9,114 matches
-
țări străine! Dar cu asta ce-am făcut? Traversăm ani grei cu crize, Leul iar a decăzut, Cresc într-una taxe-accize! Dar cu asta ce-am făcut? Totul este ca-nainte, De belele n-am trecut, Se trag sforile, se minte! Și cu asta ce-am făcut? Se urzesc pe-ascuns vendete, Cum nici când nu s-a văzut, Țara-i plină de vedete! Și cu asta ce-am făcut? Pleacă-ai noștri, vin ai noștri! E sloganul cunoscut; Iarăși am
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
mea - MAMA. Tot ce-a rămas este păstrat și îngrijit cu sfințenie în amintirea, cu respectul cuvenit, pentru ceea ce au făcut și lăsat, pentru a nu-i dezamăgi pe înaintașii mei. Când mă confrunt cu inerente greutăți îmi apar în minte predecesoarele mele care au suferit și trăit în demnitate și au dobândit respectul unanim în rândul comunității devenind aproape legendar la adresa bunicii și străbunicii mele. Mândria pe care o simt față de oamenii comunei Călugăreni nu pot să n-o plasez
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
lor amintiri rușinoase, încât copiii care s-ar naște, nu ai ști cui aparțin și cum ar putea fi crescuți și ce vor putea înțelege ei din viața și dragostea celor ce le-au dat naștere. Cu orice i-ar minți, în familie nimic nu-i mai frumos ca dragostea de părinți, spune cartea despre care am amintit. Deși nu am o legătură mai strânsă cu fiul meu, că și la o vârstă mai înaintată și în familii de împărați se
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
a prelucrat acest formidabil document al României contemporane, care a și fost numit atunci "actul de independență" (independență de sub ruși, după cea din 1877-1878, când ieșisem de sub turci), mă aflam la Iași, în anul III la Istorie-Filozofie. Și țin bine minte cel puțin două impresii puternice: Prima: după ce-am aflat cu urechile mele de la martori oculari, dintre cei mai diverși, oameni simpli, muncitori, funcționari, tehnicieni, ingineri, medici, profesori, militari, ziariști etc., dar, totodată, și de la conducători ai țării, ca Ion
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
s-o Întreb de patru ori de Andrei ca să se dumirească. — Ce-ai cu el? rupse Într-un târziu. — El m-a chemat. Sunt frate-său. În secunda următoare mi-am dat seama că n-ar fi trebuit s-o mint. Orice i-aș fi spus nu m-ar fi crezut, după cum o arăta mutra aia ponosită, și ținea sapa ca și cum ar fi fost gata să-mi dea cu ea În cap dacă mai făceam un pas În teritoriul ei. El
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
spun când m-a luat la el În apartament În Drumul Taberei și ne-am spălat numai cu săpunuri străine și ne-am spreiat și ne-am Împarfumat cu patru feluri de parfum franțuzesc. Plângea! Să-nțepenesc dacă v-oi minți. Era leșinat după mine. Era mort. Cădea-n genunchi În fața mea și-i dădea lăcrimile de bucurie. Când mă vedea parcă vedea pă Dumnezeu. Io sunt târfa ta, Îmi spunea. Fă-mi tot ce vrei, fă-mi de toate, prințu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
vedea parcă vedea pă Dumnezeu. Io sunt târfa ta, Îmi spunea. Fă-mi tot ce vrei, fă-mi de toate, prințu’ meu, frumosu’ meu, dragostea mea și iubirea mea... Prințișoru’ meu mulatru. Așa-mi spunea. Să-nțepenesc dacă v-oi minți, eh, ce știți voi? Andrei părea să-și accepte resemnat ignoranța. Nu știuse, habar n-a avut, toată povestea asta alunecase pe lângă el aiurea, fără să fie În stare să tragă vreun folos de pe urma ei. Acuma nu mai are nici o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
dacă tot nu ne ducea capul cum să-l scoatem afară din țarc. Sfinte Dumnezeule, să-l văd odată dus la tac-su la Caracal ori la Motănica, să dispară odată, și tot strângeam din dinți și Încercam să mă mint, ce naiba oi avea eu cu el, cu neamu’ meu și sângele meu, oare nu l-oi fi gelozind din pricina mutei? Până și la asta m-am gândit, dobitocu’ de mine, că mi-e necaz că ea Îl preferă acolo pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
trei luni până-n Revoluție, fiindcă l-ar fi omorât pe tac-su. Știam? I-am spus că am auzit ceva de felul ăsta și Ortansa, că de la cine și ce anume am auzit? După Revoluție am trecut pe acolo, am mințit eu. Aș fi vrut să lucrez din nou la ei pentru o vreme, până mi-aș fi găsit altceva, și am văzut că-i pustiu și porțile ferecate și-am Întrebat de ei prin Gara Cățelu. Mi-a spus un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
