7,850 matches
-
xhosa este strâns înrudită. Sistemul de bantustanizare al regimului de apartheid promovat până în 1994 în Africa de Sud nega cetățenia celor din triburile xhosa, dar le-a permis să aibă auto-guvernare "patriilor" precum; Transkei și Ciskei, acum ambele integrate în Provincia Capului Oriental unde sunt cei mai mulți xhosa.. Mulți xhosa trăiesc în Cape Town (eKapa în xhosa), în East London (eMonti), și în Port Elizabeth (eBhayi). Xhosa sunt parte din migrația Nguni din Africa de Sud care, încet-încet, s-a mutat la sud de regiunea din jurul Marilor
Xhosa (grup etnic) () [Corola-website/Science/337045_a_338374]
-
dată unii cu alții în jurul Somerset Est, la începutul secolului al 18-lea. În a doua jumătate a secolului 18, trekboerii Afrikaner migrând spre exteriorul provinciei Cape Town, au intrat în conflict cu păstorii xhosa în jurul fluviului Great Fish, regiunea Cap Oriental. În urma a mai mult de 20 de ani de conflict intermitent, între 1811 și 1812, xhosas au fost împinși spre est de către forțele coloniale britanice, în al Treilea Război Frontalier. În anii care au urmat, multe triburi le găsim în
Xhosa (grup etnic) () [Corola-website/Science/337045_a_338374]
-
Asiatică a fost fondată de Sir William Jones pe 15 ianuarie 1784 într-o ședință prezidată de Sir Robert Chambers, președintele Curții Supreme de Justiție, la Fortul William din Calcutta, capitala de atunci a Indiei Britanice, pentru a susține cercetările orientale. La momentul înființării sale, această societate a fost denumită „Asiatick Society”. În 1825 a fost eliminată litera k fără vreo rezoluție formală, iar societatea a fost redenumită „The Asiatic Society”. În 1832 numele ei a fost schimbat în cel de
Societatea Asiatică din Bengal () [Corola-website/Science/337080_a_338409]
-
Luchtmans era înregistrat ca librar în registrele breslei librarilor din Leiden. Așa cum era obiceiul în acea vreme, Luchtmans a combinat afacerea de vânzare de cărți cu activități tipografice. Compania sa edita cărți, în principal, în domeniile studiilor biblice, teologiei, limbilor orientale și etnografiei. Luchtmans a stabilit legături strânse cu Universitatea din Leiden, care era pe atunci unul dintre cele mai importante centre de studiu în aceste domenii. În 1848, afacerea a trecut de la familia Luchtmans la E. J. (Evert Jan) Brill
Brill Publishers () [Corola-website/Science/337082_a_338411]
-
Forțelor Puterilor Centrale dislocate pe frontul român la începutul anului 1917 erau organizate în două mari gruări: "Grupul de armate „Mackensen”" - dispus pe frontul de sud de la Marea Neagră până la Irești și "Grupul de armate „Arhiducele Iosif”", dispus pe aliniamentul Carpaților Orientali. <br>"Grupul de armate „Mackensen”" era format din Armata 3 bulgară, Armata de Dunăre și Armata 9 germană, cu un efectiv de 18,5 divizii de infanterie și 3 divizii de cavalerie.<br>"Grupul de armate „Arhiducele Iosif”" era format
Planul de campanie al Armatei României pentru anul 1917 () [Corola-website/Science/337140_a_338469]
-
fost un motiv pentru a solicita ajutor, inclusiv din partea Guvernului României. Al doilea element a fost reprezentat de interesul major al Regatului României de a beneficia - cu acordul reprezentanților Antantei și ai Puterilor Centrale de stăpânirea militară a teritoriului Moldovei Orientale, în conjunctura favorabilă istoric pentru separarea teritoriului basarabean de Imperiul Rus - care se ivise și în contextul în care Moldova Occidentală - amenințată de foamete, nu se putea aproviziona ca efect al dezordinii din teritoriul situat între Prut și Nistru. Un
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
