9,551 matches
-
se află în localitatea omonima din județul Sălaj și este databila la mijlocul secolului al XVII-lea. Biserică se află pe lista monumentelor istorice sub codul LMI: . Biserică nu este datata. O inscripție de pe vechea poartă de intrare în cimitir indică: ""Ani de la Is Hs 1643"". Este interesantă folosirea mixtă de litere latine și chirilice în această inscripție. Anul 1643 ar putea fi transferat într-o anumită măsură și bisericii, care, prin câteva
Biserica de lemn din Zimbor () [Corola-website/Science/309784_a_311113]
-
Biserică se află pe lista monumentelor istorice sub codul LMI: . Biserică nu este datata. O inscripție de pe vechea poartă de intrare în cimitir indică: ""Ani de la Is Hs 1643"". Este interesantă folosirea mixtă de litere latine și chirilice în această inscripție. Anul 1643 ar putea fi transferat într-o anumită măsură și bisericii, care, prin câteva trăsături vechi, susține o astfel de datare. Dintre trăsăturile vechi întâlnite aici se pot menționa: fereastră cu oblon prins în structura pereților pe latura de
Biserica de lemn din Zimbor () [Corola-website/Science/309784_a_311113]
-
totuși rezervă faptului că în Sălaj s-au păstrat unele trăsături arhaice mai mult decât în alte părți. De aceea este necesara aprofundarea cercetărilor pentru datarea relativă sau certă a bisericii de lemn. Corul din navă este datat de o inscripție pe unul din stâlpii lui de sprijin din anul 1892. Biserică are nevoie de o reparație urgență a acoperișului. În afara trăsăturilor de mare vechime, se poate reține îndeosebi modul decorativ prin care au fost tratate diagonalele scurte ce descarcă picioarele
Biserica de lemn din Zimbor () [Corola-website/Science/309784_a_311113]
-
codul LMI: . În Letca a existat și o a doua biserică de lemn, a nobililor (unită), mutată în 1991 la Oradea. Din 1992 există în sat o biserică de zid, care a preluat în mare măsură funcția celor de lemn. Inscripția în chirilice de deasupra intrării: ""Această sf(â)ntă besearecă ou făcut Iacob Ionașc și cu popa Văsiiu în ani Domnului 1665 mț (luna) mar(tie) 11 dn (zile)"", surprinde momentul final, cel al consacrării construcției. Din această afirmație nu
Biserica de lemn Sf. Maria din Letca () [Corola-website/Science/309785_a_311114]
-
aceștia au fost ctitorii sau meșterii construcției, dar, în lipsa titlului de meșter, se poate înclina spre prima variantă. Biserica a fost pictată pe interior în jurul anilor 1806 - 1807, anii precizați de literatura de specialitate neputând fi verificați datorită faptului că inscripția care data pictura nu se mai păstrează. Astfel, istoricul de artă Marius Porumb amintește inscripția citită de Nicolae Iorga la începutul secolului XX: ""Acias(t)ă beserică s-au zugrăvit... și s-au scris de...Pricop Zugravu, leat 1806"". Istoricul
Biserica de lemn Sf. Maria din Letca () [Corola-website/Science/309785_a_311114]
-
spre prima variantă. Biserica a fost pictată pe interior în jurul anilor 1806 - 1807, anii precizați de literatura de specialitate neputând fi verificați datorită faptului că inscripția care data pictura nu se mai păstrează. Astfel, istoricul de artă Marius Porumb amintește inscripția citită de Nicolae Iorga la începutul secolului XX: ""Acias(t)ă beserică s-au zugrăvit... și s-au scris de...Pricop Zugravu, leat 1806"". Istoricul de artă Ioana Cristache-Panait a atribuit aceluiaș zugrav și pictarea iconostasului și a ușilor împărătești
Biserica de lemn Sf. Maria din Letca () [Corola-website/Science/309785_a_311114]
-
