10,840 matches
-
de judecată, a cărei hotărâre poate fi atacată cu recurs, dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2008 nu sunt de natură a încălca dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare, precum și celelalte drepturi și libertăți fundamentale invocate, părțile având, deopotrivă, posibilitatea de a uza de garanțiile prevăzute de legea procesual civilă pentru a-și susține poziția asupra problemelor de fapt și de drept". Cu privire la critica referitoare la competența exclusivă a unei singure instanțe de soluționare a cauzelor
DECIZIE nr. 1.607 din 15 decembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii şi ale Legii nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239033_a_240362]
-
potrivit art. 126 alin. (1) și (2) din Constituție, justiția se realizează prin instanțele judecătorești, a căror competență este stabilită numai prin lege. Or, dispozițiile criticate din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 satisfac pe deplin exigențele constituționale invocate, inclusiv cele prevăzute de art. 126 alin. (5) referitoare la interdicția înființării de instanțe extraordinare. Prin aceeași decizie, Curtea a constatat că nu este întemeiată nici critica referitoare la pretinsa nerespectare a principiului egalității în drepturi, deoarece Ordonanța de urgență
DECIZIE nr. 1.607 din 15 decembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii şi ale Legii nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239033_a_240362]
-
Constituției din anul 1991, revizuită în anul 2003, în baza principiului tempus regit actum, din moment ce aceste două acte normative au fost adoptate sub imperiul Constituției din anul 1991. Curtea mai reține că celelalte dispoziții din Constituție și din actele internaționale invocate nu au legătură cu cauza de față. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
DECIZIE nr. 1.607 din 15 decembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii şi ale Legii nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239033_a_240362]
-
a unuia dintre gradele de jurisdicție prevăzute de legea contravențională la data constatării contravenției și de care autorul înțelege să beneficieze în cazul unei soluții nefavorabile a primei instanțe. Judecătoria Sectorului 6 București - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată. Cu privire la constituționalitatea prevederilor art. 219 din Codul de procedură civilă, instanța arată că reglementarea procedurii de administrare a probei interogatoriului este de competența exclusivă a legiuitorului, iar stabilirea în reglementarea acestei instituții a unor condiții diferite pentru persoanele
DECIZIE nr. 1.315 din 4 octombrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 219 din Codul de procedură civilă şi ale art. 101 alin. (3) lit. a) şi art. 118 alin. (3^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239052_a_240381]
-
la muncă și dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, cât și jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului privind interzicerea discriminării. Tribunalul Bistrița-Năsăud - Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât prevederile legale criticate nu încalcă dispozițiile constituționale invocate, revenind instanței judecătorești sarcina de a verifica în concret întrunirea condițiilor angajării răspunderii civile delictuale și întinderea acesteia. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale
DECIZIE nr. 1.563 din 6 decembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 998 şi art. 999 din Codul civil din 1864, precum şi ale art. 1 alin. (2) lit. a) şi lit. e) pct. (i) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238541_a_239870]
-
rezumă critica la simpla enumerare a anumitor dispoziții din Constituția României și din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, fără a explica în concret în ce constă relația de contrarietate dintre prevederile legale criticate și normele fundamentale invocate. Totodată, Curtea constată că redarea unor aspecte din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului privind interzicerea discriminării nu echivalează cu motivarea eventualei contrarietăți dintre normele legale supuse controlului de constituționalitate și dispozițiile sau principiile fundamentale. Or, dispozițiile art. 10 alin
DECIZIE nr. 1.563 din 6 decembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 998 şi art. 999 din Codul civil din 1864, precum şi ale art. 1 alin. (2) lit. a) şi lit. e) pct. (i) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238541_a_239870]
-
în sensul în care s-ar permite revocarea sau încetarea mandatului președintelui Senatului ca urmare a modificărilor configurației politice în general și, în special, ca urmare a retragerii sprijinului politic al grupului parlamentar care l-a propus. În susținerea neconstituționalității invocate, se arată că instituția președintelui Senatului nu poate fi supusă arbitrariului modificărilor configurației politice. Invocându-se în special Decizia Curții Constituționale nr. 1.611/2010 , se susține, cu privire la configurația politică de la data alegerilor, că aceasta nu poate influența decât repartizarea
DECIZIE nr. 1.630 din 20 decembrie 2011 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Senatului nr. 53 din 23 noiembrie 2011 privind constatarea încetării de drept a statutului de membru al Biroului permanent şi preşedinte al Senatului a domnului senator Mircea-Dan Geoană. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238553_a_239882]
-
de recurenta Cecilia Popa într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului formulat de aceasta împotriva Sentinței civile nr. 1.281 din 15 aprilie 2010 a Judecătoriei Roman. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că, potrivit dispozițiilor constituționale invocate, orice norme ce privesc organizarea și funcționarea instanțelor judecătorești trebuie reglementate prin lege organică. Or, regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești este unul din principalele instrumente de reglementare a organizării și funcționării instanțelor judecătorești. Astfel, art. 139 din Legea