clară a noțiunilor. Astfel, în 1948, la "Colocviumul internațional" care a avut loc la Paris, s-a stabilit semnificația termenului de "știință politică" și obiectul acesteia de studiu. Structura economico-politică a Orientului antic a fost definită prin sintagme ca "despotism oriental", "mod de producție asiatic" (Karl Marx) sau "societăți hidraulice" (K. Wittvogel), deoarece erau amplasate de-a lungul unor mari fluvii. Astfel de regimuri politice se caracterizau prin "teocrație": Predomina voința suveranului, care era susținut de clerici ("hierocrație"). În Egiptul antic
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
Udine: Forum Editrice, 2009, pp. 559-569. Vanhese G. , "Poezie și cunoaștere nocturnă la Lucian Blaga și Yves Bonenfoy". Studia Universitatis Babeș-Bolyai. Philologia, 2009, Vol. 2, pp. 65-77. Vanhese G. , "Asupra legendei balcanice a fratelui revenant, circulație, rescrieri și variațiuni". România orientale, 2009, Vol. XXII, pp. 233-260. Vanhese G. , "Pictură alchimica, pictură magică. Alberto Martini și ilustrarea poemului « Orientalele » de Victor Hugo". În Text(e)/Image. Interférences. Etudes critiques. Critical Studies, Vrânceanu A. (ed.), Bucarest: Ed. Universității din București, 2009, pp. 21-38
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
102-106. Vanhese G. , " Sous le signe du Phénix. Nerval, Celan et Quasimodo". Plaisance, 2006, Vol. 7, pp. 141-151 .Vanhese G. , "De "Tristan et Iseut" à "Luceafărul". Două mituri ale pasiunii în opera lui Paul Celan și d'Ingeborg Bachmann". România orientale, 2006, Vol. XIX, pp. 89-102. Vanhese G. , "Cîntul de peyotl. "Tarahumaras" de Antonin Artaud în poezia lui Lance Henson". În Testo, Metodo, Elaborazione Elettronica, Cusato D., Iaria D., Palermo R. (ed.), : Edizioni Scientifiche Italiane, 2005, pp. 465-481. Vanhese G. , " Exegeza
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
Schehadé". În Poetica del viaggio, Vanhese G. (a cură di), Università della Calabria: Centro Editoriale e Librărio, 2005, Quaderni del Dipartimento di Linguistica Vol. 22, pp. 221-236. Vanhese G. , "Un Orient mai profund. Albania în poezia lui Dimitrie Bolintineanu". România orientale, 2004, Vol. 17, pp. 207-215. Vanhese G. , "Cuvinte despre Orient, cuvinte despre exxil. Despre “Aziyadé” lui Pierre Loti". În Orients littéraires. Mélanges offerts à Jacques Huré, Guyaux A., Salmon A., Bach S. (a cură di), : Honoré Champion Editeur, 2004, pp.
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
de foc și fiice de umbra, despre "Jemmy" de Gérard de Nerval". L' analisi linguistica e letteraria, 2001, Vol. 9, pp. 113-132. Vanhese G. , "A propos de itinerariul românesc al lui Paul Celan. Réflexii asupra ediției lui Giuseppe Bevilacqua". România orientale, 2000, Vol. 13, pp. 163-175. Vanhese G. , "A traduce indicibilul, Stéfan în limba italiană". În Jude Stéfan poète-malgré lui (a cură di), Pau: Presses Universitaires de Pau, 2000, pp. 129-136. Vanhese G. , "A traduce dorința: "La steaua" d’Eminescu în
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
de Jude Stéfan. Notes de lecture". Cahiers Benjamin Fondane, 1999, pp. 82-85. Vanhese G. , " Erlkoenig de Goethe et șes traducteurs français". Romantisme, 1999, pp. 109-118. Vanhese G. , " Le cycle d'Ali de Tépélène dans Leș Orientales de Victor Hugo". România orientale, 1999, pp. 279-294. Vanhese G. , " “Luceafărul” d’Eminescu et son après-texte. Sur “Malina” d’Ingeborg Bachmann". New Internațional Journal of Romanian Studies, 1999, pp. 146-159. Libri e Monografie Vanhese G. , « Luceafărul » de Mihai Eminescu. Portrait d’un dieu obscur, Ecritures
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
