8,558 matches
-
Suceava nr. 813/30.10.2009 și nr. 1.879/31.07.2007 ┌─────────────────┬───────────────────────────��────────────────────────────────┐ │ Locul unde este Anexa 3.13 Datele de identificare a suprafețelor minime de teren, din domeniul public al statului, aflate în administrarea Stațiunii de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Livada, județul Satu Mare, indispensabile activității de cercetare - dezvoltare - inovare și multiplicării materialului biologic ┌─────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ Locul unde este Anexa 3.14 Datele de identificare a suprafețelor de teren, din domeniul public al statului, aflate în administrarea Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Mărculești, județul Călărași
LEGE nr. 45 din 20 martie 2009 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271657_a_272986]
-
Secuieni, județul Neamț, care trec în domeniul privat al statului și în administrarea Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Secuieni, județul Neamț Locul unde este situat Anexa 7.7 Terenurile din domeniul public al statului, aflate în administrarea Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Livada, județul Satu Mare, aferente construcțiilor proprietate privată a statului, cele aferente construcțiilor valorificate în baza Legii nr. 85/1992 privind vânzarea de locuințe și spații cu altă destinație construite din fondurile statului și din fondurile unităților economice sau bugetare de stat
LEGE nr. 45 din 20 martie 2009 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271657_a_272986]
-
construcțiilor valorificate în baza Legii nr. 85/1992 privind vânzarea de locuințe și spații cu altă destinație construite din fondurile statului și din fondurile unităților economice sau bugetare de stat, republicată, precum și cele aferente construcțiilor proprietatea Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Livada, județul Satu Mare, care trec în domeniul privat al statului și în administrarea Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Livada, județul Satu Mare Locul unde este situat Anexa 7.8 Terenurile din domeniul public al statului, aflate în administrarea Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava
LEGE nr. 45 din 20 martie 2009 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271657_a_272986]
-
construite din fondurile statului și din fondurile unităților economice sau bugetare de stat, republicată, precum și cele aferente construcțiilor proprietatea Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Livada, județul Satu Mare, care trec în domeniul privat al statului și în administrarea Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Livada, județul Satu Mare Locul unde este situat Anexa 7.8 Terenurile din domeniul public al statului, aflate în administrarea Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava, județul Suceava, aferente construcțiilor proprietate privată a statului, cele aferente construcțiilor valorificate în baza Legii nr. 85
LEGE nr. 45 din 20 martie 2009 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271657_a_272986]
-
Agricolă Suceava, județul Suceava, care trec în domeniul privat al statului, la dispoziția comisiilor locale de fond funciar Locul unde este situat Anexa 8.8 Suprafețele de teren din domeniul public al statului, aflate în administrarea Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Livada, județul Satu Mare, care trec în domeniul privat al statului, la dispoziția comisiilor locale de fond funciar Locul unde este situat Anexa 8.9 Suprafețele de teren din domeniul public al statului, aflate în administrarea Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Tulcea, județul
LEGE nr. 45 din 20 martie 2009 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271657_a_272986]
-
