8,622 matches
-
al XIV-lea. Cea dintâi mențiune o cunoaște Cubleșu Someșan - în anul 1306, urmat de Panticeu - 1314, Cătălina și Sărata - 1320, ultimul din zona studiată fiind atestat satul Dârja - 1340. Datele de atestare sunt confirmate în bibliografia maghiară: Szolnok-Dobokavármegye Monographiája (Monografia comitatului Solnoc-Dăbâca) a autorilor Tagány Károly, Réthy László și Pokoly József și Szolnok-Dobokavármegyei Emlek Magyarorszag ezredéves ünnepére (Amintire despre comitatul Solnoc-Dăbâca cu ocazia sărbătoririi mileniului în Ungaria) . În cazul satului Dârja , Kádár József, care a cercetat îndeaproape localitățile comitatului Solnoc-Dăbâca
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
Hodor Károly constată, în 1837, existența unor ruine pe unul dintre dealurile împădurite, despre care tradiția orală susținea că sunt ale unei vechi mănăstiri. Fundația edificiului era încă vizibilă la debutul secolul XX, când Kádár József își făcea documentarea pentru monografia dedicată comitatului Solnoc-Dăbâca. Mai mult, acesta înregistra opinia lui Kovari, care susținea că edificiul religios a fost refăcut și i s-a schimbat vremelnic destinația în mănăstire ortodoxă, distrusă la debutul secolului XX, la inițiativă guvernamentală. Această din urmă opinie
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
au intâlnit adesea în peregrinările lor pe aromâni, mai ales ramura grămușteană a acestora. Se pare că uneori au coabitat, iar grupuri de aromâni s-au întors alături de mocanii mărgineni și s-au stabilit în Mărginimea Sibiului. Victor Păcală, în monografia pe care a dedicat-o marii comune mărginene a Rășinarilor, precizează că turmele mocanilor ajungeau până pe teritoriul de azi al Greciei. La rândul lor, aromânii și-au lăsat amprenta lingvistică asupra graiului local al mocanilor din Rășinari. Teodor Capidan precizează
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]
-
s Scribes Dawn”, New Fiction, Peterborough, UK, 2006; "Silvia Ghervescu - în memoriam; Mariana Gardner Zavati. Adânc în sufletul meu"; "Beatrice Răileanu - o mare Doamna rafinată"; "Figuri distinse de pe vremuri, Maria Ioachim - muzicalitatea accentului", articole publicate în „Ani, Chipuri și Voci - Monografie a Colegiului Național „Vasile Alecsandri”, 1921-2006, editor Preda Marin, Bacău, 2006; "Who's Who the Cook în Your House?", Forward Press Peterborough, UK, 2007. Manuale didactice "Cahiers d'ėpreuves": materiale originale de testare în limba franceză pentru primul an de
Mariana Zavati Gardner () [Corola-website/Science/299746_a_301075]
-
organizate în jurul anilor 1200. Cu slăbirea puterii regale, din secolul al XIII-lea rolul comitatelor regale a fost preluat de comitatele nobiliare. Procesul a fost documentat și de "Bula de Aur" (Bulla aurea). Ignaz Lenk von Treuenfeld a consemnat în monografia Transilvaniei publicată la Viena, în anul 1839, denumirile folosite de români pentru diferitele comitate, astfel: În trecut, în perioada când a aparținut regatului medieval maghiar, Transilvania a fost compusă din trei părți: 1. Teritoriul Comitatelor maghiare, 2. Pământul Săsesc (Scaunele
Comitatele Ungariei () [Corola-website/Science/299753_a_301082]
-
din comuna Tunari (1945-1952), Școala pedagogica mixtă nr. 3 din București (Diplomă de învățător - 1956), Institutul Pedagogic de 3 ani, București- Facultatea de filologie (Diplomă de profesor-1964), Universitatea București - Facultatea de limbă și literatura română (Diplomă de licență-1971), cu lucrarea "“Monografia revistei Gând românesc, Cluj, 1933-1940”"; Curs postuniversitar de ziaristica (Certificat-1973), cu lucrarea "“O incursiune în lumea faptului divers”;" cursuri de limbă engleză (Wuppertal, New York și Boston) și de limba germană (la "Nielsen Schule" în Wuppertal (Germania) și la "Goethe Institut
George Băjenaru () [Corola-website/Science/299751_a_301080]
-