Informații Schengen SIS/ Sirene", adeziunea Liechtensteinului a fost confirmată la 18 decembrie 2011. Pentru fiecare stat membru, există un răgaz între semnarea acordului (pentru a deveni membru) și punerea în aplicare a acestuia. Cele opt state din Europa Centrală și Orientală care au semnat la 1 mai 2004, cât și Malta, au pus în aplicare acordul începând din 21 decembrie 2007 pentru frontierele terestre și maritime, și începând din 30 martie 2008 pentru frontierele aeriene, Ciprul având un "planning" amânat. Elveția
Convenția de la Schengen () [Corola-website/Science/337312_a_338641]
-
problemei date nu corespundea planurilor Imperiului Rus. Din acest considerent, la 26 februarie 1828, K.V. Nesselirode, vicecancelarul Rusiei, transmite o notă cabinetului britanic în care sublinia că Rusia va acționa indiferent de cursul tratativelor duse la Londra vis-à-vis de problema orientală . La 12 aprilie 1828 Senatul emite un decret, conform căruia guberniile Podolia, Herson și Basarabia sunt declarate în stare de război . Nicolai I va semna la 14 aprilie 1828 Manifestul despre proclamarea războiului Porții Otomane , care la 26 aprilie/8mai
Cauzele și desfășurarea Războiului ruso-turc din 1828- 1829 () [Corola-website/Science/337295_a_338624]
-
determinat necesitatea continuării eforturilor de bune oficii. Povara apărării Moldovei de către armata imperială rusă a fost un motiv suplimentar de discordie, într-un context în care România a cerut o misiune de asistență militară din partea Franței, interesată într-o politică orientală care să-i extindă sfera de influență. Misiunea generalului Berthelot a fost primită cu răceală la Moghilev, iar relațiile franco-ruse au continuat să se învenineze, motiv de punere a acestui subiect pe ordinea de zi a Comitetului de Război francez
Maurice Janin () [Corola-website/Science/337408_a_338737]
-
la un stat face parte din dreptul lor la egalitate. El a sprijinit procesul politic care a dus la Declarația Balfour din 1917. În anul 1919 el a vizitat Palestina. Cu această ocazie el a întâlnit și reprezentanți ai evreilor orientali și sefarzi din țară, Yossef Eliyahu Shlush (Chelouche) și Yehoshua Abrabiya, cărora le-a pus întrebări în legătură cu coexistența cu locuitorii arabi. În cuvântările sale în problema sionista Brandeis punea accent pe încurajarea productivității și a asigurării autonomiei economice a evreilor
Louis Brandeis () [Corola-website/Science/335798_a_337127]
-
muzicii pop, folk și rock. Stilul său deosebit îmbină genuri muzicale, de la cântecul israelian "zemer ivrí" sau „Shirey Eretz Israel” (stilul muzical dominant în Israel între anii 1940-1980), rock progresiv, cu influențe din rhythm and blues, jazz, muzică etnică, genuri „orientale”, klezmer etc În 1991 el a înființat corul Sheba alcătuit din tineri din familii Beta Israel imigrate din Etiopia. Fratele mai mare al lui Gronich, Ilan Gronich, este profesor la clasa de vioară la Universitatea de arte UDK din Berlin
Shlomo Gronich () [Corola-website/Science/335846_a_337175]
-
evrei și arabi în Palestina și Israel Hevenu Shalom Aleinu ( Am adus pace asupra noastră)- Ma Ana Ajmal Min Salam (Nimic nu e mai frumos decât pacea), într-un stil imbinând rockul israelian, muzica pop arabă și elemente din genuri orientale populare în Israel și țările din zona Orientului Apropiat. Cântecul a devenit un fel de imn al organizației israeliene Peace Child Israel, care l-a comandat. Refrenul este interpretat simultan în ebraică și arabă. În aranajamentul cântecului Gronich a introdus
Shlomo Gronich () [Corola-website/Science/335846_a_337175]
-
au declarat în cele din urmă război otomanilor la 18 iunie 1876, ceea ce a dus la declanșarea Războiului Sârbo-Turc (1876-1878) și a celui Otomano-Muntenegrean (1876-1878), și care la rândul lor au condus la Războiul Ruso-Turc (1877-1878) și la Marea Criză Orientală. Un rezultat al acestor războaie și răscoale a fost Congresul de la Berlin din 1878, prin care Muntenegru și Serbia au devenit independente și și-au extins teritoriul, în vreme ce Austro-Ungaria a ocupat Bosnia și Herțegovina pentru 30 de ani, deși ea
