8,467 matches
-
Coasta Sclipturii, Purcăreță, Șu' Izvoară, Șu' Coaste, Râpă Albă, Pietricel, Grui, Osoi, Tăușoare, Șu' Piatră, Vițălar, Capu Văii, Arsura, Tiiș, La Valauă, Taină, Iclejie, La Mormânt, La Cioroi, Băiașa, Rânșor, Dâmbu Gaidoș, Râtu Lung, Zugău, Brădulete, Goroni, Brădet, Valea Crucii, Pârâul Piciorului, Valea Poicului, Carpini, Diezurele". În zona teritorială a Măgurii Priei sunt întâlnite mai multe clase de habitate naturale de interes comunitar; astfel: păduri de "Fagus sylvatica", păduri de "Quercus petraea", păduri de "Pinus sylvestris", păduri de amestec (fag și
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]
-
Priei este bine reprezentată de izvore (fântâni amenajate de-a lungul timpului de localnicii care își lucrau fânețele pe timpul verii): "Fântână Ioanii Niculaii, Fântână Petrii Floarii, Fântână Drenului, Fântână Hașului, Fântână Băicănești") care la rândul lor formează mai multe pâraie ("Pârâul Urzâcarului, Pârâul Coltăului, Pârâul Fanaților, Pârâul Țâcârlăului, Pârâul Brădulețului, Pârâul Scurții; Pârâul Ouăni") ce străbat versantul nordic, adunându-și apele în albia văii Priei, unul din afluenții de dreapta al râului Crasna. Lacurile ("tăurile") sunt alimentate de izvoare sau de
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]
-
bine reprezentată de izvore (fântâni amenajate de-a lungul timpului de localnicii care își lucrau fânețele pe timpul verii): "Fântână Ioanii Niculaii, Fântână Petrii Floarii, Fântână Drenului, Fântână Hașului, Fântână Băicănești") care la rândul lor formează mai multe pâraie ("Pârâul Urzâcarului, Pârâul Coltăului, Pârâul Fanaților, Pârâul Țâcârlăului, Pârâul Brădulețului, Pârâul Scurții; Pârâul Ouăni") ce străbat versantul nordic, adunându-și apele în albia văii Priei, unul din afluenții de dreapta al râului Crasna. Lacurile ("tăurile") sunt alimentate de izvoare sau de precipitațiile din
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]
-
de izvore (fântâni amenajate de-a lungul timpului de localnicii care își lucrau fânețele pe timpul verii): "Fântână Ioanii Niculaii, Fântână Petrii Floarii, Fântână Drenului, Fântână Hașului, Fântână Băicănești") care la rândul lor formează mai multe pâraie ("Pârâul Urzâcarului, Pârâul Coltăului, Pârâul Fanaților, Pârâul Țâcârlăului, Pârâul Brădulețului, Pârâul Scurții; Pârâul Ouăni") ce străbat versantul nordic, adunându-și apele în albia văii Priei, unul din afluenții de dreapta al râului Crasna. Lacurile ("tăurile") sunt alimentate de izvoare sau de precipitațiile din timpul anului
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]
-
fântâni amenajate de-a lungul timpului de localnicii care își lucrau fânețele pe timpul verii): "Fântână Ioanii Niculaii, Fântână Petrii Floarii, Fântână Drenului, Fântână Hașului, Fântână Băicănești") care la rândul lor formează mai multe pâraie ("Pârâul Urzâcarului, Pârâul Coltăului, Pârâul Fanaților, Pârâul Țâcârlăului, Pârâul Brădulețului, Pârâul Scurții; Pârâul Ouăni") ce străbat versantul nordic, adunându-și apele în albia văii Priei, unul din afluenții de dreapta al râului Crasna. Lacurile ("tăurile") sunt alimentate de izvoare sau de precipitațiile din timpul anului și sunt
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]
-
