7,852 matches
-
anumită zi, când vraciul vine fără mască și aduce cu el o femeie în Casa Idolului. Femeia are un tatuaj pe față cu imaginea Idolului și este lăsată prosternată la podea în fața idolului, iar vraciul pleacă. Se presupune că aici naratorul încearcă să posede femeia (deși nimic nu este descris explicit), dar este prins de vraciul care se întorsese cu mai mulți bărbați. Ei îl bat și-i taie limba, făcându-l să cadă fără cunoștință pe podea. După un timp
Renegatul sau un spirit confuz () [Corola-website/Science/333259_a_334588]
-
încearcă să posede femeia (deși nimic nu este descris explicit), dar este prins de vraciul care se întorsese cu mai mulți bărbați. Ei îl bat și-i taie limba, făcându-l să cadă fără cunoștință pe podea. După un timp, naratorul află că un alt misionar urmează să fie trimis pentru a avea grijă de copiii din Taghaza, urmând să i se asigure siguranța de către o garnizoană de douăzeci de soldați francezi (posibil ca rezultat al dispariției naratorului). Aflând acest lucru
Renegatul sau un spirit confuz () [Corola-website/Science/333259_a_334588]
-
După un timp, naratorul află că un alt misionar urmează să fie trimis pentru a avea grijă de copiii din Taghaza, urmând să i se asigure siguranța de către o garnizoană de douăzeci de soldați francezi (posibil ca rezultat al dispariției naratorului). Aflând acest lucru, el decide să evadeze cu o zi înainte ca misionarul să sosească și fură o pușcă pentru a-l ucide pe misionar. Prin uciderea misionarului, naratorul intenționează să instige un conflict între francezi și trib. Decizia sa
Renegatul sau un spirit confuz () [Corola-website/Science/333259_a_334588]
-
garnizoană de douăzeci de soldați francezi (posibil ca rezultat al dispariției naratorului). Aflând acest lucru, el decide să evadeze cu o zi înainte ca misionarul să sosească și fură o pușcă pentru a-l ucide pe misionar. Prin uciderea misionarului, naratorul intenționează să instige un conflict între francezi și trib. Decizia sa nu este un gest de răzbunare pe răpitorii săi, ci pentru a da tribului o șansă de a cuceri întreaga Europă și de a-și răspândi învățăturile religioase. În
Renegatul sau un spirit confuz () [Corola-website/Science/333259_a_334588]
-
nu este un gest de răzbunare pe răpitorii săi, ci pentru a da tribului o șansă de a cuceri întreaga Europă și de a-și răspândi învățăturile religioase. În cele din urmă, misionarul și călăuza sa apar la orizont, iar naratorul trage în direcția lor. Rănindu-și ținta, naratorul se apropie și-l bate pe misionar până ce-l ucide. Naratorul comentează cât de bine se simte lovind fața bunătății cu patul de pușcă. La puțină vreme după moartea misionarului sosesc membrii
Renegatul sau un spirit confuz () [Corola-website/Science/333259_a_334588]
-
săi, ci pentru a da tribului o șansă de a cuceri întreaga Europă și de a-și răspândi învățăturile religioase. În cele din urmă, misionarul și călăuza sa apar la orizont, iar naratorul trage în direcția lor. Rănindu-și ținta, naratorul se apropie și-l bate pe misionar până ce-l ucide. Naratorul comentează cât de bine se simte lovind fața bunătății cu patul de pușcă. La puțină vreme după moartea misionarului sosesc membrii tribului alertați de focurile sale de armă. Povestea
Renegatul sau un spirit confuz () [Corola-website/Science/333259_a_334588]
-
întreaga Europă și de a-și răspândi învățăturile religioase. În cele din urmă, misionarul și călăuza sa apar la orizont, iar naratorul trage în direcția lor. Rănindu-și ținta, naratorul se apropie și-l bate pe misionar până ce-l ucide. Naratorul comentează cât de bine se simte lovind fața bunătății cu patul de pușcă. La puțină vreme după moartea misionarului sosesc membrii tribului alertați de focurile sale de armă. Povestea se termină cu recapturarea, tortura și executarea naratorului. Naratorul se compară
