8,131 matches
-
ne-am dori să fim în mod ideal și percepția pe care o avem despre noi înșine (la un moment dat, într-o anumită situație de viață). Pe scurt, rușinea include întotdeauna "sentimentul neplăcut al propriei incompetențe sau al propriei neputințe" (Brillon, 2010, p. 48). Ocupându-se cu atenție de această stare emoțională, D.F. Grenwald și D.W. Harder (1998, apud Chelcea, 2008, pp. 209- 211) consideră că există următoarele manifestări ale rușinii: a. rușinea emoțională. Aceasta pare a fi tipul
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Robert Trivers a numit altruismul reciproc). În actualele condiții, însă, nu este ușor să avem încredere unii în alții, mai ales atunci când ea încrederea tinde să fie folosită în interes personal sau devalorizată, persiflată ca naivă sau ca semn al neputinței. Potrivit lui Ch. Dejours (1993, apud Brillon, 2010, p. 171), constrângerile organizaționale care predomină în majoritatea mediilor de muncă au efecte nefaste asupra sănătății mentale și relațiilor indivizilor 76 pentru că ele îi plasează în situații conflictuale imposibil de rezolvat la nivel
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
poate face nimic; • eu nu valorez mare lucru, dar nici ceilalți; • valorez mai mult decât celălalt; • dacă aș vrea, aș putea, dar nu vreau. Ca emoții caracteristice resimțite, pot fi enumerate: • furie, iritare, decepție, gust amar, dezgust, greață, trădare, dezacord, neputință, respingere, neîncredere, frustrare, umilire, se simte ridicol. Ca tendințe comportamentale pot fi înregistrate: • retragerea, bârfele, crearea unui subgrup, ranchiună, gelozie, evitare, supărăcios. Pe scurt, înfruntare pasivă. Mesajele tipice sunt: • comentează de departe; e ironic, dialoghează puțin; nu spune, ci arată
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
sunt demne de reținut patru postulate fundamentale: a. Coerența lumii; b. Capacitatea de control; c. Destinul favorabil; d. Valoarea de sine (propria valoare). Coerența lumii. Potrivit acestei tentante teorii privind viața noastră emoțională și stările noastre sufletești, "ar fi cu neputință ca ființa umană să trăiască într-o lume pe care o consideră haotică și care ar fi supusă arbitrarului, hazardului și accidentelor" (idem, p. 371). Nivelul ridicat al angoasei pe care ar resimți-o individul într-o asemenea ipostază i-
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
să ne strivească. Teama de mediocritate intră (tot mai) adânc în cele mai ascunse fibre ale existenței și actelor noastre. Ni se cultivă și ni se întărește în și prin actuala ideologie un eu hiperexigent, care ne evidențiază implacabil infirmitățile, neputințele, ratările. "Sentimentului greșelii i se substituie obsesia eșecului", punctează M. Lacroix (2009, p. 58). Nu numai că trăim sub presiunea concurenței, a comparației (sau tocmai de aceea!), dar și sub cea a excelenței. Ea atinge pentru mulți dintre noi un
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
să adăugăm și: răbdarea, respectul, generozitatea, delicatețea, responsabilitatea, iertarea, grija pentru partener, dezvoltarea și hrănirea unui mediu favorabil creșterii spirituale fiecărui partener. 77 I. Filliozat arată faptul că "nevoia de putere asupra celorlalți este cu atât mai mare cu cât neputința interioară este mai profundă" (2006b, p. 42). 78 Mai multe repere despre ascultare, cititorul mai profund interesat de acest aspect poate găsi, pe lângă alte valoroase lucrări, și în cartea noastră, intitulată Comunicarea interpersonală, apărută în anul 2008, la Editura Institutul
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
apoi se Încălzește amestecul, se strecoară și se adaugă În apa din cadă. După baie nu se șterge corpul, ci se Îmbracă un halat gros și se stă În pat, pentru o transpirație abundentă, timp de o oră. IMPOTENȚA SEXUALĂ ("neputință bărbătească") Băi de mai multe ori pe zi cu apă nu prea rece, urmate de consumul unui pahar de vin roșu, natural și de "baterea păsării trupului". Băi cu flori de fân, 200-300 g la 3 litri de apă fierbinte
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
rezultați din dezasimilare. DERMATITĂ: inflamație a pielii, produsă de diferiți factori fizici: dermatită solară, actinică (produsă de raze roentgen), toxice (produsă de microbi) etc. DERMATOZĂ: numele generic al bolilor de piele, la care predomină leziunile degenerative. DIABET: boală caracterizată prin neputința totală sau parțială a organismului de a utiliza zahărul (glucidele) din alimentație. Deficiența determină creșterea cantității de zahăr În sânge (hiperglicemie). Zahărul se elimină prin urină (glicozurie), bolnavului fiindu-i mereu foame (polifagie), iar pentru eliminarea zahărului nefolosit, pentru dizolvarea
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