de-a lungul timpului de localnicii care își lucrau fânețele pe timpul verii): "Fântână Ioanii Niculaii, Fântână Petrii Floarii, Fântână Drenului, Fântână Hașului, Fântână Băicănești") care la rândul lor formează mai multe pâraie ("Pârâul Urzâcarului, Pârâul Coltăului, Pârâul Fanaților, Pârâul Țâcârlăului, Pârâul Brădulețului, Pârâul Scurții; Pârâul Ouăni") ce străbat versantul nordic, adunându-și apele în albia văii Priei, unul din afluenții de dreapta al râului Crasna. Lacurile ("tăurile") sunt alimentate de izvoare sau de precipitațiile din timpul anului și sunt împrejmuite de
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]
-
lungul timpului de localnicii care își lucrau fânețele pe timpul verii): "Fântână Ioanii Niculaii, Fântână Petrii Floarii, Fântână Drenului, Fântână Hașului, Fântână Băicănești") care la rândul lor formează mai multe pâraie ("Pârâul Urzâcarului, Pârâul Coltăului, Pârâul Fanaților, Pârâul Țâcârlăului, Pârâul Brădulețului, Pârâul Scurții; Pârâul Ouăni") ce străbat versantul nordic, adunându-și apele în albia văii Priei, unul din afluenții de dreapta al râului Crasna. Lacurile ("tăurile") sunt alimentate de izvoare sau de precipitațiile din timpul anului și sunt împrejmuite de mlaștini și
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]
-
de localnicii care își lucrau fânețele pe timpul verii): "Fântână Ioanii Niculaii, Fântână Petrii Floarii, Fântână Drenului, Fântână Hașului, Fântână Băicănești") care la rândul lor formează mai multe pâraie ("Pârâul Urzâcarului, Pârâul Coltăului, Pârâul Fanaților, Pârâul Țâcârlăului, Pârâul Brădulețului, Pârâul Scurții; Pârâul Ouăni") ce străbat versantul nordic, adunându-și apele în albia văii Priei, unul din afluenții de dreapta al râului Crasna. Lacurile ("tăurile") sunt alimentate de izvoare sau de precipitațiile din timpul anului și sunt împrejmuite de mlaștini și turbării cu
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]
-
observa doar pereții groși exteriori, fără ferestre, și zidurile înalte. Adăugând la acestea și deschizăturile din pereți, o astfel de fermă devenea un bastion formidabil. Vizibilitatea era limitată pentru ambele părți, din cauza lanurilor înalte de secară, grâu și porumb. Malurile pârâului, înțesate de arbori, ofereau o poziție avantajoasă pentru trăgători. Până atunci, se aflau puțini soldați pe câmpul de luptă. Avangarda (trupe din Nassau și Olanda), luptase împotriva câtorva francezi cu o seară înainte. Făcuseră aceasta din proprie inițiativă, alegând să
Bătălia de la Quatre Bras () [Corola-website/Science/312362_a_313691]
-
unități de infanterie amestecate. Aglomerația era groaznică, chiar și după standardele modeste ale acelor vremuri. Căpitanul Mercer din Artileria Regală Ecvestră relatează: „Regimentul 23 (Dragoni Ușori) a înaintat cu greu... Pe la prânz, după ce am trecut prin mult noroi și câteva pârâuri, nefiind siguri dacă ne îndreptam în direcția corectă, am ieșit pe un teren mai întins și uscat... Diferite coloane de cavalerie se uneau în același loc iar lângă zidul unui parc am găsit brigada lui Sir Vandeleur... Aici am descălecat
Bătălia de la Quatre Bras () [Corola-website/Science/312362_a_313691]
-