Renegatul sau un spirit confuz () [Corola-website/Science/333259_a_334588]
-
până ce-l ucide. Naratorul comentează cât de bine se simte lovind fața bunătății cu patul de pușcă. La puțină vreme după moartea misionarului sosesc membrii tribului alertați de focurile sale de armă. Povestea se termină cu recapturarea, tortura și executarea naratorului. Naratorul se compară cu martirizatul Hristos; întrebându-se de ce Idolul l-a părăsit și declarându-și iubirea pentru cuiele care-L răstignesc. Atunci când naratorul își dă seama că Idolul nu vine să-l salveze și că puterile "bune" sunt câștigătoare
Renegatul sau un spirit confuz () [Corola-website/Science/333259_a_334588]
-
-l ucide. Naratorul comentează cât de bine se simte lovind fața bunătății cu patul de pușcă. La puțină vreme după moartea misionarului sosesc membrii tribului alertați de focurile sale de armă. Povestea se termină cu recapturarea, tortura și executarea naratorului. Naratorul se compară cu martirizatul Hristos; întrebându-se de ce Idolul l-a părăsit și declarându-și iubirea pentru cuiele care-L răstignesc. Atunci când naratorul își dă seama că Idolul nu vine să-l salveze și că puterile "bune" sunt câștigătoare, el
Renegatul sau un spirit confuz () [Corola-website/Science/333259_a_334588]
-
membrii tribului alertați de focurile sale de armă. Povestea se termină cu recapturarea, tortura și executarea naratorului. Naratorul se compară cu martirizatul Hristos; întrebându-se de ce Idolul l-a părăsit și declarându-și iubirea pentru cuiele care-L răstignesc. Atunci când naratorul își dă seama că Idolul nu vine să-l salveze și că puterile "bune" sunt câștigătoare, el se întreabă dacă a făcut o greșeală și a ales partea greșită. El încearcă să se reconvertească în grabă la partea bună și
Renegatul sau un spirit confuz () [Corola-website/Science/333259_a_334588]
-
se termină cu murmurul său. Narațiunea trece la un punct de vedere exprimat la persoana a III-a pentru linia de final: "Un pumn de sare îi umplu gura sclavului flecar". Stilul folosit de Camus în "Renegatul" este reprezentativ pentru naratorul fictiv și poate fi uneori dificil de descifrat. Povestirea este scrisă dintr-o perspectivă la persoană I, iar, la fel ca și naratorul, limbajul este confuz, incoerent și dezorganizat; lăsând cititorul să pună cap la cap faptele din monologul isteric
Renegatul sau un spirit confuz () [Corola-website/Science/333259_a_334588]
-
pumn de sare îi umplu gura sclavului flecar". Stilul folosit de Camus în "Renegatul" este reprezentativ pentru naratorul fictiv și poate fi uneori dificil de descifrat. Povestirea este scrisă dintr-o perspectivă la persoană I, iar, la fel ca și naratorul, limbajul este confuz, incoerent și dezorganizat; lăsând cititorul să pună cap la cap faptele din monologul isteric și nevrotic. Camus însuși era un ateu. În eseul său "Mitul lui Sisif", Camus afirma că credința religioasă este o formă de sinucidere
Renegatul sau un spirit confuz () [Corola-website/Science/333259_a_334588]
-
Mitul lui Sisif", Camus afirma că credința religioasă este o formă de sinucidere; o distragere a atenției de la realitate în care individul acceptă absurdul și abandonează rațiunea și logica. În "Renegatul", Camus portretizează natura absurdă a religiei. Evenimentele care provoacă naratorului cele mai mari suferințe: pierderea limbii, presupusa execuția a sa și hotărârea sa de a-și părăsi casa și de a călători la Taghaza sunt toate rezultatele deciziei sale care i se pare dreaptă în conformitate cu convingerile sale religioase de la acel