genitale Anurie. Strangurie, zăpreală. Incontinență urinară: pișatul În pat. Litiază urinară (vezicală): piatră la bășică, nisip. Blenoragie. Gonoree: sculament, scurgere, frântură În vis, frântură din vânt, triper (Transilvania). Sifilis: cel pierit, pierit, mâncătură, frențe, sfrențe, boierie, boală lumească, șancăr. Impotență: neputință, legat la bărbat. V. Bolile sistemului osos Cifoză. Scolioză. Lordoză. Rahitism: cocoașă, ghebe, ghib. Necroză: colți de lup. VI. Bolile infecțioase Febră tifoidă: tifos, lingoare, lungoare, boală lungă, boală mare, boală rusească (județul Constanța). Paludism. Febră palustră. Malarie: friguri, tremurici
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
nisipos, anevoios”, să nu lăsăm „nici un semn peste care mâna să nu treacă-o dată, și Înc-o dată”, pentru a constata În final că „munca este o comoară!”. Capcană: Să adopți o atitudine de renunțare disprețuitoare pentru a-ți camufla neputința: „Sunt prea verzi, buni doar pentru mojici”, spunea vulpoiul lui La Fontaine, vorbind despre strugurii la care nu putea să ajungă. Trigon sau sextil Dispoziție: Îndreptată spre acțiunea constructivă. Mai perseverent decât de obicei, individul dă dovadă de răbdare, rezistență
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
pe scară tot mai mare a verificării adreselor și a managementului „out-of-band”. i) Verificarea adreselor. În prezent sunt puse la dispoziție doar câteva soluții eficiente, inclusiv cele comerciale, care să conducă la diminuarea efectului atacurilor pentru întreruperea serviciilor. Se invocă neputința sau slaba putere a actualelor sisteme de conștientizare sau de aflare a surselor atacurilor. Una dintre cele mai mari slăbiciuni ale actualei infrastructuri Internet este neverificarea adresei sursei. Pasul următor trebuie să conducă la o infrastructură care să permită filtrarea
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
U.M.F. „Gr. T. Popa” Iași, clinica a VI‐ a medicală, Spitalul clinic recuperare, medic primar interne și pneumologie , împreună cu dr. Lăcrămioara Cebotaru, medic rezident M.F. semnează „O posibilă cauză de urticare cronică „la orice.” Prof. Gruia Novac realizează la „Arta neputinței de a rata” o cronică, de adâncă cunoaștere, a romanu lui Vânătoare de 381 umbre de Adrian Bușilă (Ed. Junimea, Iași, 1992 ) și Dicționar de iubiri ratate, tot de Adrian Bușilă (Editura Ex Ponto, Constanța, 2001); prof. Mioara Popa, referiri
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Deținuții nu pot fi lăsați de capul lor săptămâni, posibil luni de-a rândul, încuiați în celulele lor, indiferent cât de bune ar fi condițiile materiale în interiorul celulelor. O persoană căreia i se interzice mișcarea devine un puternic simbol al neputinței, al handicapului și durerii. Un program de activități echilibrat, satisfăcător (muncă, educație, sport etc.) are o importanță deosebită pentru bunăstarea - sănătatea fiziologică, psihică și psihologică a deținuților(telor). Repartizarea deținutelor în camere trebuie să se realizeze nu doar în funcție de gravitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
e numită, oare, și astăzi, în mod pudic, o pictură "chinuită"? Corespondența cu Theo legitimează un punct de vedere cu totul opus: nebunia lui Vincent este rezultatul picturii sale, adică al muncii sale de ocnaș, al convingerii, credinței, însingurării și neputinței sale. Nebunia lui Vincent vorbește despre forța non-imposibilului său. Dacă bea, este pentru a picta, pentru a lucra și mai mult. Cum reușește să reziste, fizic și moral, pe drumul pe care a apucat-o? El încearcă să ascundă și
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
lumea pe care a creat-o, de el însuși, mai exact de posibilele sale. Și nu știe cum să transforme în imposibile cele mai periculoase dintre posibilele sale, cele care îl înspăimîntă cel mai tare. UN SCANDAL FOARTE MODERN SAU NEPUTINȚA DE A SIMȚI FRICA Un cuplu, în salon. Ea vorbeste în fața camerei 100. Doamna M. povestește ce li s-a întîmplat (lor, celor doi copii, Boris și Johan) în noiembrie 1984: "Într-o zi, plecăm în vacanță pentru patru zile
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
124 A fi întruna "nesatisfăcut" 133 Dêmokratia, o imposibilă modernă 138 Inventarea individului, a Bunului Dumnezeu, a Diavolului și a fericirii pămîntene 150 A împiedica lumea să se oprească 159 Spaime moderne: barbaria posibilului 167 Un scandal foarte modern sau neputința de a simți frica 170 Lumea ca întreprindere 178 Cinismul complexității lumii 183 Suntem condamnați la a ne dori să fim din ce în ce mai moderni? 185 Pentru a schimba lumea avem nevoie de un proiect? 187 Un animal care spune întruna povești
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
acum / O, și cât mi se părea de străin”. Volumul Rouă medievală (1996) se deschide, dantesc, cu precizarea metaforică a vârstei spirituale a autorului, aflat „în zenitul vieții” ca un „cerc, un alburiu disc”. Aici se adună teme majore: moartea, neputința atingerii idealului, dragostea, teama, resemnarea prin meditație, condiția poetului. Permanenta luptă a spiritului cu trupul culminează în poezia Umbră și semn, unde corpul împietrit, ca mort, ascunde liniștea interioară ce așteaptă fiorul declanșator de energii. În imaginarea trupului se mizează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289539_a_290868]
