12,849 matches
-
bine acum, a spus ea, atingându-mi genunchiul. Nu te îngrijora, nu are nevoie decât de puțină odihnă și se liniștește. S-a necăjit puțin. Ce-ar fi să ne plimbăm între timp? — De acord. Am pornit, alene, pe aleea luminată de felinare. Când am ajuns în apropierea terenurilor de tenis și de baschet, ne-am așezat pe o bancă. Ea a luat o minge de baschet portocalie de sub bancă și a învârtit-o în mâini de câteva ori. M-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
când în când, iar automatele din fața magazinului de băuturi erau parcă singurele semne în așteptarea zorilor. M-am întors în bucătărie, mi-am mai turnat niște coniac și am continuat să citesc Sub roți. Când am terminat de citit, se luminase deja de ziuă. Mi-am făcut o cafea, am căutat o hârtie și un pix și i-am lăsat lui Midori un bilețel: „Ți-am băut din coniac și am cumpărat romanul Sub roți. S-a făcut lumină și plec
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
zic, era minunat să stai la cîrmă Într-o noapte atît de bună pentru o traversare. Chiar că pînĂ la urmă se dovedise o excursie bună, deși lucrurile stătuseră rău de atîtea ori. Eddy s-a trezit cînd s-a luminat de ziuă. Și-a cerut mii de scuze. — Ia tu roata puțin, i-am spus. Vreau să mă uit puțin prin jur. M-am Întors la pupă și-am mai dat cu niște apă. Dar era deja curată. Am mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
ele intrară direct În carlingă. Carlinga arăta admirabil, sau cel puțin așa i se părea lui. Toată noaptea, după ce Îngrijise rana negrului și negrul i-o bandajase pe a sa, de la braț, urmărise busola și ținuse cîrma, iar cînd se luminase de ziuă Îl văzuse pe negru stînd Întins acolo, Între saci, da’ la ora aia era atent la mare și la busolă, și se uita după farul de la Sand Key, așa că nu avusese cînd să se uite cu atenție cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
toți sculat devreme. Tre’ să fim proaspeți mîine. CÎt mai aveți de lucru la camera asta? — Uite, din nou. Ale dracu’ arcuri. — Lasă-l. O terminăm noi. După aia dormim toți. La cît ne scoli? — La cinci? — Bine. Cum se luminează. — Noapte bună. — Salud. Culcă-te și tu. — Salud, am spus. MÎine trebuie să ne-apropiem mai mult. — Da. M-am gîndit și eu la asta. Mult mai aproape. MĂ bucur că și tu zici așa. Al adormise În fotoliul mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
se facă Întuneric ca să pot veni. Toată ziua am stat ca pe ghimpi, tot vrînd să vin Încoace. — E o prostie să stau aici, În principiu. M-au adus cu un vas și m-au lăsat aici Înainte să se lumineze - cu o parolă și nimic de mîncare, Într-o casă supravegheată. Nu poți mînca o parolă. N-ar fi trebuit să mă bage Într-o casă care-i supravegheată din alte motive. E o chestie tipic cubaneză. Da’ mai demult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Își puse brațul pe după umerii fetei. Ea plîngea. — Maria, nu plînge. Ce-a fost, a fost. Acum trebuie să ne gîndim la ce-i de făcut. SÎnt multe lucruri care trebuie făcute. Nu primi nici un răspuns și Îi privi chipul luminat de felinarul de pe stradă - fata privea țintă Înainte. — Trebuie să terminăm cu orice romantism. Locul Ăsta e un exemplu de romantism. Trebuie să punem capăt terorismului. Trebuie să facem În așa fel Încît să nu mai cădem În capcana de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Înainte de a primi slujba asta de informator al poliției - pentru seara aceea de muncă avea să primească 50 de dolari. 50 de dolari Înseamnă mult În Havana, dar negrul nu se mai gîndea la bani acum. CÎnd intrară pe șoseaua luminată de la Malecon Își Întoarse puțin capul și, privind În spate, văzu chipul fetei strălucind mîndru; Maria Își ținea capul sus. Negrului i se făcu frică și-și strînse tare colierul. Dar mărgelele albastre nu-l puteau ajuta cu nimic În privința
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
să citești ceva caută În camera mea. Untură se uita la picnicul pe care-l pregătise Nick. Nu fi tîmpit, Wemedge. — Bine, Untură. — Bine. Numai nu fii tîmpit. Untură deschise poarta și o luă peste pajiște spre cabană. Nick stinse lumina și ieși, Închizînd poarta În urma sa. Împăturise mîncarea Într-un ziar. Trecu prin iarba udă, sări gardul și, mergînd pe sub ulmii mari, o luă pe strada care ducea În oraș. Trecu de cutiile poștale R.F.D. de la intersecție și dădu În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
