8,912 matches
-
zgârcenie, încheiau gama pregătirilor. Astfel, gătit ca un mire în fața altarului, fericitul îndrăgostit pleca în mare grabă, pe potecile cele mai scurte, ca să nu întârzie la mult visata întâlnire. Colegii urmau să ducă tratative cu pedagogul și cu șeful de meditație să nu bage de seamă ora nocturnă la care respectivul învoit se întorcea din oraș. Ca să se achite față de colegii care l-au ajutat să arate ca scos din cutie, cel în cauză era obligat să povestească, în amănunt filmul
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
extremelor, totodată neignorându-și dimensiunea afectivă, evocatorul vârstnic se autoprezintă sobru, în marginile adevărului; demers urmărit fără devieri. E ceea ce conferă nu numai audiență paginilor sale autobiografice, dar și o anumită captatio. Descriptivismul, anecdota, interludiul documentar toate își asociază fericit meditația; se ajunge la o proză eseistică seducătoare. Pete de culoare, plasticitate și concretitudine ritmează cu zâmbetul bonom ori cu vibrația umanistului care, de pe culme, reconstruiește. Până la un punct, discursul savuros se înscrie relevant în matca Negruzzi, Creangă, Gane, Sadoveanu; pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
1912, deputat în Parlamentul României, iar în 1923, primar de Iași. Profesor de drept civil al Universității ieșene, se muta, în 1929, în aceeași calitate, la Universitatea din Capitală; mai activează încă zece ani. Migrația ieșenilor spre București, motiv de meditație, era urmarea marii crize economice dintre anii 1929-1933. "Iașul credea el nu decade pentru că ieșenii îl părăsesc. Ieșenii pleacă fiindcă orașul lor e în decadență și fiindcă nu pot face nimic pentru a opri decadența aceasta". Avocații Ionel Teodoreanu și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
unei paseri eliberate dintre gratiile coliviei sale, am repetat, despre cartea mea, cu amestec de speranță și de teamă, cuvintele uitatului poet al antichității romane, habent sua fata libelli. Nu pentru asta. Ci pentru a semnala, ca simplu subiect de meditație, câteva din marile dificultăți pe care le întâmpină de obicei toți cei ce s-aventurează pe-nșelătoarele, nesigure căi alte trecutului. De pildă... Prețios material de creație artistică, trecutul e în același timp un vast teren de explorațiuni diverse. O
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
acelor numeroase și minunate opere de artă, pe care i le-a lăsat în pază trecutul, atâta vreme cât trecutul acesta nu se va fi șters din amintirea generațiilor, sufletul Iașului, forța de gândire și de creație a acestuia, predispoziția sa la meditație și reverie și toate semnele vechei distincțiuni morale nu se vor schimba prea mult. Căci toate cauzele care au determinat formațiunea Iașului de altădată s-au concentrat, s-au obiectivat în cadrul și în ambianța aceasta, în pietrele acestea, în mărturiile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
să participi, acesta fiind cel mai mare premiu. Și nu la toate expozițiile se acordă premii. După ce am terminat de răsfoit albumul, privind pe geam, admirând peisajele transilvănene de o frumusețe aparte ce îți ofereau o stare de liniște și meditație, am început să mă gândesc la cele citite, aveam nevoie și eu la rândul meu de o carte de vizită. Singura soluție era să lucrez din ce în ce mai mult să pot participa la toate expozițiile ce apăreau în anii ce veneau, astfel
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
pescăruși; Începe alb, pur, melodios, În umbra umedă a serii și apoi, brusc, ucide. Și aceeași frumusețe care Învinge orice singurătate, mai puțin a acelora ce se Întreabă ca Orfeu: zeița memoriei e Înfățișată susținîndu-și bărbia Într-o atitudine de meditație, dar de ce i-au Împodobit părul cu perle și pietre scumpe cînd aceasta nu-i adevărat pentru toți? CÎntărețul trac vrea să vadă o asemenea seară fără amintiri. Tot ce-i aduce aminte Îl pune În dilemă. A coborît pentru
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
concrete a acestuia: „Exercițiile de acest fel trebuie adaptate la starea persoanelor care vor să facă exerciții spirituale, și anume la vârstă, studii, înzestrări”5. Exercitantul este la rândul său autorul celui de-al treilea text, format din rugăciunile, dialogurile, meditațiile, contemplațiile și imaginile (de aici provine și numele de text alegoric) înfiripate în timpul exercițiilor făcute. În sfârșit, Barthes menționează și un patrulea text, numit anagogic, prin care este desemnat răspunsul pe care Dumnezeu îl dă exercitantului prin semnele și mișcările
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