XX: ""Acias(t)ă beserică s-au zugrăvit... și s-au scris de...Pricop Zugravu, leat 1806"". Istoricul de artă Ioana Cristache-Panait a atribuit aceluiaș zugrav și pictarea iconostasului și a ușilor împărătești. Pe acestea din urmă se poate citi inscripția: ""Aceste zvere le au plătit robul lui Dumnezeu Fericean Nechită"". Întreaga pictura murală este în mare parte distrusă de intemperii, nu doar înscrisul care o data. Restaurările prin care a trecut biserica, ultima operațiune de acest fel încheindu-se în anul
Biserica de lemn Sf. Maria din Letca () [Corola-website/Science/309785_a_311114]
-
diaconești. Ușile împărătești, aflate spre dreapta, păstrează în partea drapta-jos textul ce amintește numele donatorului. Datorită amplasării unei stinghii de lemn ce ajută la închiderea ușilor, câteva din primele litere din unele cuvinte au fost acoperite dar chiar și așa inscripția poate fi relativ ușor citită. Absida altarului, este acoperită de o boltă de forma unui semitrunchi de con. Pereții absidei, decorați și aceștia cu pictură, au suferit din cauza intemperiilor. Cu toate acestea se pot distinge chipurile unor sfinți ierarhi ai
Biserica de lemn Sf. Maria din Letca () [Corola-website/Science/309785_a_311114]
-
se află în localitatea omonimă din județul Sălaj. Mențiunile bibliografice datează biserica din anul 1547 și este foarte probabil ca și în realitate aceasta să fi fost ridicată cel mai târziu în veacul al 17-lea. O inscripție din 1783 consemnează șindrilirea ei. Legat de acest eveniment tradiția reține că biserica a fost anterior acoperită cu ""tulheni"" (tulpini de porumb). Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: SJ-II-m-A-05029. Biserica este construită din bârne
Biserica de lemn din Bulgari () [Corola-website/Science/309787_a_311116]
-
toate acestea, dată fiind distanța relativ scăzută dintre cele două localități, de aproximativ 20 km, aducerea bisericii din localitatea amintită este cât se poate de posibil, cu atât mai mult că acest fenomen a fost unul des întâlnit în epocă. Inscripția care se păstrează în stânga și dreapta ușii de la intrare nu lămurește în totalitate momentul edificării bisericii. Astfel, popa Gheorghe nota, cu caractere chirilice, doar atât: ""1765. Scris-amu eu popa Gheorghe"". Ulterior, sub anul trecut cu caractere chirilice a fost incizat
Biserica de lemn din Cehei () [Corola-website/Science/309792_a_311121]
-
se află în localitatea omonimă din județul Sălaj. Ea este datată din anul 1700 prin o presupusă inscripție ce a existat cândva de-asupra ușii de intrare. Același an este indicat și de șematismele Episcopiei greco-catolice de Cluj-Gherla drept an al edificării bisericii. Despre acestă biserică cât și despre istoria satului Zalnoc și a locuitorilor săi a scris
Biserica de lemn din Zalnoc () [Corola-website/Science/309788_a_311117]
-
îi cade fusul și furca jos. Biserica se pare că e cam de o vrâstă cu ceia din Derșida mică și a fost pictată de zugravul Nichita în 1772 care a pictat și biserica din Derșida mică cum dovedește o inscripție. Biserica e foarte mică. A sosit timpul să se zidească alta nouă pentru care în centrul satului aproape de scălzile minerale s-a primit cu ocasiunea exproprierei, o grădină, iar alta pentru căși preoțești. Are matricole dela 1795 despre care poporul
Biserica de lemn din Zalnoc () [Corola-website/Science/309788_a_311117]
-
se află în localitatea omonimă din județul Sălaj. Ea este datată din anul 1707 de o inscripție pe peretele de sud, pe care localnicii o leagă de o strămutare a ei dintr-un alt loc din sat. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: și are hramul "Sfântul Gheorghe". Satul așezat în