auzite sau din citite, știe despre toți câte ceva. Unii au Încercat s-o ajute să publice, alții chiar au reușit să-i facă loc prin reviste... Și ce dacă s-a culcat cu ei? Ce interes ar avea să mă mintă? Doar știe că nu-s gelos de felul meu, da, s-a culcat cu ăsta, cu ăsta și cu ăsta. Mi i-a arătat acolo pe lista de titluri de omagii și mi-a spus că unul din ei a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
tuturor. Restoiu a făcut, Restoiu a zis, și eu iarăși am zis că să-i fie țărâna În ceaiul copiilor și nepoților, deși Ortansa a rezistat scenariilor sale tumultoase și nu i-a cedat. Dacă nu cumva m-o fi mințit din nou, sfiindu-se să-mi mărturisească o perversiune de zece ori mai atroce decât aceea de a se lăsa bărbierită la fund și dezinfectată cu limba de asistenta aia roșcovană. Totuși n-o prea vedeam coborându-se până Într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
și al protestului a jucat farsa mântuirii sociale. Infam om al protestului și al distrugerii. Cap al diversiunilor de tot felul. Spirit paralizat, închistat într-o tactică cu dedesubturi...El a servit drept nadă al intereselor finanțelor occidentale. El a mințit cu documentele în față,el a disimulat, el a premeditat. A venit ceasul răspunderii. Iuliu Maniu trebuie să răspundă. Triumfătoare, democrația nouă merge înainte” Și tot ziarul „Moldova liberă”, joi 21 august... continuă să publice: „..dictatorul sângeros și clica lui
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
pe care le poate înțelege mintea noastră; căci, altfel cum am putea trăi de îndată ce am înțelege că viața, așa cum ni se pare că este, nu are sens!” Acolo, în tranșee a învățat să știe ce gândesc oamenii când tac, când mint sau când se căznesc să spună adevărul, și nu-l găsesc. Câte lucruri imposibile se întâmplă... câte?!, spuse el abia șoptit. Monstruosul fascinează în aceeași măsură, ca și sublimul!”, părea ca-și vorbește doar, sieși. „ Ah, da!..mă iertați, am
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
acum de pe urma nenorocirilor ei. Atunci mi-am imaginat-o într-o tragedie, pe care am scris-o cu toată pasiunea vârstei mult prea tinere. Mă obseda faptul că putuse să-și ucidă pruncii ca să se răzbune pe cel ce o mințise. Nimeni aici nu reușește s-o condamne. Uneori până și peisajul tomitan ni se arată în chip neobișnuit, ca să amintească faptele înspăimântătoare al căror teatru a fost. Atunci se-ntâmplă că și frunzele copacilor, praful, aerul, apa par să dea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
decât această rezolvare. Dar Iason e un cuceritor grosolan pentru care nu există recunoștință și nici dragoste adevărată. Ea a rămas fixată în acel timp originar, pentru că este încă îndrăgostită și nu poate înțelege cum el a fost capabil să mintă cu atâta perfidie, înșelându-i sentimentele de iubire, și mai ales nu-l poate ierta pentru că și-a încălcat jurămintele de credință, făcute în fața zeilor lui și ai ei. În același timp, i se pare că, în dragoste, nu poate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
există nimic dincolo de mine însămi. Eu sunt una cu sentimentele mele, cu visele mele. Știu că sunt o nefericită; crimele pe care le-am comis îmi aparțin în întregime și mi le asum. Eu mi-am trădat stirpea, mi-am mințit tatăl, l-am mințit și l-am ținut la distanță de Iason, după ce furase lâna de aur, prin uciderea cumplită a fratelui meu. Iason nu e decât un seducător ordinar; m-a înșelat, și-a bătut joc de mine, a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
însămi. Eu sunt una cu sentimentele mele, cu visele mele. Știu că sunt o nefericită; crimele pe care le-am comis îmi aparțin în întregime și mi le asum. Eu mi-am trădat stirpea, mi-am mințit tatăl, l-am mințit și l-am ținut la distanță de Iason, după ce furase lâna de aur, prin uciderea cumplită a fratelui meu. Iason nu e decât un seducător ordinar; m-a înșelat, și-a bătut joc de mine, a prins în capcană naivitatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Cu cetina-n cale Să le fiu de jale; Cu poale lăsate, A jale de moarte. Eu dacă știam, Nu mai răsăream; Eu de-aș fi știut, N-aș mai fi crescut. Când m-au doborât, Pe min’ m-au mințit, C-au zis că m-or pune Zână la fântână Călători să-mi vină; Ș-au zis că m-or pune Tălpoaie de casă, Să mă șindilească Cu șindilă trasă. Dar ei că m-au pus În mijloc de câmp