rămÎnă acolo, Însă cînd David se Îndepărtă spre elefantul masiv, Îi simți botul umed lipit de picior. Se ținură după elefant pînĂ Într-un luminiș. Se oprise, mișcîndu-și urechile uriașe. Trupul Îi era acoperit de umbre, Însă razele lunii Îi luminau capul. David Își Întinse mîna În spate și strînse botul cîinelui, apoi, Încet, ținîndu-și respirația, se mută spre dreapta, simțind vîntul pe obraji și avînd grijă să nu bată dinspre el spre elefant - Încerca să-i vadă bine capul pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
pachetul. Nu fumezi? — Nu. — Asta e bine. Așa, acum du-te cu găleata afară, urcă scara și pune-o pe horn; eu rămÎn să Încui aici. M-am dus afară. Era Încă Întuneric, dar pe culmile dealurilor Începea să se lumineze. Scara era sprijinită de perete și după ce am găsit găleata veche de lîngă șopron m-am urcat pe ea. TĂlpile de piele erau alunecoase și nesigure pe treptele scării. Am pus găleata peste gura hornului, ca să nu intre apa de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
fi la fel. Dar nu așa mă gîndisem că o să fie. Și totuși, era o zi frumoasă de Început de toamnă. Prin fereastra deschisă intra aer proaspăt și În curînd mi s-a făcut foame. Ne treziserăm Înainte să se lumineze și acum era aproape opt și jumătate. Tata veni pe culoar și se așeză pe scaun: — Cum Îți e, Jimmy? — Foame. BĂgă mîna-n buzunar și-mi dădu un baton de ciocolată și un măr. Hai pînĂ-n compartimentul pentru fumători
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
și dezorientat în camera alăturată. Apoi îmi revin, închid telefonul ca să nu mă mai tenteze să-i dau mesaje lui Jake și mă întorc la Finn. Era omul tău, nu? schițează el un zâmbet. Se vede că ți s-a luminat privirea. Dau din cap. Nu te teme, spune el, n-o să-mi bag gheara în gât că ești fericită. Știu să mă comport și eu cum trebuie. Drept răsplată, îl sărut pe frunte. — Hai la piscină! îl îmboldesc. Pune-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
timidă ca să urce treptele și să stea lângă el, dar vrea să-i arate că-l susține. În lumina felinarelor de pe stradă, părul ei roșcat pare un nor înconjurându-i capul, iar culoarea sa, între auriu și portocaliu, pare că luminează în umbra crepusculului. Casa era cufundată într-o liniște de mormânt înainte să sune Ben la ușă, dar acum au început să se audă niște zgomote dinăuntru. Parcă ar fi o femeie, țipând și izbind diverse lucruri. Se trântește o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
să vorbesc despre asta. Vă rog!? Sigur că poți să vii. Nu ne putem permite să pierdem un tovarăș, nu-i așa, Finn? Avem nevoie de tot testosteronul disponibil, zice Ben. Finn face un gest de aprobare. Și Jim se luminează la față. În ciuda ochiului groaznic de vânăt și în ciuda tuturor celor petrecute, nu l-am văzut niciodată atât de fericit. Este de ajuns această priveliște ca să te atingă la coarda sensibilă - ce-o mai fi și asta. Ajung acasă pe la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
n-ai auzit?” „În Africa ei tocmai Începeau să ne Împacheteze și să ne trimită aici”. „Mulțumește cerului. Puteai să te naști la Pretoria.” O sărutam și continuam: „Dincolo de ușă se descoperă un mormânt cu șapte laturi și șapte unghiuri, luminat din belșug de un soare artificial. În mijloc, un altar rotund, Împodobit cu diverse citate sau embleme, de tipul NEQUA-QUAM VACUUM...” „Ne quà quà? Semnează Donald Duck?” „E pe latinește, nu-ți dai seama? Vrea să zică «golul nu există
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
filele netăiate și cu coperte sobre, cenușii - aminteau probabil publicațiile universitare franțuzești, cu hârtia care se Îngălbenea În câțiva ani, așa Încât să sugereze că autorul, mai ales dacă era tânăr, publica de mai mulți ani. Aici era o altă vitrinuță, luminată din interior, care găzduia cărți ale editurii Manuzio, unele deschise la câte o pagină aerisită: coperte albe, ușoare, acoperite cu plastic transparent, foarte elegant, și o hârtie tip pai de orez, cu caractere frumoase și clare. Colecțiile de la Garamond aveau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