joasă a pajiștii, cu exces de apă la început de vară, este dominată de graminee înalte, între care predomină ovăsciorul. Spectrul floristic este caracteristic pajiștilor umede. În zona de platou de la baza versanților, există ochiuri de fâneață cu păiușul de livadă - Festuca pratensis: Festucetum pratensis. Sunt pajiști mezofile, relativ bogate în specii, cu valoare nutritivă ridicată, ce se interpun între pajiștile stepice de pe versanți și vegetația higrofilă din mlaștină. În zona joasă, microdepresionară a fâneței, regimul hidric este complet diferit față de
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
al fermierilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 364 din 19 iunie 2013, cu următoarea modificare: - La articolul 2, litera a) se modifică și va avea următorul cuprins: "a) teren agricol - terenurile agricole productive - terenurile arabile, viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, plantațiile de hamei și duzi, pășunile, fânețele, serele, solarele, răsadnițele și altele asemenea - cele cu vegetație forestieră, dacă nu fac parte din amenajamentele silvice, pășunile împădurite cu consistență mai mică de 0,4, cele ocupate cu construcții
LEGE nr. 289 din 7 noiembrie 2013 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2013 privind unele măsuri pentru dezvoltarea şi susţinerea fermelor de familie şi facilitarea accesului la finanţare al fermierilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255954_a_257283]
-
18 decembrie 2013. (5) Toți operatorii care desfășoară activitate în sistemul de agricultură ecologică, înainte de a-și începe activitatea, se vor supune prevederilor art. 28 alin. (1) din Regulamentul (CE) 834/2007 . ... (6) Înregistrarea operatorilor care valorifică produse rezultate din livezile răzlețe țărănești se face conform prevederilor art. 86 din Regulamentul (CE) nr. 889/2008 al Comisiei din 5 septembrie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului privind producția ecologică și etichetarea produselor
ORDIN nr. 1.253 din 6 noiembrie 2013 (*actualizat*) pentru aprobarea regulilor privind înregistrarea operatorilor în agricultura ecologică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255918_a_257247]
-
Someșul Mic. Majoritatea orașului se întinde pe cea de-a doua terasă a Someșului Mic, până sub Dealul Corobăii (denumit și Dealul Becleanului). La nord Gherla se învecinează cu satele Mintiu Gherlii, Petrești și Bunești, la sud cu Hășdate, Silivaș, Livada, iar la est cu Fizeșu Gherlii, Bonț și Nicula. Clima este una temperată de deal, cu vânturi orientate pe valea Someșului Mic. Principala apă curgătoare este râul Someșul Mic, acesta izvorând din Munții Bihorului. Vegetația este formată în majoritate din
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
cu influențe mediteraneene. Precipitațiile sunt variabile și cad neregulat, cele mai mari cantități înregistrându-se vară. Vânturile bat predominant dinspre nord. Suprafață de 8805 ha care încorporează zona locuibila se împarte astfel: 53% teren arabil, 38% pășune, 5% vii, 2% livezi, 2% fânețe. Vegetația zonei este caracteristică silvostepei. În est predomina pădurile de brad, molid și fag, iar în celelalte părți se întâlnesc mici păduri de stejar. În lunca Timișului se găsesc salcii și plopi, iar vegetația de mlaștină este reprezentată
Lugoj () [Corola-website/Science/296972_a_298301]
-
grasă (Portulaca oleracea). De asemenea, se bucură de condiții bune de dezvoltare cerealele, plantele tehnice și legumele. În lunca Sucevei există o zonă cu sere, care ocupă o suprafață destul de însemnată, iar pe versanții dealurilor din împrejurimi se află de livezi cu pomi fructiferi. Diversitatea condițiilor fizico-geografice din zonă se reflectă și în cadrul lumii animale prin varietatea de mamifere, mai ales ierbivore, precum și prin numeroasele păsări. În pădurea de la Pătrăuți trăiește o colonie de cerbi (Cervus elaphus), iar în cea de la
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
care îl leagă spre sud-vest de Comănești (unde se termină în DN12A) și spre est de Bacău (unde se termină în DN2). Din acest drum, la Moinești se ramifică șoseaua județeană DJ117, care duce spre sud-est la Poduri, Berzunți și Livezi (unde se termină în DN11). Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Moinești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (88,98%), cu o minoritate de romi
