8,611 matches
-
orice preț, să fie capabil să facă. Ei încearcă să-i inspire rușine, în special în registru moral și plasează animalul și omul în competiție. Acesta din urmă trebuie să-l egaleze și să-l depășească dacă vrea să obțină mântuirea"75. În multe dintre capitolele sale, Fiziologul și apoi, pe urmele sale, bestiarele medievale îl acroșează direct pe credincios, asigurându-se că mesajul pildei a prins rădăcini: dacă un biet dobitoc, precum castorul, poate realiza că trebuie prețuită mai mult
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
e mai bine să sacrifice podoabele virilității decât să-și piardă viața, cu atât mai mult un bun creștin este obligat să aibă discernământ și să se debaraseze de viciul desfrâului, ca și de orice alt păcat care îi periclitează mântuirea. Iată morala din Fiziologul grecesc "Tu la fel, creștinule, lasă-i vânătorului ceea ce este al lui. Vânătorul este diavolul. Prostituția, desfrâul și lăcomia sunt în tine. Aruncă de la tine aceste vicii și dă-le vânătorului-diavol iar el te va lăsa
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
putea ca el să nu fie folosit ca instrument în realizarea unor scopuri diferite. Mai întâi, din câte s-a putut vedea, el îi este foarte util omului simplu, creștinului înspăimântat de incapacitatea sa de a-și evalua șansele la mântuire. Devine, pentru acesta, un adevărat instrument de cunoaștere. O cunoaștere care se aplică în mai multe domenii. "Datorită "conformității" sale, scrie același medievist, el devine un referent privilegiat care poate fi folosit ca o "cheie de lectură" universală"78. Prin
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
această nouă realitate, care o sufocă pe cealaltă, animalele devin simptome ale planului divin; ele transmit mesaje, trasează direcții; reprezintă materializări, încarnări ale unor valori spirituale de care creștinul are nevoie stringentă pentru a avea permanent sub ochi direcția către mântuire. Atât "naturile" bune ale fiarelor, cât și cele rele sunt tot rezultatul planului divin. Câtă vreme se mișcă în acest desen, ele au o funcție pedagogică, deci rămân utile în scenariul mântuirii. Apariția figurilor zoomorfe echivalează cu tot atâtea teofanii
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
pentru a avea permanent sub ochi direcția către mântuire. Atât "naturile" bune ale fiarelor, cât și cele rele sunt tot rezultatul planului divin. Câtă vreme se mișcă în acest desen, ele au o funcție pedagogică, deci rămân utile în scenariul mântuirii. Apariția figurilor zoomorfe echivalează cu tot atâtea teofanii. Cum personajele cantemiriene sunt însă departe de orice armonie divină, era absolut logic ca, atașate chipului lor, măștile să se deformeze. Simbolurile animaliere se contorsionează, creând adevărate "anamorfoze", sub presiunea fondului, a
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
pe cele din Psalmi, utilizați fără încetare în liturghie"9. Privilegiată de metoda alegorică de interpretare a textelor sacre și mai ales ale Vechiului Testament, în care se citesc la fiecare rând anticipări ale venirii lui Iisus și ale scenariului mântuirii, figura unicornului devine, pentru o lungă perioadă, o imagine a lui Hristos. Foarte interesant este faptul că o eroare de traducere impune nu doar un simbol, ci și o realitate, dacă ne gândim că, secole la rând, pentru creștini, unicornul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de la Mine, căci sunt blând și smerit cu inima". Și a fost atât de ager, încât nici măcar foarte subtilul diavol nu l-a putut înțelege sau descoperi, ci prin singura dorință a Tatălui a pogorât în pântecul Fecioarei Maria pentru mântuirea noastră: "Și Cuvântul S-a făcut trup și a locuit printre noi". Că unicornul este asemenea unui ied se referă, potrivit cuvintelor apostolului, la Mântuitorul nostru: S-a făcut asemănător trupului păcatului și din cauza păcatului a osândit păcatul în trup
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
în mare măsură, în tradiția interpretării alegorice ilustrate de acesta, conform căreia unicul corn simbolizează caracterul de unic fiu al lui Dumnezeu al lui Iisus, iar capturarea cu ajutorul unei fecioare întruparea Sa în pântecele Sfintei Maria și sacrificiul Său pentru mântuirea lumii. "Care este orginea poveștii animalului asemănător unui ied, capturat cu ajutorul unei fecioare?", se întreabă Florence McCulloch, într-un studiu deschizător de drumuri 31. Un punct de vedere pertinent ar fi cel potrivit căruia totul a fost inventat de compilatorii
