10,258 matches
-
înțelesul și filozofia vieții.” Mihai Eminescu 154. „O carte bună - ce bun prieten! Și tu te lauzi că i-ai descoperit cusururile. Nenorocitule! Cărți, cărți pentru popor! Acela e suflet mare care cere lumină. Acolo stau genii ascunse, gata să izbucnească asemenea izvorului, care așteaptă în stânca uscată lovitura de toiag a lui Moise. Acolo-i puterea și viitorul nostru.” Al. Vlahuță 155. „Cărțile ne sunt prieteni statornici... Ne sunt sfetnici și nu ne contrazic. Cărțile care ne plac sunt și
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
mijlocii să pună borșul, cu un polonic care servea și ca măsură: un polonic o farfurie. Borșul era o ciorbă acrișoară de pește, în care înotau bucăți de nisetru. Îi propuseră s-o dreagă cu un vârf de ardei și izbucniră în râs, când, roșu tot, își înghiți lacrimile. "Sunteți din regimentul care a venit în zonă?" întrebă, mai degrabă admirativ, un vlăjgan căruia ceilalți îi spuneau Petea. Tresări. În șort, cum era, de ce nu-l luaseră drept turist? "Ați văzut
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
mulțumită că stați aici, și eu la fel. Îi e frică noaptea, v-a spus." Nastia avea un ten luminos, cu pete de roșeață, și niște frumoși ochi negri. Da, mamei dumneavoastră îi e frică de fantome. Și dumneavoastră? Nastia izbucni în râs: "Eu și mama suntem foarte deosebite." Când râdea, i se dezveleau puțin gingiile roz. "Drăguță, dar nu excepțională", conchise imparțial locotenentul. Și tare: "E din cauza unei vecine asasinate de un soț gelos, nu-i așa?" Da, o poveste
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
femeie tânără, care îți semăna, scăldându-se foarte târziu. A tras pe ea o rochie cu bretele, exact ca a dumitale, și a dispărut în întuneric, să nu-mi spui că am visat sau că a fost o fantomă!" Nastia izbucni în râs, dându-și capul pe spate: "Nu eram eu, dacă asta vrei să spui!" Atunci, cine era? Nu sunt pe aici alte femei care să aibă o asemenea coamă magnifică!" "Nu știu, dar nu eram eu." " Nu rămâne decât
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
grosso modo, între cei ce voiau să caute, în circumstanțe internaționale dificile, protecție pe lângă Germania, și cei care, la fel ca premierul, încercau să păstreze o poziție neutră, dar binevoitoare față de aliații noștri tradiționali, Franța și Marea Britanie. Căpitanul adăugă că izbucniseră tulburări în țară și, deși totul părea aici calm, vigilența trebuia dublată. Forța și insolența Germaniei, aliată acum cu gigantul din Est, dădeau aripi partizanilor din interior. Jandarmii patrulau prin sate, iar militarii își cunoșteau datoria, nu-i așa? Nici măcar
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
aer de independență pe care locotenentul i-l știa, fetița nu ținu seama de ultima întrebare a tatălui ei: "Mama e la bucătărie cu Lillișu, fac un cozonac pentru mâine." Și nu putem să-l mâncăm în seara asta? Fetița izbucni în râs: "Nu, pentru astă-seară au făcut lapte de pasăre." Un val de aer cald, mirosind a vanilie, năvăli din bucătărie. Câinele deschise ușa ca să dea raportul: își îndeplinise bine misiunea și chiar mai mult de-atât. Urmă o învălmășeală
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
că am încheiat un pact secret! spuse Nel, schițând cu umărul un gest provocator. "Ah, săraca de Lillișu, se văicări tânăra fată, nu mă mai iubește nimeni, nimeni nu-mi mai spune secretele lui!" Ba da, ba da, te iubim, izbucni fetița în râs, fii cuminte, ești destul de mare ca să nu plângi de față cu musafirii! Și, mai ales, ca să-ți trag o sfântă de bătaie!" Începură să alerge în jurul camerei și sfârșiră căzând pe pat în hohote, cu Hector peste
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
că nici iarna speranța nu-i pierdută. "Nu-i așa, Caterina?" "Chiar așa. Nu contează sezonul, ceasul contează. Când vine ceasul hotărât de soartă, atunci..." Atunci pendula, atârnată pe perete, începu să bată, cu un sunet grav, de bronz. Toată lumea izbucni în râs și unii gândiră că locotenentul și Lilly nu ar fi o pereche nepotrivită. Dar Lillișu conchise cu bun simț: "Am zis, când Nel o să se ducă la Chișinău, la liceu, o să mă întorc în cătunul meu și o să
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
lasă să dormiți, pe dumneata și pe complicii dumitale, află că suntem sub protecția armatei!" Mămico, mămico, ești obosită, vino să te odihnești... Crezi că am luat-o peste câmpi? Știu ce spun, eu știu unde duce asta!" Madam Segal izbucni în plâns și își ascunse fața în îndoitura cotului. Gerul puternic ținu câteva zile. Fluviul și estuarul înghețaseră, și o dantelă fină de gheață tivea marea calmă, tăcută. Vremea însăși încremenise într-o liniște înaltă și limpede. Într-o noapte