Moinești () [Corola-website/Science/296998_a_298327]
-
locuri neștiute, în apele curgătoare din localitate. De la copiii de 6-7 ani până la oamenii vârstnici, măi aprind pe dealuri, și în zilele noastre, făclii, fac foc la crucea de uliți, pentru a alunga gângăniile și sălbăticiunile de prin holde și livezi. 12 feciori cu făclii aprinse, descriind deasupra capului cercuri de foc, strigă “Hai, Mari, la Sânziene” sau “Făclia mare, măi coconi”, apoi se avânta într-o roată, dans ritual de mare virtuozitate și forță, rostind în cor: “Fugi soare după
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
divizat în prezent între producatori individuali și mai multe case de vinuri. Teritoriul Drăgășani dispune de condiții favorabile dezvoltării unei bune și diversificate agriculturi. Structura suprafeței agricole este următoarea: teren arabil 1951 ha, pășuni și fânețe 413 ha, vii și livezi 419 ha, legume 20 ha (inclusiv sere). Tot pe raza municipiului se află "„Institutul de Cercetări Viticole”". Comerțul este ramura economică care a cunoscut o bună dezvoltare în această zonă și a adus cele mai mari profituri localnicilor. Dacă în
Drăgășani () [Corola-website/Science/297003_a_298332]
-
în stil real-socialist tipic perioadei, după demolarea Bisericii și Mănăstirii Franciscane și altor monumente istorice. Primul director a fost Tompa Miklós. Au regizat în acești ani mulți directori de scenă faimoși, printre care Liviu Ciulei, Victor Ioan Frunză, Harag György (Livada de Vișini, A murit Tarelkin etc.) și Dan Micu (Turandot, Piticul din grădina de vară etc.). Dintre actorii români cu renume care au jucat pe scena naționalului se amintesc Florin Piersic, Alexandru Arșinel, Constantin Diplan, Ștefan Sileanu, Ion Fiscuteanu, Vlad
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
europaeus"). Ursul ("Ursus arctos") coboară din zona montană, extinzându-și arealul în dealurile subcarpatice, dar este rar întâlnit. În apropierea Mănăstirii Neamț, în Rezervația „Dragoș Vodă” de la Dumbrava, se cresc în captivitate zimbri, animalul simbolic al Moldovei. În păduri și livezi pot fi văzute veverița ("Sciurus vulgaris"), șoarecele gulerat ("Apodemus flavicollis"), pârșul mare ("Glis glis"), șoimulețul de seară "Falco vespertinus"), ciocănitoarea verzuie ("Picus canus"), sturzul cântător ("Turdus philomelos"), porumbelul gulerat ("Columba palumbus"), etc. Prin poziția sa, în Depresiunea Neamțului, închisă spre
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
aici la tratament soldații bolnavi. Izvoarele din oraș au primit în 1873, la Expozitia de la Viena, Diploma de Onoare pentru calități terapeutice deosebite. Din totalul de cca 4920 ha cât măsoară suprafața orașului Breaza, cca 1400 ha sunt acoperite cu livezi de pomi fructiferi, 1050 ha cu vegetație forestieră iar pe o întindere de peste 1800 ha se desfășoară pășunile și fânețele. Parcul „Brancoveanu” în anul 1999 măsura 6 hectare și era încadrat, de către specialiștii Muzeului Județean de Științele Naturii Prahova, drept
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
cândva în mijlocul lui octombrie, mantaua se deschide progresiv, lăsând să se vadă fructele coapte, a căror coajă are o frumoasă culoare maroniu-castanie lucitoare. În România, dar și în alte regiuni ale Europei, arborele este relativ ușor de crescut atât în livezi specializate, cât și la marginea sau chiar în mijlocul pădurii. În livezi, poate fi cultivat atât în monocultură, (doar exemplare de "Castanea sativa"), așa cum este cultivat în special în județul Maramureș sau poate fi combinat cu ușurință cu alte specii pomicole
Castan comestibil () [Corola-website/Science/301062_a_302391]
-
