, ci lipsa sănătății a fost
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
satul fiind arondat acum la biserica din Slobozia, nu ne mai ocupăm de ea, mai ales că unele informații au fost date în urmă. Arătăm aici și situația că locuitorii răzeși din satul Umbrărești - partea de jos - neavând biserică locală, frecventau pe cele din preajmă (Siliștea, Condrea, Tămășeni, Bozieștii), la aceasta din urmă în cele mai multe situații. Iată și câteva nume de preoți arătați ca fiind din Umbrărești, dar prin care trebuie să înțelegem că se referă la acei care au slujit
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
activitatea, satele Salcia și Condrea fiind sub focul artileriei inamice, sate în care s-au înregistrat câteva victime ale luptelor din respectivul an. După război, școlile revin la normalitate, adică la vechea stare de lucruri, cu mulți elevi înscriși, puțini frecventând școala și mai puțini reușind să o termine. Situația cea mai defavorabilă decurgea din lipsa de localuri proprii, care să asigure condiții optime de desfășurare a activității. Toate procesele-verbale de inspecții de la școlile umbrăreștene subliniază ani în șir o situație
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
6. Există risc de neglijare: DA [] NU [] abuz: DA [] NU [[] Dacă DA, se vor face precizări: C. Rețea de prieteni și vecini 1. Are relații cu prietenii și vecinii: DA [] NU [] vizite [] relații de întrajutorare [] relațiile sunt: permanente [] ocazionale [] 2. Frecventează: un grup social [] biserică [] altele [] Precizări: Este ajutat/ajutată de prieteni, vecini pentru: cumpărături [] activități de menaj [] deplasare în exterior [] 4. Participa la: activități ale comunității [] activități recreative [] 5. Comunitatea îi oferă un anumit suport: DA [] NU [] Dacă DA, se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150077_a_151406]
-
6. Există risc de neglijare: DA [] NU [] abuz: DA [] NU [[] Dacă DA, se vor face precizări: C. Rețea de prieteni și vecini 1. Are relații cu prietenii și vecinii: DA [] NU [] vizite [] relații de întrajutorare [] relațiile sunt: permanente [] ocazionale [] 2. Frecventează: un grup social [] biserică [] altele [] Precizări: Este ajutat/ajutată de prieteni, vecini pentru: cumpărături [] activități de menaj [] deplasare în exterior [] 4. Participa la: activități ale comunității [] activități recreative [] 5. Comunitatea îi oferă un anumit suport: DA [] NU [] Dacă DA, se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150081_a_151410]
-
de organizare și funcționare. Pentru a stabili dacă un eveniment sau o tranzacție se delimitează clar de activitățile curente ale entității, se are în vedere, mai degrabă, natura elementului sau tranzacției aferente activității desfășurate în mod curent de instituție, decât frecventa cu care se așteaptă ca aceste evenimente să aibă loc. 1. Cheltuieli 1.1. Definiție Potrivit contabilității de angajamente, cheltuielile reflectă costul bunurilor și serviciilor utilizate în vederea realizării serviciilor publice sau veniturilor, după caz, precum și subvenții, transferuri, asistență socială acordate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173501_a_174830]
-
documentele personale depuse de titular la sediul școlii de conducători auto, aceasta păstrând copiile acestor documente. ... c) dovada efectuării pregătirii practice, după caz. ... Articolul 36 (1) Școala de conducători auto care înregistrează solicitarea de pregătire din partea unei persoane care a frecventat programul de pregătire al unei alte școli, are dreptul să procedeze la integrarea acesteia în procesul de pregătire propriu pentru finalizarea pregătirii, cu echivalarea orelor de pregătire efectuate anterior, în condițiile respectării planului de învățământ raportat la situația persoanei respective
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216376_a_217705]
-
singură va completa o declarație pe propria răspundere pentru venitul rezultat din gospodărirea împreună. Articolul 8 (1) Familiile definite la art. 2 din lege, care au în întreținere copii de vârstă școlară, beneficiază de alocație în condițiile în care copiii frecventează fără întrerupere cursurile unei forme de învățământ organizate potrivit legii și nu înregistrează absențe nemotivate în cursul unui semestru care să conducă la scăderea notei la purtare sub 8. ... (2) La depunerea cererii de acordare a alocației, reprezentantul familiei prezintă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/255367_a_256696]
-
care să conducă la scăderea notei la purtare sub 8. ... (2) La depunerea cererii de acordare a alocației, reprezentantul familiei prezintă la dosar o adeverință eliberată de unitatea de învățământ la care sunt înscriși copiii, care să ateste că aceștia frecventează o formă de învățământ organizată potrivit legii. ... (3) Beneficiază de alocație și familiile care au în întreținere copii de vârstă școlară, dar care întrerup temporar frecventarea cursurilor de învățământ organizate potrivit legii sau repetă anul școlar din motive de sănătate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/255367_a_256696]