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Septuaginta, vol. 4/ I., volum coordonat de: Cristian Bădiliță, Francisca Băltăceanu, Monica Broșteanu, în colaborare cu pr. Ioan-Florin Florescu, Colegiul noua Europă, Editura Polirom, Iași, 2008, p. 87. 7 Pentru un inventar al acestor apariții, vezi C.G. Jung, Reprezentări ale mântuirii în alchimie. O contribuție la istoria ideilor alchmiei (Psihologie și alchimie volumul 2), traducere de Maria-Magdalena Anghelescu, Editura Teora, București, 1996, p. 183-215. 8 Decupez un simplu exemplu, poate cel mai elocvent dintre toate, din Sf. Vasile: "Ai grijă și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Septuaginta, vol. 4/ I., volum coordonat de: Cristian Bădiliță, Francisca Băltăceanu, Monica Broșteanu, în colaborare cu pr. Ioan-Florin Florescu, Colegiul noua Europă, Editura Polirom, Iași, 2008, p. 87. 294 Pentru un inventar al acestor apariții, vezi C.G. Jung, Reprezentări ale mântuirii în alchimie. O contribuție la istoria ideilor alchmiei (Psihologie și alchimie volumul 2), traducere de Maria-Magdalena Anghelescu, Editura Teora, București, 1996, p. 183-215. 295 Decupez un simplu exemplu, poate cel mai elocvent dintre toate, din Sf. Vasile: "Ai grijă și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
se nască literatura. La această dimensiune se referă Heliade Rădulescu când revine - în numeroase rânduri - asupra caracterului "sacru" al individului. Principiul adevăratului cristianism a fost, cum s-a văzut, de a sacra individul (căci fără aceasta n-ar fi fost mântuire) și din individe sacre și suverane, a forma turme cuvântătoare, libere, autocefale și autonome și din turme mai mici a face o turmă și un păstor, Cuvântul lui Dumnezeu." 54. Vocabularul religios nu face decât să marcheze amplitudinea și cuprinderea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
dă e cel al unui episod biblic, arca lui Noe99. Ca fapt biografic, arca e obiectul unei fabricații și ea implică descrierea unui șir de operațiuni de proiectare, realizare etc. Însă în planul narațiunii veterotestamentare ea e o anticipare a mântuirii - anunțând venirea lui Hristos și posibilitatea salvării păcătoșilor. Prin acțiunile lui Noe e prefigurată o altă scenă: faptele sale nu sunt numai seria de eforturi pentru salvarea unei lumi a ființelor vii, ele vorbesc și despre o altă salvare, în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Descrierea filosofului francez vizează de fapt un mecanism pe care Erich Auerbach, în eseul său de arheologie filologică Figura îl pune la baza unei interpretări creștine a conceptului de figurare: toate evenimentele și acțiunile evocate în Vechiul Testament sunt "prefigurări" ale mântuirii - și, în acest sens, au o funcționare alegorică: Profeția figurativă conține interpretarea unui eveniment intra-mundan printr-un altul; primul este un semn care îl anunță pe cel de al doilea, care îl și împlinește. Fără îndoială, și unul, și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
îndeplinește simultan două roluri. El este meșteșugar, cel care construiește arca. Dar fabricând arca e și autor al unei profeții, cel care prin gesturile lui, prin proiecția unei nave salvatoare, prin imaginarea unei supraviețuiri după apocalipsă - scrie un scenariu al mântuirii. El e în același timp personaj și scriitor. Ca protagonist al unei alegorii, se găsește simultan în interiorul unei ficțiuni, și în exteriorul alteia: obiect al unei povești și subiect creator al celeilalte. E un fapt important că Heliade Rădulescu concepe
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
originea vocațiilor profesionale, care presupun angajarea unei pasiuni singulare în exercitarea unei activități, stă un concept religios al chemării. Weber a arătat că în procesul de traducere a Bibliei în germană, Luther a deturnat noțiunea teologică a "apelului divin pentru mântuire", așteptarea Judecății de Apoi, făcând din el nucleul unei dedicații pentru muncă. În locul unei chemări care oferea retragerea monahală din lume ca ultimă soluție de împlinire a existenței umane, Luther a situat o vocație legată strâns de "datoria profesională" (Beruf
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
4. Weber insistă asupra unui anume context din Noul Testament, care i-a permis lui Luther să opereze acest transfer al apelului divin asupra activităților mundane. Este fragmentul care evocă profesiile pe care le exercită indivizii în intervalul în care așteaptă mântuirea, ceea ce oamenii fac atunci când sunt "chemați", munca și starea lor socială în acel punct de întâlnire cu timpul mesianic 5: 17. Încolo, fiecare să rămână în starea în care l-a așezat Domnul și în care l-a chemat Dumnezeu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de-ar pune Dumnezeu P-ori ce om la locul său, Am progresa mult mai iute Făr' ca alții să ne-ajute!81. Spre deosebire de vocațiile care consacră munca, fie din perspectiva protestantă a datoriei profesionale îndeplinite cu smerenie în așteptarea mântuirii, fie din perspectiva mai modernă a muncii ca mijloc de realizare personală - această interpretare în context naționalist are o particularitate: nu se sprijină pe specificitatea muncii. Nu e o viziune economică a profesiilor diferențiate create printr-un sistem de schimb