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Cetina să-mi frângă. Eu dacă știam, Nu mai răsăream; Eu de-aș fi știut, N-aș fi mai crescut. Și când m-au tăiat, Ei m-au îmbunat Că ei mă sădesc, Nu mă secuiesc. Și ei m-au mințit; Că m-au secuit, Jos la rădăcină, Cu fum de tămâie; Mai pe la mijloc, Chiți de busuioc, Tot milă și foc; Sus la crăngurele, Chiți de ocheșele, Tot milă și jele. Eu dacă știam, Nu mai răsăream; Eu de-aș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
sînt de la bun început prețuiți. Judecata indienilor nu este afectată de preferința față de persoana pe care o ajută. Exprimarea moralității într-o cultură colectivistă este mult mai contextuală, iar valoarea supremă tacită e reprezentată de binele colectivității. în consecință, a minți devine un comportament mai acceptabil în culturile colectiviste decît în cele individualiste, dacă scopul minciunii este salvarea reputației sau sprijinirea propriului grup. Există moduri "tradiționale" de a minți, care sînt activate prin mecanismul aceleiași etici implicite drept comportamente "corecte". De
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
iar valoarea supremă tacită e reprezentată de binele colectivității. în consecință, a minți devine un comportament mai acceptabil în culturile colectiviste decît în cele individualiste, dacă scopul minciunii este salvarea reputației sau sprijinirea propriului grup. Există moduri "tradiționale" de a minți, care sînt activate prin mecanismul aceleiași etici implicite drept comportamente "corecte". De exemplu, atunci cînd oamenii au un simț puternic de autodeterminare tendință caracteristică culturilor individualiste -, ei caută sinceritatea și autenticitatea. în contrast, cînd ei se simt copleșiți de tradiții
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
care n-au mai pus condiții pentru realizarea dorințelor mele. Mi-amintesc că am avut o discuție cu tata (care m-a încurajat întotdeauna să spun adevărul, garantând că, indiferent ce fac, nu voi fi pedepsită niciodată atâta timp cât nu îi mint); în esență, tata mi-a spus că libertatea înseamnă și responsabilitate și că "așa cum îmi aștern, așa voi dormi". Nu cred că am înțeles cu adevărat atunci ce a vrut să-mi spună, dar am început prin a decide cum
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
simțul metafizic încearcă să le închege într-un tot, speriat de această secvențializare. * Unul din deliciile socialului îl constituie posibilitatea contemplării altor minți. Cred că de aici începe sensul tare al comuniunii. Dacă n-am avea posibilitatea înțelegerii celorlalți ca minți, ei fiindu-ne accesibili doar ca obiecte, am trăi sentimentul singurătății absolute. Faptul de a te simți neînțeles constituie o mică fisură în cadrul acestei comuniuni, fiind însoțit de un sentiment de izolare. Poate că gândurile ne sunt făcute posibile de
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
într-o societate care pune atâta preț pe existența corporală avem nevoie de o revalorizare pozitivă a durerii. Dragostea față de propriul corp și refuzul durerii (prin terapie) nu pot face parte din același tablou. * Deoarece știm că ceilalți simt când mințim, nu ne rămâne decât să credem în propriile minciuni. Păcatul fundamental nu-l constituie a minți, ci a te minți. În această zonă vom găsi sursa multora din neînțelegerile noastre. Pentru un prost multe lucruri sună interesant. Mă tem să
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
a durerii. Dragostea față de propriul corp și refuzul durerii (prin terapie) nu pot face parte din același tablou. * Deoarece știm că ceilalți simt când mințim, nu ne rămâne decât să credem în propriile minciuni. Păcatul fundamental nu-l constituie a minți, ci a te minți. În această zonă vom găsi sursa multora din neînțelegerile noastre. Pentru un prost multe lucruri sună interesant. Mă tem să nu scriu rândurile de față sub acest semn! Sinceritatea față de sine trebuie să înceapă prin identificarea
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]