8,881 matches
-
deoarece, mi se pare evident că acuzele brutale ca să nu zic injuriile pe care dl Ierunca le aruncă în fața statuilor de bronz ce poartă numele unui Călinescu sau Sadoveanu nu pot izvorî decât într-o profundă nemulțumire de destin, o „furie contra ta însuți”! - frustrarea lor ia aproape totdeauna forme extrem de violente, drapându-se în sentimente absolute, precum Adevărul, Dreptatea, Valoarea! Domniile lor uită, sau se prefac a uita, că în istorie și în viața socială, totdeauna turbulentă și aspră și
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
l-am consultat până la această oră, din teamă, o recunosc, de a nu găsi acolo, strecurate printre bogatele file, și nume ale unor oameni care mi-au fost apropiați, scriitori de prima mână, și care, duși de un moment de „furie” - contra „gafelor” mele se’nțelege! -, din omenească ciudă și invidie sau, mai știi, cedând unor perfide și insistente presiuni ale unor ofițeri, în uniformă sau, ca Traian Iancu sau Mihai Gafița și alții, numeroși, strecurați în „aparatul cultural”. (Preda, am
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Au trebuit să treacă, probabil, cincisprezece ani ca spiritele să se liniștească cât de cât, să devenim lucizi că încă nu avem o clasă politică profesionistă și organic constituită, că flagelurile economice și morale antebelice vor bântui din nou, cu furie, într-o Românie aflată nu în tranziție, ci în criză, criza ce urmează unei mari surpări politice, criza fizică, a ruinelor industriei haotice ceaușiste, dar și cea mentală; centralismul industrial, financiar și administrativ excesiv, neîncrederea în statul care ne-a
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
răsăritean, după orele șaptesprezece, străzile se golesc aici de frica barajelor volante și a raziilor (fiecare preferând să stea în casă, la televizor); directorul e nevoit să devanseze ora manifestărilor, dar îi este din ce în ce mai greu să umple sala. Spumegă de furie. Săptămâna trecută, avea ca invitați niște muzicieni din Cisiordania care trăiesc la numai douăzeci de kilometri de centru. Pentru mai multă siguranță, programase concertul la ora cincisprezece. Reținuți timp de două ore la punctul de control, ei l-au sunat
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
preferând un rău mai mic, trebuie că-și zic ei trei sute de metri prin cartierul musulman în locul lungului ocol prin cartierul creștin), drogații Talmudului traversează în goană suk-ul El-Wad (scări, oameni care-și fac cumpărăturile pe îndelete, ținute neglijente) cu furia reținută a tipului aflat în întârziere și care nu și-o poate ierta. Trecând pe acolo, nu mă pot abține să urmăresc îndelung cu privirea cum coboară toți acești haredim de toate vârstele, acești elevi ai yeshiva, cu caftanele lor
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
cea veche și cea nouă, punctul de plecare al unei idei care a înnoit universul, al unei civilizații care a transformat totul". Mie unul îmi scapă acest punct de la care întoarcerea nu mai e posibilă. Nu prea văd eu cum Furiile, geniile răzbunătoare care vegheau asupra felahilor din imperiile ahemenid, egiptean, roman și otoman ar putea să aibă, după anul 37 al erei noastre, o mână mai ușoară pentru a-i pedepsi pe supușii imperiilor spaniol, francez, britanic, german, actualmente american
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
și de erori, totul mă convinge că percepția limpede, conștiința realului exacerbează frica de a te repezi: aceasta se exorcizează mai bine cu fleacuri. Ar mai fi cineva "activist" fără un bob de inconștiență? Ce numim oare îndrăzneală, călire sau furia francese, dacă nu o anumită propensiune spre orbire? Cel care cântărește argumentele pentru și contra înainte de a acționa începe să aibă îndoieli, "iar victoria, spunea Lucie Aubrac, înclină de partea celor care nu s-au îndoit niciodată". Ce fel de
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
pe „un principe și un luptător atât de însemnat și de strălucit”. Regele s-a mulțumit să trimită un sol, și acesta neînsemnat, cum considera Dlugosz, care să-i ceară sultanului să nu-l atace pe Ștefan, vasalul său. După furia provocată de înfrângerea de la Vaslui, Mahomed al II-lea face un plan mult mai vast de acțiune care să ducă la supunerea Moldovei. În primul rând, sultanul caută să anuleze orice intenție ostilă din partea Veneției. Sugerând prin intermediul sârboaicei Mara posibilitatea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