-
că, în principiu, cu toată deschiderea Dasein-ului către realitate, omul nu este în măsură să dea socoteală suficientă tocmai de ceea ce asigură posibilitatea ființării sale: sălășluirea în limbă. Există totuși un domeniu privilegiat, acela al artei, care poate ameliora această neputință a Dasein-ului. Printre obiectele care se prezintă omului și sînt cunoscute de el pot fi și operele de artă, care realizează o dispariție (o retragere) a materialului, a materialității (existente la alte obiecte) în propria carapace așa cum în cazul obiectului
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
preiau tonul cântecului de lume, dar patetismul (tânguiri, blesteme) le scade valoarea. Odă râvnitoare spre învățături, scrisă cu prilejul deschiderii la București a Școlii de la „Sf. Sava”, indică orientarea spre problemele epocii și spre ideile iluministe. Pentru mărirea omului, Pentru neputința omului amintesc discursurile lui Voltaire din Sur l’homme. Filosofia sceptică a acestor versuri e înlocuită, în Caracteruri (1825), de satira activă, cu finalitate precisă, de îndreptare. În portretizarea patimilor omenești, tributară lui Teofrast și La Bruyère, tendința și expresia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288275_a_289604]
-
Adevărul, Prieteșugul îl vestesc pe Grigore Alexandrescu. Începutul omului și starea orășănească glosează, în felul lui J.-J. Rousseau, asupra decăderii prin civilizație, iar Omul, construită pe antiteze și amintind de Alexander Pope, este interesantă prin reflecția asupra măreției și neputinței existențe umane trecătoare. Pesimism și melancolie sunt notele caracteristice ale acestui volum postum, prin care, cu ecouri din lirica occidentală, M. deschidea drumul meditației. Tot el, prin Caracteruri, după I. Budai-Deleanu și înainte de Gr. Alexandrescu, a consolidat satira. Scrierile sale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288275_a_289604]
-
poate rezolva orice și că se poate bucura de orice, luând lucrurile așa cum vin. Dar apoi am urât din răsputeri ceea ce de fapt nu era decât o lozincă, acea propoziție-sentință asta-i viața, începând să o privesc ca pe o neputință, o chestie de struț care-și caută nisipiul la prima schimbare de context, indiferent dacă această schimbare urma să fie o amenințare sau nu. Și indiferent de cine sau ce reprezenta nisipul la un moment dat, indiferent de cine sau
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
legii și al dreptății, este imaginea unui suflet bun, în care te poți încrede. ISOCRATE Cuvântul a statornicit limitele legale între justiție și injustiție, între bine și rău; dacă această separație n-ar fi fost stabilită, ar fi fost cu neputință să locuim unii în preajma celorlalți. ISOCRATE Mai repede să ne încredem într-un cal fără frâu, decât într-un discurs dezordonat. THEOFRAST Nu-i ușor să oprești piatra aruncată din mână și vorba din gură. MEANDRU Cel mai frumos lucru
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
statu quo-ului stabilit la Westfalia. Ferdinand al II-lea dorise să instaureze autoritatea absolută a împăratului asupra Germaniei. Urmașii săi învinși, erau nevoiți să recunoască libertățile principilor germani, care continuau fărâmițarea politică a Imperiului și îl condamnau pe împărat la neputință. ,,Împăratul iezuiților" a vrut, ca și Carol Quintul și Filip al II-lea, să-și bazeze tentativa hegemonică pe o recucerire catolică a Germaniei. Tratatele de la Westfalia condamnau Sfântul Imperiu să nu mai fie romanic decât cu numele: în statul
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
ai secolului al XVIII-lea și-au înscris explicit gândirea în acest orizont. În articolul "Ce sunt Luminile?", din 1784, Kant scria: "Iluminismul este ieșirea omului din starea de minorat de care el însuși s-a făcut vinovat. Minoratul înseamnă neputința de a se servi de propriul său intelect fără a fi condus de altcineva. Acest minorat provine din vina noastră, dacă motivul său nu este o deficiență a intelectului, ci lipsa de hotărâre și curaj în a face uz de
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
DOILEA RĂZBOI MONDIAL Politica de conciliere a fost rezultatul unei lenevii a minții, și nu a unei imoralități politice. 1. Conferințe și tratate. Germania, conciliatorii și sfârșitul Societății Națiunilor "De umilința de la Versailles și de rușinea Republicii de la Weimar ține neputința militară"599: acest slogan pare să fie cel mai potrivit pentru a indica o realitate: echilibrul sistemului Tratatelor de la Versailles era fragil, iar mari juriști germani, între care celebrul Carl Schmitt, au susținut prin scrierile lor acest "adevăr" (lupta împotriva
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]