Aderca, Stanislaw Lem, Având un vechi și constant interes pentru viața și opera lui Jules Verne, a tradus mai multe "Călătorii extraordinare", a publicat zeci de articole și studii, a realizat numeroase emisiuni de radio și televiziune dedicate marelui scriitor. Monografia "Douăzeci de mii de pagini în căutarea lui Jules Verne" (1979, Editura Univers, Premiul Uniunii Scriitorilor și Premiul "Europa Special" decernat cu prilejul celui de-al cincilea Congres European de Science Fiction - Stresa, 1980) a fost publicată și în Italia
Ion Hobana () [Corola-website/Science/299136_a_300465]
-
a fost acuzată că ar distorsiona adevărul istoric, pentru a-i denigra pe Eliade și Cioran. Aceștia, totuși, au fost mai mult decât simpatizanți ai mișcării extremiste de dreapta, “Garda de Fier”, ceea ce a demonstrat și Florin Țurcanu într-o monografie recentă: "Mircea Eliade. Prizonierul istoriei", București, 2005. Într-un serial publicat de Marta Petreu, scriitoare și profesoară de filozofie la Universitatea din Cluj, în revista “22”, Laignel-Lavastine a fost acuzată de furt intelectual. Marta Petreu a vorbit în acest context
Alexandra Laignel-Lavastine () [Corola-website/Science/299154_a_300483]
-
22”, Laignel-Lavastine a fost acuzată de furt intelectual. Marta Petreu a vorbit în acest context despre un "plagiat nerușinat", citând pagini întregi din lucrările sale care au fost folosite în cartea autoarei franceze. Marta Petreu este, de-altfel, autoarea unei monografii extrem de critice la adresa lui Cioran, în care dezvăluie fără menajamente angajamentul acestuia pentru “Garda de fier”. Lucrarea a apărut în anul 1999 la Cluj sub titlul: "Un trecut deocheat sau “Schimbarea la față a României".
Alexandra Laignel-Lavastine () [Corola-website/Science/299154_a_300483]
-
este legată de activitatea teoretică și practică a Școlii de Sociologie de la București, cunoscută sub numele de "Școala Gusti". Dimitrie Gusti observă că pentru a vorbi despre monografie, trebuie să vorbim despre un domeniu social bine determinat, care să permită ca prin metoda observației directe să clarifice necunoscutele acelui domeniu. Prin urmare, principala "regulă" a metodei monografice ar fi delimitarea unei teme sau regiuni și descinderea pe teren
Metoda monografică () [Corola-website/Science/299166_a_300495]
-
ale cercetărilor monografice, a definit societatea ca o totalitate autonomă, motivată de voința socială a unor manifestări economice și spirituale (constitutive), manifestări juridice și politice (regulative), condiționate de cadrul cosmologic și biologic (natural), respectiv de cadrul istoric și psihic (social). Monografia trebuie să cuprindă, așadar, pentru a fi completă, un studiu al tuturor "cadrelor": - "cadrul cosmologic": cum e așezat satul, cum e determinată viața acestuia de teritoriu (munți, ape etc.), se subteritoriu (zăcăminte etc.), și de suprateritoriu (faună, climat etc.) - "cadrul
Metoda monografică () [Corola-website/Science/299166_a_300495]
-
că aceste cadre și manifestări se studiază urmărind: - "unitățile sociale": familia, neamul, șezătoarea, cârciuma etc. - "relațiile sociale": relații între vecini, între sexe etc. - "procesele sociale": procese de orășenizare sau modernizare - "tendințele de evoluție socială": dezvoltare etc. În lucrarea sa "Tehnica monografiei sociologice" (1934) Henri Stahl, prezintă etapele, regulile și rezultatele cercetării monografice: - luarea contactului cu informatorii (localnicii care dețin cele mai multe informații) - regula neamestecului în faptele sociale și a observării directe - înregistrarea observației: descrierea, numărarea și măsurarea, înregistrarea mecanică, schița și desenul
Metoda monografică () [Corola-website/Science/299166_a_300495]
-
numărarea și măsurarea, înregistrarea mecanică, schița și desenul, colecționarea de obiecte - studiul complexelor de fapte - exemplificări Cercetări ale "Școlii Gusti": Goicea-Mare (1925), Rusețu (1926), Nerej (1927), Fundu Moldovei (1928), Drăguș (1929, 1932, 1933), Runc (1930), Cornova (1931), Șanț (1935-1936) Planul monografiei satului Nerej (Henri H. Stahl, 1939): - vol. I - I. Cadrul cosmic: 1. Geografia fizică 2. Geografia umană 3. Considerații privind lupta omului cu natura II. Cadrul biologic: 1. Populația din Vrancea 2. Structura natropologică a populației 3. Istoria descendenței familiale
