7,782 matches
-
pe post de memorie națională, exprimat în formula sa cea mai cristalină în prefața programatică a manualului semnat de C.C. Giurescu: Urmărind desfășurarea sbuciumatei dar frumoasei noastre istorii, sunt sigur că tinerii mei cititori vor avea un sentiment de justificată mândrie: ei vor vedea că suntem unul din cele mai vechi popoare ale Europei și cel mai vechiu din sud-estul european. Strămoșii noștri Dacii sau Geții locuiau acest pământ cu optsprezece veacuri înainte de Hristos. Istoria nu le cunoaște altă patrie decât
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
succint paragraf este concentrată chintesența identitară românească. Cele câteva rânduri degajă elementele structurale ale conștiinței naționale românești într-o serie de superlative istorice: vechimea, prioritatea, nobilitatea originară, creștinismul genetic, continuitatea politică singulară etc. În baza acestor caracteristici istorice, "sentimentul de mândrie națională și de absolută încredere în viitorul poporului și statului nostru e cu totul natural" (Giurescu, 1942, p. 4). Aceeași pedagogie a superlativului românesc este predată și de către I. Lupaș (1931). Doar că profesorul universitar clujean recurge la o strategie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
începutul tranziției în anii '90. Cu toate rezistențele autohtoniste, europenismul a înlocuit naționalismul ca atitudine politică dominantă în mentalul colectiv românesc. Se poate argumenta cazul că în stadiul post-aderării României în UE, societatea românească a intrat în faza postnaționalistă. Desigur, mândria de a fi român continuă să fie o constantă atitudinală cartografiată de anchetele sociologice. Tabel 30. Evoluția mândriei de a fi român, N=3.621 Valul European Value Survey 1990-1993 (%) 1999-2001 (%) 2008-2010 (%) Foarte mândru 48,3 47,1 38,4
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mentalul colectiv românesc. Se poate argumenta cazul că în stadiul post-aderării României în UE, societatea românească a intrat în faza postnaționalistă. Desigur, mândria de a fi român continuă să fie o constantă atitudinală cartografiată de anchetele sociologice. Tabel 30. Evoluția mândriei de a fi român, N=3.621 Valul European Value Survey 1990-1993 (%) 1999-2001 (%) 2008-2010 (%) Foarte mândru 48,3 47,1 38,4 Destul de mândru 38,6 39,0 47,9 Nu foarte mândru 11,4 11,6 11,1 Deloc
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
orice atractivitate în ochii electoratului, iar partidele exponente ale ideologiei de extremă drepta au ajuns niște organizații reziduale ale politicii românești. Eclipsa contemporană a ultranaționalismului românesc simbolizează închierea tranziției către condiția postnaționalistă a societății românești, în care identitatea națională și mândria etnică, deși continuă să structureze simțul identitar românesc, și-au pierdut proeminența și tonalitățile belice. 3.6.4. Memoria (post)națională: de la inerție, prin anticomunism, spre europenizare Sfidând structura anului școlar, Revoluția română izbucnită în decembrie 1989 a dat peste
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și virtuți de incontestabilă noblețe și ele vor sta la baza intransigenței răzeșilor noștri față de orice aspect cu tentă denigratoare, răzeșii având permanent conștiința că descind din oameni liberi de orice servituți social-politice. De aici și natura semeției și a mândriei oricărui neam de răzeș în timpurile cele bune, când conștiința descendenței lor din oameni liberi ai pământului pe care viețuiau era vie și nealterată. Cât privește starea lor materială în timpurile normale, căci au fost și din acestea, am putea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
să să arate și strașnic, ca să-i ia boierii de frică [...] au început pe o samă ce nu-i boierească, a-i înfrunta și a le grăi cuvinte proaste, vrând ca să nu-i știe cine sunt, arătându-le și o mândrie nespusă, care nu mai stătusă la alt domn, făcând și mare nedreptate țării și săracilor”. Într-o asemenea situație, „au început boierii a să face totuna”, adică s-au unit împotriva domnului, recurgând la mijloacele de luptă practicate în epocă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]