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
zidi localul de școală? Inima voastră să deschidă punga voastră și școală va fi!", îi îndruma ministrul C.A. Rosetti pe proprietari și arendași, în circulara adresată lor la trecerea unui an de la promulgarea legii învățământului. Socotind anul 1866 anul mântuirii României de regimul corupției și al degradării, anul în care va fi aprinsă flacăra luminătoare a minții românilor, C.A. Rosetti punându-le la dispoziție planul anexă a viitoarelor școli își anunța colaboratorii că așteaptă de la ei ca de 1
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
propus 43. Timpul istoric al propagandei are două dimensiuni: un trecut mitic, glorios prin care națiunea își definește identitatea sa istorică și un viitor ce presupune aceeași încărcătură eroică. Propaganda își are originea într-o mitologie a eliberării și a mântuirii și folosește un limbaj alegoric, bogat în imagini, cu formule simple și imperative 44. Așa cum se poate identifica un "timp istoric" al propagandei, a fost conceput și un set de reguli ce condiționează reușita acesteia, dar și pe cea a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
catolice. În această privință a fost oferită următoarea soluție: "Ar fi de neconceput ca fiii Bisericii să permită ca, din cauza unor dificultăți tehnice sau a cheltuielilor (ce-i drept, uneori extrem de mari) pe care le implică folosirea acestor mijloace, cuvântul mântuirii să fie împiedicat să se răspândească"90. Se considera că toți creștinii aveau datoria să susțină și să ajute ziarele și periodicile catolice și toate celelalte manifestări media, care aveau ca scop principal răspândirea și apărarea adevărului și înzestrarea societății
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
o sintetizare a ideilor și documentelor emise de Suveranii Pontifi și de episcopii din perioada anterioară. S-au tratat principalele probleme legate de această temă și s-a considerat că normele de disciplină propuse vor fi de folos atât "pentru mântuirea creștinilor, cât și pentru progresul întregii omeniri"155. Viziunea Bisericii în ceea ce privea comunicarea se referea la faptul că mass-media trebuia să respecte legea morală, să se formeze specialiști și să se realizeze un apostolat prin presă și prin toate
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
mijloace și sub îndrumarea Suveranului Pontif, se urmărea mai intâi o unitate a catolicilor dintr-un anumit stat și apoi a tuturor catolicilor, de pretutindeni. Argumentarea implicării Bisericii în fenomenul mass-media avea la bază misiunea ei de a aduce oamenilor mântuirea, prin propovăduirea Evangheliei și prin folosirea mijloacelor de comunicare; în plus, urmărea să-i învețe pe oameni "folosirea dreaptă a acestor mijloace"156. Existau informații și dispoziții speciale care vizau toate mijloacele de comunicare. Se preciza că trebuiau încurajate în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
disciplina catolică în acest domeniu. Și cum nimic nu e posibil să se realizeze fără mijloace materiale, erau încurajați toți cei ce puteau finanța și susține sub orice formă "uneltele" catolice de comunicare; Biserica sprijinea și ea direct răspândirea cuvântului mântuirii prin aceste forme 158. Toate normele cuprinse în Decretul privind mijloacele de comunicare socială exprimau o realitate și reflectau poziția Bisericii cu privire la fenomenul media, încă de la începutul secolului al XX-lea, oglindind evoluția și viziunea ei pentru această perioadă de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în Statele Papale, s-a hotărât ca fiecare număr să treacă prin filtrul Sfântului Scaun, înainte de a fi publicat. b) Autonomia revistei a stârnit numeroase dispute cu caracter filozofic, pentru că prin intermediul ei, unii autori au promovat tomismul ca izvor de mântuire, sfidând anumiți profesori de la Colegiul Roman, care nu dădeau acestei doctrine o prea mare importanță. c) Dorința de a-i instrui pe catolici în diferite domenii se lovea de dificultatea de a împăca libertățile unui stat liberal; din acest motiv
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
catolice din capitală și din toată țara, precum și evenimentele și activitățile importante desfășurate de diverse asociații catolice din țară: "AGRU Secția București va ține la Universitatea Carol I un ciclu de cinci conferințe în cinstea aniversării a 19 secole de la mântuire pentru a încheia anul sfânt". Conferințele ciclului "Cristos" s-au ținut în ordinea următoare: duminică 25.02.1934, ora 17.00 episcopul de Lugoj dr. Alexandru Nicolescu "Cristos în morală"; duminică 4.03.1934, ora 17.00 dr. Augustin Popa
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]