Renegatul sau un spirit confuz () [Corola-website/Science/333259_a_334588]
-
a călători la Taghaza sunt toate rezultatele deciziei sale care i se pare dreaptă în conformitate cu convingerile sale religioase de la acel moment. Există, de asemenea, juxtapunerea absurdă dintre perceputa dreptate a religiei și mijloacele violente și dăunătoare de care tribul și naratorul se folosesc pentru a-o realiza. Este prezentă, de asemenea, noțiunea absurdă că virtutea creează păcatul. În casa Idolului, tribul i-o prezintă naratorului pe femeie, femeia i se supune și tribul nu încearcă să-l oprească, dar după ce naratorul
Renegatul sau un spirit confuz () [Corola-website/Science/333259_a_334588]
-
juxtapunerea absurdă dintre perceputa dreptate a religiei și mijloacele violente și dăunătoare de care tribul și naratorul se folosesc pentru a-o realiza. Este prezentă, de asemenea, noțiunea absurdă că virtutea creează păcatul. În casa Idolului, tribul i-o prezintă naratorului pe femeie, femeia i se supune și tribul nu încearcă să-l oprească, dar după ce naratorul trece la fapte, el este pedepsit imediat cu severitate. La sfârșit, atunci când naratorul se compară cu Isus pe cruce, există de asemenea paralela că
Renegatul sau un spirit confuz () [Corola-website/Science/333259_a_334588]
-
naratorul se folosesc pentru a-o realiza. Este prezentă, de asemenea, noțiunea absurdă că virtutea creează păcatul. În casa Idolului, tribul i-o prezintă naratorului pe femeie, femeia i se supune și tribul nu încearcă să-l oprească, dar după ce naratorul trece la fapte, el este pedepsit imediat cu severitate. La sfârșit, atunci când naratorul se compară cu Isus pe cruce, există de asemenea paralela că acțiunile naratorului vor cauza mai multe vărsări de sânge; la fel cum răstignirea lui Isus a
Renegatul sau un spirit confuz () [Corola-website/Science/333259_a_334588]
-
că virtutea creează păcatul. În casa Idolului, tribul i-o prezintă naratorului pe femeie, femeia i se supune și tribul nu încearcă să-l oprească, dar după ce naratorul trece la fapte, el este pedepsit imediat cu severitate. La sfârșit, atunci când naratorul se compară cu Isus pe cruce, există de asemenea paralela că acțiunile naratorului vor cauza mai multe vărsări de sânge; la fel cum răstignirea lui Isus a dus la un război care continuă și astăzi. De-a lungul povestirii iese
Renegatul sau un spirit confuz () [Corola-website/Science/333259_a_334588]
-
femeie, femeia i se supune și tribul nu încearcă să-l oprească, dar după ce naratorul trece la fapte, el este pedepsit imediat cu severitate. La sfârșit, atunci când naratorul se compară cu Isus pe cruce, există de asemenea paralela că acțiunile naratorului vor cauza mai multe vărsări de sânge; la fel cum răstignirea lui Isus a dus la un război care continuă și astăzi. De-a lungul povestirii iese în evidență tema dominării și a asupririi. Naratorul călătorește la Taghaza cu intenția
Renegatul sau un spirit confuz () [Corola-website/Science/333259_a_334588]
-
de asemenea paralela că acțiunile naratorului vor cauza mai multe vărsări de sânge; la fel cum răstignirea lui Isus a dus la un război care continuă și astăzi. De-a lungul povestirii iese în evidență tema dominării și a asupririi. Naratorul călătorește la Taghaza cu intenția de a-i converti pe localnici la propriile sale convingeri. Odată capturat de trib, naratorul este asuprit fizic și psihic de către răpitorii săi până când se cedează voinței lor. În mai multe puncte, naratorul spune că