jefui cu sabie și foc, în chipul cel mai jalnic, cu o puternică oaste de moldoveni, în unire cu turci și tătari, popoare foarte sălbatice. Și prădă așa de mult în lung și în lat și atât de vijelios, încât furia dușmănoasă pătrunse până la Canciuga și, până la râul Visloc și, trecând și peste Leopole, o cetate foarte bine întărită, dărâmă și arse Premislia, Radimno, Iaroslavia, Prevorsko, Prochinik și alte foarte multe orașe, așa încât mari grămezi de pradă trebuie să fi adunat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
primul rând, calitatea de co-președinte al Uniunii Social Liberale, îl face să aibă cam aceleași orientări cu Victor Ponta, chiar dacă, uneori s-a ajuns la unele confruntări de idei. Acel ”Pact de coabitare Băsescu Ponta” l-a scos din acea furie permanentă împotriva președintelui în funcție. Ba, mai mult, domnul Crin Antonescu este învinuit de mulți comentatori de televiziune, de oameni politici, că doarme prea mult, uneori apucându-l somnul și în Senat. Opusul său, în ceea ce privește somnul, este Dan Diaconescu, un
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
al lui Duca, mă sfătui să caut a executa ordinul, ministrul său fiind foarte jignit a se fi luat măsuri militare fără preavizul său și hotărât a mă înlocui din direcția Muzeului. Din fericire, ministrul de Război cunoscând accesele de furie ale colegului său de la Culte, îmi înlesni transportul, iar generalul Burghele, secretarul ministrului, dete ordinele cele mai formale spre a mi se pune la dispoziție vagonul militar și însoțitorii pentru Iași, unde, grație numai acestor ajutoare, am putut ajunge în
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
stăpânea cu greu, s-a ridicat brusc și cu indexul îndreptat acuzator spre Lenin, la mai puțin de un metru de fața acestuia, și-a descărcat sufletul, înfierând cu violență trădarea maximalistă. „Sunteți niște bandiți ! - a strigat el în paroxismul furiei. Dezonorați rasa slavă și vă scuip în față !” Când mă ridicam să mă duc să-l calmez pe dl. Spalaïkovitch, Lenin îl fixa cu ochii săi oblici, cu același surâs stereotip, iar Zalkind mi-a spus cu grație: „Lăsați, lăsați
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de vecinii “prieteni”. Fiind lângă linia ferată am urmărit zilnic tragedia refugiului din Ardealul de Nord și am citit și auzit despre suferințele românilor rămași sub stăpânirea străină. Profesorii, la liceu, presa generală și locală, populația În general, fierbeau de furia Îngenuncherii țării și chemarea la luptă armată era pe buzele tuturor. În această conjunctură am dat glas primelor versuri patriotice, În poezia “Chemarea României”, din care mai rețin: “Până când, Români, mai stați În amorțeală? / Până când, Români, din somn nu vă
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
Ratarea" nu-i întotdeauna descalificantă. Nu scrie Mircea Ivănescu o epopee a ratării? Dar cine, în afara lui, ar îndrăzni să-l considere un "ratat"? Nu vorbea Faulkner despre "bravura eșecului" și nu-și prefera el, între propriile cărți, Zgomotul și furia tocmai pentru că era "cea mai bună ratare"? Fiecare se ratează singur, nu pentru că i-o spun ceilalți. Pentru că ratarea se face în funcție de propriul proiect, nu în funcție de așteptări. Un scriitor se poate rata, în propriii ochi, rămânând pentru noi un mare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
și este mai complexă decât ficțiunea, însă în ficțiune numai tu dictezi. Care ar fi diferența dintre poezia care se scria în anii '80 și poezia care se scrie acum? Tu scrii altfel decât scriai în anii '80? Cum receptezi "furia" tinerilor care au debutat în acești ani? Este prea mică diferența de timp ca să ne putem da și seama de o astfel de diferență. O fi, fără îndoială o diferență, pentru că în anii '80 erai obligat să-ți asumi un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
mă refer la doar câțiva mari furioși ai lumii literare din toate timpurile? Au fost. Noi, în cea mai mare parte, n-am fost furioși? Am fost, cât ni s-a îngăduit. Cei ce vin au însă un altfel de furie care vine din ignoranța sau condescendența, mai degrabă, asumată față de cei de dinaintea lor, scriind, în cele mai multe cazuri, în replică, dar și calchiindu-se reciproc. Cei ce se desprind recurg la formulele consacrate, pe care le șlefuiesc în altfel de ateliere
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