DECIZIE nr. 1.588 din 13 decembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 38 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, ale art. 139 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi ale Hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 38/2009 pentru modificarea Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238595_a_239924]
-
care prevederile art. 16 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, art. 43 alin. 1 și 3 din Codul familiei și art. 318 teza a doua din Codul de procedură civilă ar aduce atingere textelor constituționale invocate, or, Curtea Constituțională a statuat în jurisprudența sa, de exemplu prin Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, că simpla enumerare a unor dispoziții constituționale nu
DECIZIE nr. 1.601 din 15 decembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, art. 43 alin. 1 şi 3 din Codul familiei, art. 318 alin. 1 teza a doua şi art. 581 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238611_a_239940]
-
în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept. Prin urmare, începând cu data de 24 iulie 2008, dispozițiile invocate mai sus au fost suspendate de drept, încetându-și efectele juridice, începând cu data de 8 septembrie 2008, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea prevederilor atacate. 61. La articolul 27, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul
LEGE nr. 247 din 19 iulie 2005 (*actualizată*) privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238062_a_239391]
-
în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept. Prin urmare, începând cu data de 24 iulie 2008, dispozițiile invocate mai sus au fost suspendate de drept, încetându-și efectele juridice, începând cu data de 8 septembrie 2008, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea prevederilor atacate. 61. La articolul 27, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul
LEGE nr. 247 din 19 iulie 2005 (*actualizată*) privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238063_a_239392]
-
București - Secția I penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât prevederile art. 91^1 din Codul de procedură penală și ale art. 20 și 21 din Legea nr. 535/2004 nu aduc nicio atingere dispozițiilor din Legea fundamentală invocate. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră
DECIZIE nr. 1.451 din 3 noiembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 91^1 din Codul de procedură penală şi ale art. 20 şi 21 din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237538_a_238867]
-
neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile art. 91^1 din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului instanței de contencios constituțional, prin raportare la aceleași dispoziții din Constituție și din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, invocate și în prezenta cauză, și cu motivări similare. Astfel, prin Decizia nr. 182 din 2 martie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 26 martie 2010, Curtea a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a
DECIZIE nr. 1.451 din 3 noiembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 91^1 din Codul de procedură penală şi ale art. 20 şi 21 din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237538_a_238867]
-
se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată [...]". De asemenea, Curtea a mai statuat că nu poate fi primită nici susținerea potrivit căreia dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 28 și 53, deoarece înseși textele invocate oferă legiuitorului libertatea unei astfel de reglementări, secretul corespondenței nefiind un drept absolut, ci susceptibil de anumite restrângeri, justificate la rândul lor de necesitatea instrucției penale. Astfel, societățile democratice sunt amenințate de un fenomen infracțional din ce în ce mai complex, motiv pentru care
DECIZIE nr. 1.451 din 3 noiembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 91^1 din Codul de procedură penală şi ale art. 20 şi 21 din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237538_a_238867]
-
de proprietate rămânând doar un deziderat câtă vreme aceasta depinde de plată unor sume de bani. Judecătoria Constanța - Secția civilă, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 , nu și-a exprimat opinia cu privire la excepția de neconstituționalitate invocată. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Președinții celor două
DECIZIE nr. 1.246 din 22 septembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. c) teza întâi prima şi a doua liniuţă, precum şi teza a doua din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237565_a_238894]
-
pronunțată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit al Marii Britanii, paragraful 57). Astfel, acest drept, care cere prin însăși natura sa o reglementare din partea statului, poate fi subiectul unor limitări atât timp cât nu este atinsă însăși substanța sa. Pentru motivele mai sus invocate nu poate fi reținută nici încălcarea, prin textele criticate, a dispozițiilor constituționale ale art. 16 și art. 44. Neintervenind elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții, argumentele și soluția deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de
DECIZIE nr. 1.246 din 22 septembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. c) teza întâi prima şi a doua liniuţă, precum şi teza a doua din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237565_a_238894]
-
civilă, raportate la prevederile art. 21 din Constituție și ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea reține că acestea nu constituie o îngrădire a accesului la justiție și nici nu încalcă principiile constituționale invocate, ci reprezintă o măsură de descurajare a exercitării cu rea-credință a drepturilor procesuale prin cereri de amânare a procesului în scopul tergiversării acestuia și al împiedicării înfăptuirii justiției. Totodată, facultatea instituită pentru judecător, de a nu acorda un termen pentru