Răscoala din Herțegovina (1875–1877) () [Corola-website/Science/335848_a_337177]
-
400-700 de oameni. Agitația s-a răspândit rapid în rândul populației creștine din celelalte provincii otomane din Balcani (cu precădere în Bulgaria, unde a avut loc Revolta din Aprilie) și a declanșat ceea ce avea să fie cunoscut ca Marea Criză Orientală. Atrocitățile comise de Imperiul Otoman în încercarea de a reprima revoltele din provinciile balcanice a dus în cele din urmă la Războiul Ruso-Turc din 1877-1878, terminat cu înfrângerea turcilor și cu semnarea Tratatului de la San Stefano din martie 1878, urmat
Răscoala din Herțegovina (1875–1877) () [Corola-website/Science/335848_a_337177]
-
să fie ultima anexare teritorială dinaintea celui de al Doilea Război Mondial; pentru Lituania, a fost o mare pierdere economică și morală; pentru Europa a contribuit la escaladarea tensiunilor premergătoare războiului. Klaipėda (în germană: "Memel"), un important port din Prusia Orientală, a fost separat de Germania prin Articolul 28 al tratatului de la Versailles și a fost administrat de Aliați pe baza Articolului 99. Franța a preluat administrația regiuni, în timp ce Lituania a continuat să facă lobby pentru a-l prelua ea, susținând
Ultimatumul german din 1939 adresat Lituaniei () [Corola-website/Science/335882_a_337211]
-
nordică a cordonului litoral a devenit parte a conform tratatului de la Versailles din 1919 și a fost anexată de Lituania în 1923. Oficial rebotezat Nida, satul a rămas însă locuit predominant de germani — frontiera cu jumătatea de cordon aparținând Prusiei Orientale se afla la doar câțiva kilometri spre sud. În 1929, scriitorul laureat al Premiului Nobel Thomas Mann a vizitat Nida când se afla în vacanță la în apropiere și s-a hotărât să își construiască o casă de vacanță pe
Cordonul litoral al Curlandei () [Corola-website/Science/335874_a_337203]
-
al Curlandei. Kuršininkai au fost considerați letoni pe considerente lingvistice până după Primul Război Mondial, când Letonia a obținut independența față de Imperiul Rus. Pe aceste baze, Letonia a și revendicat cordonul litoral al Curlandei, Memelul și alte teritorii ale Prusiei Orientale, revendicări la care ulterior a renunțat. Cordonul litoral al Curlandei găzduiește cele mai înalte dune de nisip mișcătoare din Europa. Înălțimea lor medie este de 35 de metri, dar unele ajung până la 60 de metri. Pe cordon și în preajma sa
Cordonul litoral al Curlandei () [Corola-website/Science/335874_a_337203]
-
munți (peste 800 m altitudine), 42% de dealuri și podișuri (200-800 m altitudine) și 30% de câmpii (sub 200 m altitudine). Relieful este axat pe arcul Carpaților. În centrul teritoriului se află Podișul Transilvaniei, înconjurat de lanțurile muntoase ale Carpaților Orientali, Meridionali și Occidentali, la exteriorul cărora se întind, ca o treaptă mai joasă, podișuri și câmpii, către care trecerea se face prin intermediul dealurilor subcarpatice. Diversitatea tipurilor genetice de relief este caracteristică și spațiului românesc. Relieful structural este pus în evidență
Relieful României () [Corola-website/Science/335921_a_337250]
-
mare parte din aria carpatică având peste 2000 m, în proporție de 85 %, se află între Valea Prahovei și Culoarul Timiș-Cerna. Treapta munților prezintă, deci, diferențieri din punct de vedere hipsometric: Carpații Meridionali, cu altitudinea medie de 1136 m, Carpații Orientali, cu altitudinea medie de 950 m și Carpatii Occidentali, cu altitudinea medie de 654 m. Carpații românești se împart în trei mari grupe: Munții reprezintă o treime (33%) din teritoriul României. În anul 2011, în această zonă existau 826 de
Relieful României () [Corola-website/Science/335921_a_337250]