m-au botezat cu prenumele bunicului care era, se înțelege, tot Cassian. Care ar fi diferența dintre poezia care se scria în anii '80 și poezia care se scrie acum? Tu scrii altfel decât scriai în anii '80? Cum receptezi "furia" tinerilor care au debutat în acești ani? Astăzi se scrie o poezie cu totul dezinhibată, atât de dezinhibată încât mulți din cei care vin cred că numai "literatura de prohab" este singura veritabilă. Sunt încrezător că este ca un fel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
care, sper, vor scăpa cât de curând. Dacă scriu altfel decât în anii '80? Sigur. Experimentez mai puțin, sunt mai decantat, mai accentuat emoțional, dar, la fel de ironic și autoironic, mai tehnic, cu anumite subtilități, pe care le refuzam atunci etc. "Furia" tinerilor este binevenită și argumentează că vor să-și facă vizibilă prezența. Dacă nu vor rămâne la acest nivel și vor afla calea de a-l depăși, va fi un bun câștigat pentru ei. Altfel... Care ar fi argumentele cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
vezi stelele cerului și simți că nu ești singur pe lume, dar aici nu vezi decât picioarele celor din față și de alături, cu grija de fiecare clipă să nu urce peste tine și să te strivească în graba și furia permanentă a tuturor. I-am luat odată un interviu lui Ioan Alexandru, după ce primise în Japonia un mare premiu, un fel de Premiu Nobel pentru Asia, și singurul lucru pe care îl rețin și acum, după mulți ani de la întâlnirea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
medicii hematologi, după cum depun mărturie sinucigașii care își ratează acțiunea. Dimpotrivă, e vorba de o plăcere dramatică, de o liniște care se insinuează în carne, în inimă, în creier. Sângele e șuvoiul care mișcă turbina din trup, care produce zgomotul, furia, energia, sinergia...! Poetul ar fi, din această perspectivă, a celui care produce rana, chiar sinucigașul de serviciu, degustătorul stărilor limită, trăitorul care a inventat civilizația capabilă să se dezvolte pe tăișul unei lame de ras. Și se trăiesc veșnicii greu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
e niciodată frumoasă cînd ajunge varză. Ia uite, ăsta zici că-i, cum ar veni, un șemineu, a completat ea, arătînd spre radioul care era singura sursă de lumină din cameră. Fața i s-a schimonosit Într-o expresie de furie de maimuță cînd a Început să vorbească despre bărbații care o acostau pe stradă. - Porci ordinari! a mîrÎit. Văd cînd o femeie nu umblă după agațamente. Într-o vreme dădeam ture cu boxuri pe sub mănuși și-așteptam să se ia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
ar fi referit chiar la un hibrid zoologic. - Transmite-i lui Marian mulțumiri pentru tot, am spus eu. A trîntit ușa. Se vede că zgomotul a trezit-o. A deschis ușa din nou și a Început să urle cu o furie isterică. O mai auzeam și de-afară, din stradă. Herman a luat legătura cu alți amatori de iarbă. Cu toții făceau tămbălău. În practică, să vinzi iarbă e o mare bătaie de cap. În primul rînd, iarba ocupă spațiu. Îți trebuie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
l-a strigat pe barman și i-a arătat bucata de hop. Am ieșit și-am luat un taxi. Mi-amintesc că m-am Întors acasă și-am luat altă armă - un revolver de calibru mare. Eram cuprins de o furie isterică, deși, dacă stau să mă gîndesc, nu pot să-nțeleg cu precizie de ce anume. Am coborît din taxi, am făcut cîțiva pași pe stradă și-am intrat În bar. Tipul stătea sprijinit de tejghea, cu spatele și umerii slabi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
n-ajung așa, tot o s-ajung cumva”, mi-am zis Îndîrjit și-am Început să mă uit după ferăstrău. Nu-l găseam. Alergam dintr-o cameră-n alta, aruncînd lucrurile-n toate părțile și golind sertarele pe jos cu o furie crescîndă. Hohotind de ciudă, am Încercat să smulg plăcile cu mîna. În cele din urmă am renunțat și m-am Întins pe podea, gîfÎind și gemînd. Mi-am adus aminte că În dulapul cu medicamente aveam niște dionină. M-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
vorba de noi, cele mai tinere, dar, de se vor atinge de mama, facem un scandal european ca al lui Miss Cavel“. „Da! Telegrafiați la Londra, la Paris și la Iași!“ urmă el cu același ton sarcastic. Mă apucă o furie și o ură în contra lui: „Nu deschis, dar să știi că noi vom telegrafia fără fir cu Iașii (vorbă să fie, n-aveam nimic, dar germanii erau convinși și o căutau necontenit în casele noastre). O avem! Nu acolo unde
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]