a omului cu cunoașterea voinței lui Dumnezeu pentru viața proprie, traversează de la un capăt la altul textul ignațian, după cum reiese chiar și din examinarea rapidă a structurii sale. În varianta lor integrală, Exercițiile spirituale cuprind patru „săptămâni” de apropiere prin meditație și rugăciune a exercitantului de Cuvântul lui Dumnezeu, ele având totodată menirea de a-l ajuta în căutarea unei alegeri de viață corespunzătoare. În acest context, „săptămânile” în cauză constituie mai degrabă niște unități structurale decât niște diviziuni temporale: ele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
întâi, în care se meditează despre nevoia de mântuire a fiecărei creaturi și în mod special a persoanei proprii. Un accent deosebit se va pune în acest context asupra examinării conștiinței (nr. 24-44). Următoarele trei Săptămâni propun o serie de meditații și contemplații asupra vieții, morții și învierii lui Isus. Aici putem lua în considerare câteva contemplații, care constituie tot atâtea chei de înțelegere a pericopelor evanghelice propuse spre meditare, pe de o parte, și a propriei situații în lumina lor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
prezenței Sale în lume. Iar această „atenție iubitoare” aduce cu sine darul de a-l împlini lăuntric pe acela care trăiește cotidianul contemplând și speră exersând: „Caută-L pe Dumnezeu, și nu fericirea, aceasta este regula de bază a oricărei meditații. Dacă Îl cauți pe Dumnezeu, atunci vei primi fericirea, aceasta este făgăduința oricărei meditații”1. Dar nu numai rugăciunea contemplativă constituie obiectul Exercițiilor. Menirea acestora constă și în ajutarea celui care le practică să „aleagă” bine, cu alte cuvinte să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
-l împlini lăuntric pe acela care trăiește cotidianul contemplând și speră exersând: „Caută-L pe Dumnezeu, și nu fericirea, aceasta este regula de bază a oricărei meditații. Dacă Îl cauți pe Dumnezeu, atunci vei primi fericirea, aceasta este făgăduința oricărei meditații”1. Dar nu numai rugăciunea contemplativă constituie obiectul Exercițiilor. Menirea acestora constă și în ajutarea celui care le practică să „aleagă” bine, cu alte cuvinte să ia niște hotărâri potrivite în care mai apoi să și rămână. În acest context
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
divine în orânduirea propriei vieți spre mântuirea sufletului se numește exerciții spirituale. 2. A doua este că persoana care îi propune altcuiva modul și rânduiala de a medita sau a contempla trebuie să povestească în mod fidel istorisirea 3 școrespunzătoareț meditației sau contemplației, atingând doar câteva puncte și explicându-le pe scurt sau în rezumat 4, pentru ca persoana care contemplă, luând temeiul adevărat al istorisirii și, cugetând și reflectând ea însăși, aflând ceva care să o facă să priceapă și să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
o oră, dobândind astfel mulțumire sufletească la gândul că a rămas o oră întreagă înexercițiu, și mai degrabă șsă rămânăț mai mult decât mai puțin. Pentru că, nu de puține ori, dușmanul izbutește să-l facă să scurteze ora unei contemplații, meditații sau rugăciuni. 13. A treisprezecea. De asemenea, trebuie atras atenția că, așa cum în vreme de consolare îi este simplu și ușor să rămână în contemplație o oră întreagă, în vreme de dezolare îi este foarte greu să o ducă la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
omul, i se poate da, pentru o jumătate de oră, și cercetarea particulară, iar apoi și cercetarea generală și felul cum să se spovedească și să se împărtășească, făcând timp de trei zile, în fiecare dimineață, vreme de o oră, meditația despre primul, al doilea și al treilea păcat (45-53);apoi, timp de alte trei zile, la aceeași oră, meditația privitoare la înlănțuirea păcatelor; apoi, pentru alte trei zile, la aceeași oră, să mediteze la pedepsele corespunzătoare păcatelor (65-72); la fiecare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
felul cum să se spovedească și să se împărtășească, făcând timp de trei zile, în fiecare dimineață, vreme de o oră, meditația despre primul, al doilea și al treilea păcat (45-53);apoi, timp de alte trei zile, la aceeași oră, meditația privitoare la înlănțuirea păcatelor; apoi, pentru alte trei zile, la aceeași oră, să mediteze la pedepsele corespunzătoare păcatelor (65-72); la fiecare dintre cele trei meditații să i se dea cele zece adăugiri (73-90), fiind păstrată aceeași rânduială și pentru misterele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