Biserica de lemn din Măgura () [Corola-website/Science/309789_a_311118]
-
de mai multe ori și o dată cu satul și biserica. Documentele oficiale datează biserica ca fiind edificată în anul 1707, pe baza anului înscris cu caractere chirilice ce încă poate fi citit pe peretele de sud a bisericii. Referitor la această inscripție, istoria locală consideră că anul 1707 este doar anul în care biserica a fost adusă în actuala sa locație. De altfel, tradiția locală spune că biserica a fost inițial construită în locul numit "Măgurice" mai apoi aceasta a fost mutată pe
Biserica de lemn din Măgura () [Corola-website/Science/309789_a_311118]
-
De altfel, tradiția locală spune că biserica a fost inițial construită în locul numit "Măgurice" mai apoi aceasta a fost mutată pe "Poduri" ("Măgura Mică") și abia apoi a fost adusă pe locul actual. Fără a putea confirma sau infirma tradiția, inscripția de pe latura de sud a bisericii este atât de deteriorată încât doar anul menționat poate fi descifrat. Un alt moment important pentru sat și pentru biserică, amintește tradiția, este acela întâmplat în vremea năvălirilor tătare când biserica a oferit protecție
Biserica de lemn din Măgura () [Corola-website/Science/309789_a_311118]
-
exact, întrucât aceasta nu face referire la care dintre cele două localități cu acest nume este vorba: Vima Mare sau Vima Mică. În anul 1878 a fost refăcut acoperișul de șindrilă al bisericii. Acest eveniment a fost marcat printr-o inscripție pe o scândură în turnul bisericii: ""la 1878 a fost acoperită a doua oară"", prima dată bănuindu-se că s-a refăcut acoperișul în anul 1826, anul în care biserica a fost pictată. În anul 1968 biserica a fost din
Biserica de lemn din Măgura () [Corola-website/Science/309789_a_311118]
-
altarului având la rândul său două mici ferestre: una pe latura de sud și alta pe latura de est. În turnul bisericii se aflau, în jurul anului 1980, trei clopote: cel mai vechi are aproximativ 15 kg și nu are nicio inscripție, al doilea cântărește aproximativ 10 kg și a fost donat în anul 1921 de către Oniga Simion, cel de-al treilea, mai mare, de aproximatix 25 kg a fost donat de Cristea Teodor în anul 1923. Lucrările de restaure au adus
Biserica de lemn din Măgura () [Corola-website/Science/309789_a_311118]
-
sfinți: Nicolae, Spiridon, Grigore, Vasile, Ioan. Elemente picturale complexe apar și în scena crucificării, în rânduirea apostolilor în jurul Mântuitorului, cât și în scenele ce prezintă copilăria lui Iisus. Picturile exterioare lipsesc aproape cu desăvârșire ca urmare a intemperiilor de peste ani. Inscripțiile interioare sunt în alfabetul chirilic, în care au fost tipărițe și cărțile de cult, care pot fi admirate în cadrul micului muzeu amenajat în cadrul Protopopiatului Ortodox din Șimleu Silvaniei. În anul 2005 a fost refăcut acoperișul de șindrilă, iar pe parcursul anilor
Biserica de lemn din Derșida () [Corola-website/Science/309825_a_311154]
-
pot distinge, în fragmentele care încă se mai păstrează scene din viața lui Isus Cristos. O grindă tirant leagă pereții naosului. Intrarea în altar se face prin trei părți. Absida albarului adăpostește masa altarului, din piatră. Piciorul mesei altarului poartă inscripția ""10 AUGUST 1845"". Pereții altarului încă mai păstrează portretele unor episcopi sau sfinți. Spatiul naosului, boltit, este despărțit de absida altarului prin intermediul iconostasului. Absida altarului este acoperită la rândul ei printr-o boltă ce se racordează la conturul pereților prin intermediul
Biserica de lemn din Solomon () [Corola-website/Science/309820_a_311149]
-