DECIZIE nr. 1.345 din 13 octombrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 33 şi 34 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei şi art. 156 alin. 1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237572_a_238901]
-
ci doar o lege, pentru că în caz contrar s-ar încălca prevederile art. 53 din Constituție, potrivit căruia "exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege". Judecătoria Brașov - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată. Instanța arată în acest sens că prevederea în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 , pe lângă sancțiunea principală, și a unor sancțiuni complementare are ca scop înlăturarea stării de pericol social și preîntâmpinarea săvârșirii de noi fapte
DECIZIE nr. 1.314 din 4 octombrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 100 alin. (3), art. 103 alin. (3) şi art. 115 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237571_a_238900]
-
constituie un argument pentru menținerea acestei taxe la valoarea actuală, de 3% din valoarea masei succesorale, întrucât facilitățile la plată amintite sunt condiționate de un anumit nivel al veniturilor persoanei în cauză. Judecătoria Târgu Mureș apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată. Instanța face trimitere, în susținerea acestei opinii, la Decizia Curții Constituționale nr. 765 din 3 iunie 2010 , Decizia nr. 849 din 24 iunie 2010 și Decizia nr. 1.202 din 5 octombrie 2010 și arată că stabilirea taxei
DECIZIE nr. 1.249 din 22 septembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. c) teza întâi a doua liniuţă din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237567_a_238896]
-
alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Guvernul susține că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată și arată că dispozițiile criticate nu contravin prevederilor constituționale ale art. 21, întrucât accesul la justiție nu înseamnă gratuitate, fiind normal și legal ca justițiabilii să contribuie prin plata unor taxe la acoperirea cheltuielilor instanțelor judecătorești. Sunt invocate
DECIZIE nr. 1.249 din 22 septembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. c) teza întâi a doua liniuţă din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237567_a_238896]
-
de trai minimal. Reglementarea acestei protecții concordă cu spiritul declarat al legii, și anume respectarea demnității umane și consacrarea egalității de șanse. V. În fine, în ceea ce privește neconstituționalitatea legii întemeiată pe prevederile art. 53 din Constituție, Curtea reține că dispozițiile constituționale invocate sunt aplicabile numai în ipoteza în care există o restrângere a exercitării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, restrângere care, astfel cum s-a arătat anterior, nu s-a constatat. Prin urmare, nici critica raportată la aceste prevederi nu poate
DECIZIE nr. 1.594 din 14 decembrie 2011 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii asistenţei sociale, în ansamblul său, precum şi, în special, ale art. 14, art. 31 alin. (1), art. 56 alin. (1), art. 60 alin. (1) şi art. 81 alin. (1)-(3) din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237577_a_238906]
-
2 împotriva Rusiei). De asemenea, se susține că legea criticată reprezintă o ingerință a puterii legislative în administrarea justiției în scopul influențării soluționării judiciare a unui proces, situație care este de natură a încălca dreptul la un proces echitabil (este invocată, în acest sens, Hotărârea din 9 decembrie 1994, pronunțată în Cauza Papageorgion împotriva Greciei). Se arată că legea criticată reprezintă o imixtiune în actul de justiție, iar efectul eșalonărilor repetate constă în imposibilitatea unei anumite categorii de creditori ai statului
DECIZIE nr. 1.533 din 28 noiembrie 2011 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237549_a_238878]
-
hotărâri judecătorești de natura celor prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009 este rezultatul efectului sistemic, structural pe care acestea îl au asupra bugetului de stat în condiții de criză economică și financiară accentuată. Prin urmare, situația invocată este una diferită de cea a unor hotărâri judecătorești izolate, gradul mare de abatere de la obișnuit în cazul de față fiind unul mare. Nu este vorba despre o omisiune a statului, despre lipsa de diligență a acestuia, despre eventuala sa
DECIZIE nr. 1.533 din 28 noiembrie 2011 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237549_a_238878]
-
se vedea și Decizia nr. 854 din 23 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 21 septembrie 2011.) Așa fiind, pentru o analiză fundamentată a compatibilității textului legal criticat cu dispozițiile și principiile constituționale invocate, Curtea urmează a stabili natura juridică a instituției consacrate prin art. 320^1 din Codul de procedură penală. Din perspectiva conținutului, acordul de recunoaștere a vinovăției are o dublă natură - pe de o parte, este o instituție procesuală, iar pe
DECIZIE nr. 1.470 din 8 noiembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 320^1 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236996_a_238325]
-
potrivit art. 126 alin. (1) și (2) din Constituție, justiția se realizează prin instanțele judecătorești, a căror competență este stabilită numai prin lege. Or, dispozițiile criticate din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 satisfac pe deplin exigențele constituționale invocate, inclusiv cele prevăzute de art. 126 alin. (5) referitor la interdicția înființării de instanțe extraordinare. Prin aceeași decizie Curtea a constatat că nu este întemeiată nici critica referitoare la pretinsa nerespectare a principiului egalității în drepturi, deoarece art. 11 alin
DECIZIE nr. 1.420 din 20 octombrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 lit. a), art. 8 lit. a), art. 11 alin. (1) şi art. 15 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237047_a_238376]