de Quatre Bras și patru batalioane hanovriene pe drumul Namur. Această forță puternică era completată de Regimentul 95 Pușcași și bateria lui Rogers. Regimentul 28 britanic a fost trimis pentru a întări trupele olandeze din Gemioncourt. Coloanele franceze au traversat pârâul și au fost întâmpinate cu salve puternice trase de către infanteria britanică și germană. Focul era copleșitor iar francezii s-au oprit. Apoi au fost atacați de Highlanderi și hanovrieni. Infanteria franceză s-a retras. Infanteria aliată a fost oprită de către
Bătălia de la Quatre Bras () [Corola-website/Science/312362_a_313691]
-
pădurea, inamicul a împins aripa stângă a aliaților (Picton) chiar până la Quatre Bras, cam în același moment fiind omorât și ducele de Braunschweig. Wellington i-a mutat pe Braunschweigeri mai aproape de Gemioncourt și s-a postat pe malul nordic al pârâului. Deoarece flancul aliațior era expus, Regimentele 42 și 44 ale lui Pack, care își reveniseră parțial după atacurile cavaleriei franceze, au înaintat puțin de-a lungul drumului. În stânga soldatilor din Braunschweig, pe drumul Namur, se afla Batalionul "Landwehr" Luneburg, ce
Bătălia de la Quatre Bras () [Corola-website/Science/312362_a_313691]
-
în dreapta sa și un batalion din Regimentul 92 în stânga, în șanțul de lângă drum. Deoarece Braunschweigerii și câțiva scoțieni formau prima linie, aceștia sufereau pierderi din cauza focului de artilerie. Trăgătorii din divizia lui Foy înaintaseră printre tufișuri și de-a lungul pârâului. Alți pușcași trăgeau din flanc, din pădurea Bossu. Focul acestora era destul de enervant pentru aliați. Maiorului von Rauschenplat i-a fost smuls brațul de către o ghiulea iar maiorul von Cramm a fost rănit mortal. Infanteria din Braunschweig asupra căreia se
Bătălia de la Quatre Bras () [Corola-website/Science/312362_a_313691]
-
mănăstire ortodoxă din România situată în comuna Mânzălești, județul Buzău, ce aparține Arhiepiscopiei Buzăului și Vrancei, parte a Mitropoliei Munteniei și Dobrogei. Din Buzău, se merge pe DJ203K spre Mânzălești, ulterior se virează pe DJ204M spre satul Jghiab, pe valea pârâului omonim. De aici se merge spre satul Cireșu și - ulterior prin acesta - spre drumul forestier ce face legatura între satul Lacurile și mănăstire. Traseul - neasfaltat - are porțiuni greu accesibile. Dacă până în anul 1988 pătrunderea spre Găvanu era greoaie, din anul
Mănăstirea Găvanu () [Corola-website/Science/312440_a_313769]
-
răufăcător dintre regii Israelului până la el, mai rău decât tatăl său Omri sau decât Ieroboam I ("Iaravam ben Nevat"). Profetul Ilie a suferit și el de pe urma prigoanei. După legendă, el s-a ascuns în Ghiladul natal, hrănit de corbi, la pârâul Chirit, apoi s-a refugiat în Fenicia, lângă Sidon, într-un loc numit "Sarepta" (în ebraică "Țarfat"). Acolo el face un miracol: readuce la viață fiul îmbolnăvit al unei văduve idolatre milostive, care îl ajutase. În cele din urmă, Ilie
Ahab () [Corola-website/Science/312982_a_314311]
-
ca monumente de interes local, ambele fiind clasificate ca situri arheologice. Situl din dealul Pietroasa, de la vest de satul Bichești, cuprinde urmele unei așezări eneolitice aparținând culturii Cucuteni. Situl de la Iugani, aflat la 3 km est de sat, pe malul pârâului Pereschiv, cuprinde o așezare și o necropolă din epoca migrațiilor (secolul al IV-lea e.n.), fiind atribuită culturii Cerneahov.