S-ar cere informații suficiente despre mânuirea fluidelor, alchimie, spargirie, telepatie, exorcism, magie ceremonială și evocatorie, teurgie de bază. Pentru ocultismul propriu-zis aș recomanda explorări În domeniile Cabalei primitive, brahmanism, gimnosofie, hieroglifele de la Memfis...” „Fenomenologie templieră”, insinuă Belbo. Bramanti se lumină la față: „Fără Îndoială. Dar uitasem, mai Întâi câteva noțiuni de necromanție și vrăjitorie ale altor rase, onomanzie, furori profetice, taumaturgie voluntară, sugestie, yoga, hipnotism, somnambulism, chimie mercurială... Wronski, pentru tendința mistică, recomanda să fie luate În seamă tehnicile posedatelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
după ce ne-am Întors În birou. Dar zeii subterani ne protejau. Chiar În clipa aceea intră Lorenza Pellegrini, mai solară ca oricând. Belbo deveni radios, ea văzu depliantele, care Îi stârniră curiozitatea. Cum află de proiectul editurii de alături, se lumină la față: „Minunat, am un prieten foarte simpatic, un fost tupamaro din Uruguay, care lucrează la o revistă numită Picatrix, mă duce mereu la ședințe spiritiste. M-am Împrietenit acolo cu un ectoplasm nemaipomenit, acum mereu Întreabă de mine, imediat ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
o guvernează - evident, cifra cinci mii amintește rădăcinile hermetice ale limbii vedice, știți mai bine ca mine. Și fiecare rădăcină e o hierogramă magică, legată de o putere cerească și ratificată de o putere infernală. Cupola centrală a Agartthei e luminată de sus de un soi de oglinzi care lasă să treacă lumina numai prin gama cromatică a culorilor, pe lângă care spectrul solar din tratatele noastre de fizică nu constituie decât sistemul diatonic. Înțelepții din Agarttha studiază toate limbile sacre ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Îi transformă pe proști În smintiți, pe bogați În nenorociți, pe filosofi În huhurezi, și pe cei Înșelați În prea elocvenți Înșelători... (Trithemius, Annalium Hirsagensium, Tomus II, S. Gallo, 1690, 225). Pe neașteptate, sala căzu În semiântuneric, iar pereții se luminară. Mi-am dat seama că erau acoperiți pe trei sferturi de un ecran semicircular pe care urmau să fie proiectate niște imagini. Cum apărură, am putut observa că o parte din tavan și din podea era din material reflectorizant, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
damf de mucegai. Respiram mormântul, tartarul, tenebrele, mă năclăia o scursură otrăvitoare care curgea printre limbi de gunoi, de bălegar, praf de cărbune, nămol, cheaguri menstruale, fum, plumb, coji, spumă, păcură, negru mai negru decât negrul, care acum, iată, se lumina ca să lase să apară două reptile - una azurie și cealaltă roșiatică - Împletite Într-un soi de Împreunare, mușcându-și reciproc coada, formând un fel de figură unică, circulară. Era ca și cum aș fi băut alcool și aș fi depășit măsura, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
ceea ce scriu Filosofii Hermetici se va rătăci În meandrele unui labirint din care nu va putea să scape și nu va avea firul Ariadnei care să-l conducă spre ieșire. (Arthepios) Am ajuns Într-o sală aflată sub nivelul solului, luminată cu zgârcenie, cu pereții În rocaille, ca și fântânile din parc. Într-un colț am zărit o deschizătură asemănătoare cu pâlnia unei trompete Încastrate Într-un zid, și chiar de la distanță am auzit venind dinspre ea niște zgomote. M-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
nu trebuia, și o să Înfruntăm mânia zeilor. Vă permit să aruncați o privire”. Ne puse să urcăm o scară strâmtă până la un coridor Întunecos, trase o perdea și, de la o fereastră Închisă, puturăm arunca o privire În sala de dedesubt, luminată de vase cu jăratic arzând. Pereții erau tapițați cu damasc brodat cu flori de crin, iar În fund se Înălța un tron cu baldachin aurit. De o parte și de alta a tronului, modelate din carton sau material plastic și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
amintesc bine ce, cred că o evoca pe Scufița Roșie, dar Agliè, cu voce Încordată, Îl rugă să se abțină. În timp ce eram aproape să ieșim din crâng, am auzit voci Îndepărtate. În sfârșit ajunseserăm la marginile rariștii, care acum apărea luminată de luciri slabe, ca niște torțe, sau, poate, de lumânări care pâlpâiau aproape jos, pe pământ, niște scânteieri slabe și argintii, ca și cum o substanță gazoasă ar fi ars cu un fel de răceală chimică În baloane de săpun ce pluteau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]