Renegatul sau un spirit confuz () [Corola-website/Science/333259_a_334588]
-
dus la un război care continuă și astăzi. De-a lungul povestirii iese în evidență tema dominării și a asupririi. Naratorul călătorește la Taghaza cu intenția de a-i converti pe localnici la propriile sale convingeri. Odată capturat de trib, naratorul este asuprit fizic și psihic de către răpitorii săi până când se cedează voinței lor. În mai multe puncte, naratorul spune că vrea să fie jignit și asuprit pentru ca astfel să poată să lupte și să preia controlul acțiunilor și vieții sale
Renegatul sau un spirit confuz () [Corola-website/Science/333259_a_334588]
-
a asupririi. Naratorul călătorește la Taghaza cu intenția de a-i converti pe localnici la propriile sale convingeri. Odată capturat de trib, naratorul este asuprit fizic și psihic de către răpitorii săi până când se cedează voinței lor. În mai multe puncte, naratorul spune că vrea să fie jignit și asuprit pentru ca astfel să poată să lupte și să preia controlul acțiunilor și vieții sale, depășind adversitățile îndreptate împotriva lui.
Renegatul sau un spirit confuz () [Corola-website/Science/333259_a_334588]
-
alți contemporani ai noștri care văd în orice, chiar și în frumusețea însăși, ceva urât). Aștept cu interes să citesc întreaga carte. Alex Ștefănescu, www.alexstefanescu.ro, 16 decembrie 2012 Cristian Meleșteu practică o proză solid ancorată în calitățile de narator ale autorului, stilul jucînd fără nici o urmă de îndoială locul decisiv. În toate cele trei texte avem o povestire centrată asupra unui personaj, narată fie la persoana întâi, cum este cazul microromanului care dă și titlul volumului, fie dintr-o
Cristian Meleșteu () [Corola-website/Science/333304_a_334633]
-
Hathaway, Jean Negulesco, Howard Hawks și Henry King. Rolurile principale au fost interpretate de actorii Fred Allen, Anne Baxter, Jeanne Crain, Farley Granger,Charles Laughton, Oscar Levant, Marilyn Monroe, Jean Peters, Gregory Ratoff, Dale Robertson, David Wayne și Richard Widmark. Narator este scriitorul american John Steinbeck, acesta ne prezintă cinci povestiri scrise de O. Henry în perioada în care a trăit la New York NYC (1902-1910): "The Cop and the Anthem", "The Clarion Call", "The Last Leaf", "The Ransom of Red Chief
Casă plină (film din 1952) () [Corola-website/Science/333338_a_334667]
-
trei orientaliști sceptici experimentează fără voia lor o călătorie în timp cu prilejul unui drum prin pădure de la Serampore la Calcutta (în provincia Bengal a Indiei Britanice), experiment care este refăcut de învățatul hindus Swami Shivananda pentru a-i demonstra naratorului că spațiul și timpul au un caracter iluzoriu. Aflat la studii la Calcutta (India britanică), un tânăr orientalist român își petrecea nopțile călduroase de toamnă plimbându-se pe străzile metropolei, împreună cu doi tovarăși mai în vârstă: fostul diplomat rus Bogdanof
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
întâmplarea pe care o trăiseră și despre care credeau că se datora interferenței accidentale în practicile tantrice ale lui Suren Bose. După acea întâmplare, cele patru personaje au devenit mai puțin sociabile și nu s-au mai întors la Serampore. Naratorul părăsește Calcutta la scurtă vreme pentru a-și căuta liniștea interioară la o mănăstire hindusă din Rishikesh (oraș aflat în munții Himalaya, pe malurile Gangelui). După câteva luni de ședere acolo, în timpul unei plimbări în susul fluviului, el îi povestește acea
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]