Metoda monografică () [Corola-website/Science/299166_a_300495]
-
lucrarea sa "Antropologia structurală" (1959), antropologul francez Claude Levi-Strauss, propune o clasificare care depașește această separare între două științe, vorbind despre "trei etape ale unei aceleiași discipline": Etnografia "corespunde primelor stadii ale cercetării: observație și descriere, muncă de teren; o monografie referitoare la un grup destul de restrâns pentru ca autorul să fi putut strânge cea mai mare parte a informației sale datorită unei experiențe personale" Etnologia "reprezintă un prim pas spre sinteză; fără a exclude observația directă, ea tinde spre concluzii suficient
Etnologie () [Corola-website/Science/299168_a_300497]
-
colaborare, de-a lungul timpului, cu numeroși scriitori sau teoreticieni români de marcă, printre care Belu Zilber, Constantin Noica, Henri Wald, Alexandru Dragomir, Radu Cosașu, Gabriel Liiceanu sau Zigu Ornea. Este autor a numeroase lucrări de filosofie, estetică, istorie literară, monografie și memorialistică, în care sobrietatea speculației se împletește cu generozitatea tolerantă a interpretării. Studiind istoria ideilor și mentalităților, eseurile lui Ianoși pledează în general pentru nuanțare și analiză, împotrivindu-se maniheismelor în gândire care au avut, pentru istoria secolului XX
Ion Ianoși () [Corola-website/Science/299196_a_300525]
-
a născut lângă lacul Ohrida, dar casa lui, a familiei, era la Skopje). Fiind intelectual, câștiga din cărți și din gazetărie. A publicat un roman, "Haiducii Pindului" prin subscripție, cărți despre macedoneni, un dicționar bulgaro-româno-turc pentru funcționarii din Cadrilater, o monografie a Salonicului. Mama, Julieta (născută Pop), era româncă. Urmează școala elementară de la "Pitar Moș" și "Liceul Regina Maria" din București, face studii universitare la Școala de Arte Frumoase, unde îl are profesor pe Dimitrie Gusti. Ca membră a echipelor monografice
Lena Constante () [Corola-website/Science/299206_a_300535]
-
austrieci căzuți în cel de al doilea război mondial - picturi care au primit elogiul specialiștilor din Viena. Pentru Colegiul Truman din Chicago, a mai sculptat portretul președinelui Truman și un bust al lui Eminescu. Fotografiile cu sculpturile sunt reproduse în monografia orașului Boldești-Scăieni. În urma persecuțiilor și amenințărilor organelor române de securitate, din perioada dictaturii comuniste, scriitorul s-a văzut silit să emigreze ilegal, în 1985, mai întâi în Austria, ca refugiat politic, stând zece luni in Lagărul de refugiați de la Treiskirchen
Cristian Petru Bălan () [Corola-website/Science/299220_a_300549]
-
de teatru, „Ispită si virtute“ ("Una storia veneziana") și drama de inspirație biblică "Neprihănitul Iov", propuse pentru „Teatrul de Stat Toma Caragiu“ din Ploiești, precum și un volum de versuri, „Stindarde transparente“. În 2007 a publicat la Ploiești o foarte documentată monografie a orașului prahovean Boldești-Scăieni, bogat ilustrată și, în același an, a dat la iveală, pentru prima dată în România, a unui „Ghid de conversație român-latin”. Ca pictor de icoane și biserici, precum și ca sculptor, are lucrări expuse public în orașul
Cristian Petru Bălan () [Corola-website/Science/299220_a_300549]
-
Partium) este ajutată cu un buget de 2 miliarde HUF. În prezent la Universitatea Sapientia studiază apr. 3.000 de studenți. Din anul 2002 funcționează 4 facultăți: Universitatea are o editură proprie (Editura Scientia), care publică manuale, notițe de curs, monografii, volume de conferințe. Din 2008 universitatea editează și un periodic științific în limba engleză, Acta Universitatis Sapientiae, cu mai multe serii.