doilea și al treilea păcat (45-53);apoi, timp de alte trei zile, la aceeași oră, meditația privitoare la înlănțuirea păcatelor; apoi, pentru alte trei zile, la aceeași oră, să mediteze la pedepsele corespunzătoare păcatelor (65-72); la fiecare dintre cele trei meditații să i se dea cele zece adăugiri (73-90), fiind păstrată aceeași rânduială și pentru misterele lui Cristos, Domnul nostru, care va fi lămurită, mai apoi, pe larg, în exercițiile respective. 20. A douăzecea. Aceluia care este mai nestingherit și vrea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
să cer răvășirea și rușinarea de mine însumi, văzând câți au fost osândiți pentru un singur păcat de moarte și de câte ori am meritat eu însumi să fiu osândit pe veci din pricina multelor mele păcate. 49. Notă: înaintea fiecărei contemplații sau meditații trebuie să se facă mereu rugăciunea pregătitoare, fără nici o schimbare, și cele două introduceri de mai sus, schimbându-le uneori în funcție de materia propusă. 50. Primul punct va fi să ne folosim memoria în ceea ce priveștecel dintâi păcat, al îngerilor 4
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
A-L REZUMA PE CEL DE-AL TREILEA. Spun rezumare pentru că înțelegerea, fără a se abate, cugetă cu sârguință la ceea ce a rămas din cele contemplate în exercițiile de dinainte și purtând aceleași trei dialoguri. 65. AL CINCILEA EXERCIȚIU ESTE MEDITAȚIA ASUPRA IADULUI. CUPRINDE, DUPĂ RUGĂCIUNEA PREGĂTITOARE ȘI DOUĂ INTRODUCERI, CINCI PUNCTE ȘI UN DIALOG. Rugăciunea pregătitoare să fie cea obișnuită 3. Cea dintâi introducere: compunerea, care aici constă în a privi cu văzul imaginației lungimea, lățimea și adâncimea iadului. Cea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
voi odihni fără nerăbdare de a trece mai departe, până mă voi îndestula. 77. A cincea adăugire. După terminarea exercițiului, vreme de un sfert de oră, fie șezând, fie plimbându-mă, voi privi cum mi-a fost în contemplație sau meditație; și dacă a fost rău, voi privi din ce cauză vine și, astfel văzută, să mă căiesc ca mai apoi să mă-ndrept; și dacă a fost bine, voi aduce mulțumire lui Dumnezeu, Domnul nostru, și în alte dăți voi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
partea opusă, cea a dușmanului firii omenești; și cum trebuie să ne dispunem pentru a ajunge la desăvârșire în oricare stare sau fel de viață pe care Dumnezeu, Domnul nostru, ne-ar da-o să o alegem. 136. ZIUA A PATRA. MEDITAȚIA CELOR DOUĂ STEAGURI, UNUL AL LUI CRISTOS, CEL MAI MARE CĂPITAN ȘI DOMNUL NOSTRU, CELĂLALT, AL LUI LUCIFER, DUȘMANUL DE MOARTE AL FIRII NOASTRE OMENEȘTI. Rugăciune. Rugăciunea pregătitoare obișnuită. 137. Prima introducere este istorisirea, care aici va fi cum Cristos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
și la ceasul vesperelor, terminând mereu prin cele trei dialoguri: cu Stăpâna noastră,cu Fiul și cu Tatăl; iar exercițiul cu perechile, care urmează, la ceasul dinaintea cinei. 149. ZIUA A PATRA. TOT ÎN ZIUA A PATRA SE VA FACE MEDITAȚIA ASUPRA CELOR TREI PERECHI DE OAMENI 1, PENTRU A ÎMBRĂȚIȘA CEEA CE ESTE MAI BUN. Rugăciune. Rugăciunea pregătitoare obișnuită 2. 150. Prima introducere este istorisirea, care aici este despre cele trei perechi de oameni, cum fiecare a câștigat zece mii de scuzi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
astfel șpersoanaț poate purta un singur dialog cu Cristos, Domnul nostru, sau, dacă materia sau evlavia o mișcă, poate purta trei dialoguri, unul cu Mama, altul cu Fiul, altul cu Tatăl, după cum s-a spus în a doua săptămână, în meditația celor două perechi (nr. 156), cu nota care o urmează (nr. 157)3. 200. ȘZIUA A DOUA.ț A DOUA CONTEMPLAȚIE, CARE SE VA FACE DIMINEAȚA, VA FI DE LA CINA CEA DE TAINĂ PÂNĂ LA GRĂDINA ȘGHETSIMANIȚ INCLUSIV. Rugăciune. Obișnuita rugăciune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
putem lua calea cea dreaptă. 319. A șasea regulă. Deși pe timp de dezolare nu trebuie să ne schimbăm propunerile de dinainte, este de mare folos să reacționăm cu putere împotriva dezolării, ca de pildă, stăruind mai mult în rugăciune, meditație, într-o cercetare îndelungată, sporind într-un mod potrivit pocăința 1. 320. A șaptea regulă. Cel care se află în dezolare să se gândească la faptul că Dumnezeu l-a lăsat pe seama puterilor sale, în încercare, ca să țină piept feluritelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
și profilul moral ale academicianului Constantin Ciopraga vor rămâne un model și un reper în cultura română. Personalitatea sa reflectă și se reflectă în „personalitatea“ culturii române, așa cum el însuși a descris-o: conștiința afinităților cu modelul creat de înaintași, meditația detașată asupra istoriei, asupra existenței în totalitatea ei și seninătatea spirituală care nu au fost întunecate de dramele existenței. Prestigios istoric și critic literar, academician, șef al catedrei de Limba română, Constantin Ciopraga a fost un reper profesional și moral
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]