vadă fructele coapte, a căror coajă are o frumoasă culoare maroniu-castanie lucitoare. În România, dar și în alte regiuni ale Europei, arborele este relativ ușor de crescut atât în livezi specializate, cât și la marginea sau chiar în mijlocul pădurii. În livezi, poate fi cultivat atât în monocultură, (doar exemplare de "Castanea sativa"), așa cum este cultivat în special în județul Maramureș sau poate fi combinat cu ușurință cu alte specii pomicole, formând livezi mixte, cum este frecvent cultivat în Banat. Arborele în
Castan comestibil () [Corola-website/Science/301062_a_302391]
-
cât și la marginea sau chiar în mijlocul pădurii. În livezi, poate fi cultivat atât în monocultură, (doar exemplare de "Castanea sativa"), așa cum este cultivat în special în județul Maramureș sau poate fi combinat cu ușurință cu alte specii pomicole, formând livezi mixte, cum este frecvent cultivat în Banat. Arborele în sine necesită un climat blând, cu umiditate suficientă, dar nu exagerată. Deși originar dintr-o zonă cu climat mediteranean tipic, castanul comestibil se poate adapta și la alte două tipuri de
Castan comestibil () [Corola-website/Science/301062_a_302391]
-
cultivat încă de pe vremea Romei antice, când a fost introdus treptat în regiuni mai nordice decât arealul său natural. Mai târziu, începând cu Evul Mediu timpuriu, castanul comestibil a început să fie cultivat de călugări în grădinile mânăstirilor. Astăzi, în afara livezilor, exemplare vechi de sute de ani pot fi găsite în întreaga Europă, din Anglia până în România și din Italia până în Germania. Fructele, care sunt foarte gustoase, sunt utilizate ca ingredient ales de către fabricanții de ciocolată și delicatese, fiind frecvent coapte
Castan comestibil () [Corola-website/Science/301062_a_302391]
-
reprezintă prima așezare din zona localității. Se spune că în jurul acestui schit au început să se stabilească români din Transilvania, care cereau adăpost călugărilor, astfel formându-se un mic cătun numit Valea Caprei. Pe aceste meleaguri își avea grădinile și livezile Doamna Neaga, fiica lui Vlaicu Tatrul, Clucerul din Cislău, și soția lui Mihnea Turcitul, domn al Țării Românești între anii 1577-1583, 1585-1591. Doamna Neaga era stăpână a comunelor Rușovăț, Cislău, Lapoș, Tisău, Grăjdana, Sărate, Valea Scheilor. Prin faptul că oamenii
Strezeni, Buzău () [Corola-website/Science/301045_a_302374]
-
din anul 1723,imediat după așezarea primilor locuitori,poziția inițială a satului era alta decât cea de azi.Satul era așezat mai departe de Dunăre,pe dealurile din apropiere,la locul cunoscut sub numele de "seoska vocia "(Сeocka Вoћa),adică "livezile satului".Acest lucru se adeverește și de câtre cercetătorii români Alexandru Moise și Monica Bandoș,în lucrarea "Monografia Clisurei"(Oravița,1938). Nici după 50 de ani satul nu își schimbă poziția inițială,astfel că pe harta lui Francisc Griselini din
Belobreșca, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301070_a_302399]
-
frecvent tranzitat de turiștii din țară și din străinătate. În fiecare sezon, Borlova găzduiește montaniarzi din Austria și Germania pentru concursul de motociclete ENDUROMANIA. Borlovenii sunt oameni harnici, ce se ocupă, precum înaintașii lor, cu horticultura și creșterea animalelor. Au livezi bogate cu mere și pere pe care le vând la Timișoara. Primăvara duc animalele la stânile de pe Muntele Mic, de pe Muntele Țarcu ori la Râu-Șes, iar toamna le coboară pentru iernat. Despre copiii Borlovei se spune că mai întâi învață
Borlova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301072_a_302401]
-
0%; 9. Erodisoluri și soluri colmatate, 55-64 (tipice, gleizate, pseudogleizate): 15,9%; 10. Bălți, ogașe și ravene: 1,4%. Terenul agricol al comunei se constituie din următoarele folosințe: arabil 1287 ha (31,6%), pășuni și fânețe 2617 ha (64,2%), livezi 169 ha (4,1%), vii 4 ha (0,1%) . Referitor la încadrarea în clase de calitate (fertilitate), pentru categoria de folosință "arabil", situația se prezintă astfel: cl. a II-a 293 ha (7,2%), cl. a III-a 438 ha
Dalboșeț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301080_a_302409]