Universitatea Sapientia () [Corola-website/Science/299816_a_301145]
-
a Facultății Istorico-Filologice din cadrul Universității de Stat din RSS Moldoveneasca. Stați este considerat a fi unul dintre cei mai fervenți promotori ai moldovenismului, mișcare considerată a fi de sorginte stalinista și promovată de fostele autorități comuniste de la Chișinău. a scris monografiile documentare "Moldovenii la est de Nistru" și "Istoria Moldovei" (2002); este autor al unei serii de lucrări referitoare la dezvoltarea limbii populare moldovenești și la influențele slave asupra culturii moldovene. În anii 1980 a lucrat la Institutul lingvistic și al
Vasile Stati () [Corola-website/Science/299820_a_301149]
-
în sudul satului. Bocea era mai în nord, la liziera pădurii, între Dragșina și Sârbova. Pe vechile hărți austriece din secolul al XVIII-lea, începând cu harta lui Mercy, satul Potchia mai era reprezentat până pe la 1750. Pe harta ilustrând monografia lui Griselini despre Banat, Bocea nu mai apare. Astăzi Bocea este cartierul care ocupă partea de nord a așezării. Cartierul contemporan Regat, situat la nord - vest, s-a numit, până în perioada interbelică, Drila. Astăzi doar puțini locuitori în vârstă își
Comuna Chevereșu Mare, Timiș () [Corola-website/Science/299851_a_301180]
-
460 de locuitori (Spiski, 49) acesta nu este satul Cucuieți după cum se crede, deoarece Cucuieții sunt menționați ca moșie aparte, existând paralel cu Vărvăreuca și în 1859 și în 1867, ne spune dl. Vasile Trofăilă în cartea sa "Județul Soroca. Monografie ilustrată, 1999." Indiferent care este versiunea adevărată, un lucru este de necontestat; și anume faptul că această localitate își are drept întemeietori răzeșii care și-au edificat de-a lungul generațiilor o istorie glorioasă. Secolul XVIII este marcat de o
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]
-
concert, accesul cu prioritate la albumele și materialele promoționale ale formației. În momentul inițierii se dorea organizarea unor serate muzicale săptămânale, precum și invitarea unor foști membri Phoenix să povestească despre formație. Pentru anul 1993 s-au conturat trei evenimente: apariția monografiei formației, intitulată „Adevărata istorie a formației Phoenix”, realizarea unui film documentar pe baza acesteia și punerea în scenă a operei-rock „Empire of Vampires”, cu versuri în românește compuse de Șerban Foarță. Totodată, Nicu Covaci dorea să înființeze o mică editură
Phoenix (formație) () [Corola-website/Science/299249_a_300578]
-
de a cânta este „bun, dar ușurel”, neconcordând cu linia haiducească a formației. Între realizări sunt de menționat două concerte la București și la Timișoara în formula anilor '60 (Nicu Covaci, Moni Bordeianu, Bela Kamocsa, Pilu Ștefanovici), prilejuite de apariția monografiei „Phoenix, însă eu...”. De menționat este faptul că drumul muzicienilor de la București la Timișoara a fost deschis de către mașinile de poliție, toate zborurile fiind suspendate din cauza vremii. Cartea amintită, scrisă de Nicu Covaci, surprinde activitatea formației din perioada 1962 - 1977
Phoenix (formație) () [Corola-website/Science/299249_a_300578]
-
Aceasta a fost însă și ultima sa expoziție. Francisc Șirato a avut și o bogată activitate publicistică, a scris numeroase articole și cronici de artă în revista ""Sburătorul"" a lui Eugen Lovinescu și în ""Cugetul românesc"". A redactat (1938) o monografie consacrată lui Nicolae Grigorescu. La 4 august 1953 s-a stins din viață și a fost înmormântat în cimitirul evanghelic luteran din București. În 1956 i s-a organizat o amplă retrospectivă postumă în parcul Herăstrău din București. Francisc Șirato
Francisc Șirato () [Corola-website/Science/299388_a_300717]