console, arc dublou sub bolta și uși îmbărătești. Biserică se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Momentul ridicării bisericii nu se cunoaște, însă se poate determina relativ, în comparație cu biserică de lemn din Beznea, datata de o inscripție în anul 1723. Satul Beznea se află peste culmea Rezului, dincolo de apă Crișului Repede, la o depărtare de numai 20 de km, mergând pe drumuri de munte. Decorul sculptat al portalului de intrare, al brâului ce încinge biserică și al
Biserica de lemn din Tusa () [Corola-website/Science/309823_a_311152]
-
la 17 km de Zalău și aparține comunei-martir Treznea. Pentru prima dată, satul Bozna este pomenit în 1619, în lucrarea lui Petri Mor „Szilagy Varmegye Monographia”, sub denumirea de Szent Peterfalva. Pentru prima dată denumirea de Bozna apare în 1733. Inscripția de datare a dispărut odată cu distrugerea părții superioare a ancadramentului intrării. Tradiția orală, dar și elementele constructive și decorul naosului, fac posibilă încadrarea cronologică a acestui lăcaș de cult între sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII
Biserica de lemn din Bozna () [Corola-website/Science/309822_a_311151]
-
din vestul județul Sălaj, oferind privitorului, de pe ridicătura pe care se află, o largă vedere spre valea Barcăului și mai departe spre Bihorul vecin. Amplasată aproape de cimitir, în marginea estică a satului, biserica este datată în anul 1792 prin o inscripție ce se găsește încrustată pe grinda superioară a ancadramentului ușii de intrare în naos. Având dimensiuni modeste, biserica se evidențiază prin decorul său pictat, cu o cromatică bogată, cu influențe baroce, realizat fiind de un pictor, se bănuiește, ce provine
Biserica de lemn din Porț () [Corola-website/Science/309819_a_311148]
-
cert este faptul că doar peste aproximativ douăzeci de ani, în anul 1792, un eveniment deosebit a avut loc în legătură cu biserica din localitate. Se bănuiește că acest eveniment ar fi tocmai terminarea bisericii, ocazie cu care a fost realizată și inscripția ce se păstrează în partea superioară a trecerii din pronaos în naos. Legat de momentul edificării bisericii, în "Schița Monografică a Sălagiului" este dat ca an al construirii acesteia, anul 1658. În 1867, parohia Porț ținea de protopopiatul Crasnei, vicariatul
Biserica de lemn din Porț () [Corola-website/Science/309819_a_311148]
-
Mâinile erau prinse pe piept cu o legătură ornată cu mărgăritare care formau crucea patriarhală și erau acoperite cu mănuși decorate cu aceleași pietre prețioase. În degete au fost găsite patru inele din aur și pietre prețioase, purtând mai multe inscripții săpate pe verigă. Prima dintre acestea este "„Ave, Maria, gracia plena Dominus te[cum]”" (adică "„te salut, Marie, cea plină de har, Domnul e cu tine”"), iar cea de-a doua este "„† Iesus autem, transiens per medi[um illorum, ibat
Mormântul princiar din Biserica Domnească, Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/309849_a_311178]
-
noul său hram este "Sfântul Nicolae". După această dată, biserica este reparată în repetate rânduri, lucrările făcute cu aceste ocazii alterându-i aspectul inițial. Una din aceste lucrări a avut loc în anul 1955, renovată fiind de către Ciubăncan Augustin, conform inscripției păstrate pe unul din stâlpii de la intrare. În urma acestor lucrări, peste acoperișul de șindrilă a fost pusă tablă, pereții bisericii fiind tencuiți atât în interior cât și în exterior. În ultima perioadă, comunitatea creștinilor care foloseau biserica era constituită ca
Biserica de lemn din Vârteșca () [Corola-website/Science/309841_a_311170]