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Afară de obișnuiți, Panaiota, Grig și învățătorul, fuseseră prezenți comisarul, poștașul, preotul și căpitanul portului, toți cu nevestele și copiii. De asemenea vameșul, firește, care făcuse eforturi să-i fie pe plac lui Lillișu. "Să mai vedem!", susură Caterina. Tânăra fată izbucni în râs și roși foarte tare. Ceruse din pivnița tatălui ei vin cămășuit, altfel spus, un vin foarte vechi, care-i fusese rezervat lui Filip. A fost turnat imediat. "Mulțumesc, Lillișu, mi-ai făcut o mare plăcere, dar, à propos
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
întorcându-se spre Filip, îl întrebă cu o voce care îi sugera că nu se lăsase păcălită: "Știi ce mi-a adus Moș Crăciun?" El îi răspunse pe același ton: "De unde să știu dacă nu eram aici când a venit?" Izbucniră amândoi în râs. "Anul ăsta, Moș Crăciun n-a venit în persoană, spuse Caterina, a trimis darurile prin poștă. Îmbătrânește tot mai tare..." Constantin replică pe un ton morocănos: "Nu e așa. Nu mai vrea să se trambaleze pentru niște
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
a venit în persoană, spuse Caterina, a trimis darurile prin poștă. Îmbătrânește tot mai tare..." Constantin replică pe un ton morocănos: "Nu e așa. Nu mai vrea să se trambaleze pentru niște copii care nici nu mai cred că există!" Izbucnind în râs, Nel dădu fuga în camera ei și se întoarse cu două cărți. Deschise una la pagina unde pusese un semn: Uitați-vă, nu sunt singura care face portretul unui câine din pietricele!" Se aplecară toți deasupra reproducerii unui
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
lupte împrejurul Cetății Albe, era riscant să se îndrepte într-acolo: "Aici, sovieticii sunt pe insulă, dar deocamdată nu avansează, iar noi am primit ordin să încetăm orice rezistență și să începem retragerea." Lillișu, cu obrazul boțit de somnul întrerupt, izbucni în plâns și se atârnă de gâtul locotenentului. Încercă zadarnic s-o liniștească, nu se desprindea de el, dar el nu avea timp de pierdut. Se desfăcu oarecum brutal: "Mă grăbesc. Căpitanul a murit azi noapte într-un schimb de
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Doar, pe frunte, o șuviță, fluturată ușor de briză și parcă aparținând altei realități, amintea de fosta splendoare. De jur împrejur, nisipul călcat în picioare arăta că victima încercase să se apere. Îngenunche lângă moartă și, cu fața în mâini, izbucni în plâns. Ar fi trebuit să cheme poliția, dar nu mai exista poliție... Ucigașul știa că putea acționa în deplină impunitate. Soarele începuse să ardă. Ca în transă, luă rochia cu bretele, mototolită pe nisip, acoperi cadavrul și urcă spre
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
mării ar fi contribuit acolo la înflorirea artelor. "Ați văzut marea? Cine a văzut marea?" Nel ridică timid degetele. "Eu am văzut marea..." "Și ce poți spune despre mare?" Se gândi puțin: Este locul cel mai puțin pământesc..." Iar clasa izbucni în râs. În recreație, o colegă mărunțică se apropie de Nel, care stătea ca totdeauna deoparte, dar de data aceasta mai deoparte ca niciodată, rumegându-și confuzia. Era o brunetă drăguță, cu părul împletit în două cozi groase, din care
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
despărțire atât de lungă. Dorina M. se apropia pe la spate și îi acoperea ochii cu mâinile: "Ghici!" Sau ea o vedea fără să fie văzută și se pregătea să-i joace un mic renghi, deși știa prea bine că o să izbucnească în râs cu mult înainte, trădată de nerăbdare... S-au scurs o săptămână, zece zile fără ca Dorina M. să vină sau să dea vreun semn de viață. Nemaiabținându-se, Nel a întrebat-o pe supraveghetoare, care a ridicat din umeri
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
poală a impermeabilului, dar, sub brațul lui cald care îi înconjura umerii, ea nu contenea să dârdâie. O strânse lângă el ca s-o facă să nu mai tremure: Ce caută aici aversa asta, anotimpul ei nu e toamna!" Margareta izbucni în râs, atât de intrigat părea de intențiile obscure ale meteorologiei. Adăpostul de sub boltă era iluzoriu, apa le pătrundea în haine, în pantofi, în buzunare. Sacoșa cu provizii a Margaretei, cu pachetele muiate, se făcea tot mai grea. Ahile îi
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
apă care le cădeau în cap. În mansarda mică a lui Ahile, nu prea era loc pentru două persoane. Dar acționară umăr la umăr ca să se șteargă și să se usuce. La sfârșit, se uitară unul la altul mulțumiți și izbucniră în râs. Ploaia încetase, soarele strălucea. Margareta îl sărută pe obraz frățește, își luă sacoșa cu provizii și plecă. După vreo zece zile, ieși cu o nouă tranșă de pagini scrise. Pe drum, îi veni o idee: dacă, în loc să se
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
bun pentru a savura cafeaua matinală decât pâinea prăjită unsă cu unt. Cu condiția să ai unt. Și cafea. Soția lui e deja în hol, pe picior de plecare. Își vâră capul prin ușa întredeschisă: "Te întorci la prânz?" El izbucnește în râs: "Ce mai e și ciuperca aia?" "O beretă." "Roșie?" "Da, roșie. Ai ceva împotrivă?" "Nu, dar ansamblul..." "Ce e cu ansamblul? Ai curajul opiniilor tale!" Opinia lui e că părul ei, paltonul mov, fularul verde și bereta roșie
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
obraznică poți să fii!" Tot tropăind și lovindu-și palmele ca să se încălzească, țigăncușa observă cu aplomb: "Obraznicul mănâncă praznicul, boierule, timidul face treaba!" "Nu-mi mai spune boierule, sunt un fiu din popor." "Poporul are doar un fiu, boierule!" Izbucnește în râs, uite că până și țiganii încep să-și bată joc de mutra Lui... "Și cum te cheamă, fetițo?" "Fira, boierule, Fira de la Zamfira." "Ei bine, Fira, încântat de cunoștință." Tot scotocindu-se prin buzunare în căutarea unei monede
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
construirea unei "societăți fără clase sociale". Socialiștii își pun mari speranțe în conflictul care se de-clanșează în 1914 și în care mulți dintre ei văd o manifestare a "contradicțiilor interne ale capitalismului". Dar ei estimează în general, că revoluția va izbucni în țara cea mai industrializată din Europa continentală, adică în Germania. Ori, spre marea surpriză generală, procesul revoluționar începe la începutul anului 1917, în arhaicul Imperiu al țarilor. Prăbușirea regimului țarist Stat în exclusivitate rural, Rusia nu pare defel să
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
în calendarul rusesc care este în urmă cu 13 zile față de al nostru), insurecția începe cu jefuirea cîtorva brutării din Petrograd, oraș lipsit de trei luni de pîine și combustibil. Ca de obicei, guvernul ripostează trimițînd trupe. Pe 10 martie izbucnește o grevă generală condusă de socialiști. Armata trimisă să înăbușe greva trece de partea mulțimii, iar soldații trag în ofițeri. Unii miniștri sînt arestați. Țarul, întors de pe front, încearcă să ajungă la palat, în timp ce, în marile orașe se constituie consilii
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
greu în evoluția mișcării muncitoreș europene. Aflată în așteptare, Internaționala va încerca să orchestreze mișcările revoluționare care au început să se manifeste înainte de crearea ei. În Germania, unde, din cauzablocadei, populația a suferit privațiuni foarte grele, începînd din noiembrie 1918 izbucnește prima revoluție. Greve, răscoale au loc în majoritatea orașelor germane unde, după modelul rusesc s-au constituit "consilii" ale muncitorilor, soldaților și marinarilor. Unul după altul, prinții germani au trebuit să abdice, în timp ce la Berlin, unde s-a proclamat republica
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
examinăm în următorul capitol. Fără să se poată vorbi într-adevăr de o relansare economică, toate aceste aspecte apar în momentul în care se profilează criza internațională care va arunca Europa într-un nou conflict planetar. În 1939, cînd acesta izbucnește, "Marea criză" este departe de a fi rezolvată. Europa oferă spectacolul unei utilizări sub cotele normale a utilajelor și a milioane de oameni. După zece ani de la "joia neagră" de pe Wall Street, criza continuă să-și etaleze consecințele funeste, începînd
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
iar pe 28 martie 1939 va ocupa Madridul unde în octombrie al acehiași an, se instalează guvernul său dictatorial. În tot acest timp, războiul din Spania s-a transfcrmat într-un conflict internațional, adevărată "repetiție generală" a războiului care va izbucni, în care se înfruntă principalele puteri europene. Din august 1936, guvernul lui Blum care vrea înainte de toate să mențină pacea, a propus, în ciuda simpatiei pentru regimul republican, un acord de "nonintervenție" care este imediat acceptat de 25 de țări printre
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]