Comuna Boghești, Vrancea () [Corola-website/Science/310931_a_312260]
-
Gugești este o comună în județul Vrancea, Muntenia, România, formată din satele Gugești (reședința) și Oreavu. Comuna se află în zona de sud-est a județului, pe malurile râului Râmna, la vărsarea pârâului Oreavu în acesta. Este deservită de două șosele județene, DJ205B și DJ204F, care o leagă ambele de Dumbrăveni (unde se termină în DN2). Prin comună trece calea ferată Buzău-Mărășești, pe care comuna este deservită de stația Gugești. Conform recensământului efectuat
Comuna Gugești, Vrancea () [Corola-website/Science/310941_a_312270]
-
după anul 1200 și marcat ca atare cu semne de hotar numite 'morminți'. De aici, din punctul numit „La tri metri” , începe hotarul cu satul Sebeșu de Sus, care coboară spre sud-vest peste „fruntea Moașii” , „Plăieț” , „Șanțu Săghișului” , continuat cu „Pârâul Hotărăl” până la vărsarea acestuia în râul Olt. Spre vest, granița cu orașul Tălmaciu o formează piscul „Cioru” (541m), continuată fiind de trupul de hotar numit „Brătianu” iar spre satul Bradu, delimitarea o face râul Olt. Suprafața așezării este de cca.
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
bate dinspre est un vânt local numit „"Făgărășanu"”. Întreaga rețea hidrografică(cca.1km/kmp) este tributară Oltului și afluenților săi: Oltul intră în hotar începând cu punctul de confluență cu râul Mârșa și îl părăsește la punctul de confluență cu Pârâul Hotărăl. Pe toată această porțiune, datorită pantei mici(0.88m/km), râul are un parcus leneș, cu meandre, printre maluri joase, umbrite de sălcii. Debitul mediu este de 67mc/sec și se menționează ani în care el a putut fi
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
2015, având codul de clasificare și fiind format din 2 obiective: Satul Reuseni este așezat pe un șes înconjurat de dealuri, casele sunt înșiruite pe ambele părți ale drumului ce trece prin mijlocul satului. Prin mijlocul satului trece un mic pârâu care devine periculos când plouă mult, aducând pagube însemnate câmpului și satului. Prima mențiune documentară a satului Reuseni datează din 24 septembrie 1468, deși vechimea așezării trebuie să fi fost mult mai mare. În urma cercetărilor arheologice de suprafață efectuate în
Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Reuseni () [Corola-website/Science/309554_a_310883]
-
mare frecvență de astfel de nume nu a produs nici o evidența arheologică de așezari Cumane Pecenegii din Arpaș au fost consemnați în documentele regale maghiare ca posesori de diplome la 1222 iar satul Beșimbac (rebotezat recent "Olteț") se traduce prin "pârâul pecenegilor" ("în germană" "Bissen-bach"). Un hidronim de origine pecenegă este lacul Pecineagu din sud-estul grupei Munților Făgăraș Pecenegii și cumanii constituiau așa-numite caste "pastoralo-militare" și există documente care îi consemnează pe pecenegii din zona Făgărașului ca participând adesea, pe lângă
Cumani și pecenegi în Țara Făgărașului () [Corola-website/Science/309513_a_310842]
-
după o mică întrerupere, ele se continuă pe versantul nord-estic al muntelui Vâlcoi. Rezervația este situată în partea central-sudică a Munților Metaliferi, la contactul cu Munții Vințu-lui. Ea se înscrie distinct in relief prin doi piloni masivi , secționați de apa pârâului Valea Mică sub forma unei mici chei, prin care se strecoară și drumul comunal. Blocul de pe malul stâng, mai povârnit, are o înălțime de circa 16 m, iar blocul din dreapta, mai impozant, are forma unui pilon înalt de circa 30
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
primește dinspre nord un afluent numit Valea Roșiei, ce străbate comuna Petriș dinspre izvoarele sale situate sub vârful Breaza din satul Obîrșia. Valea Roșiei este alimentată de mai mulți afluenți coborând din dealurile ce o înconjoară. Cei mai importanți sunt: Pârâul Morilor și Pârâul Izvoarelor din satul Obîrșia; Valea Mrcului, Valea Mică, Hanuleasca, Valea Mare, Lupoaia, Roșuța, Valea Nesî, Timișoaia, Pârâul Stanilesc din satul Roșia-Nouă; Valea Corbească, Meșteroaia din satul Corbești; Valea Sântească, Burdijeni din satul Pietriș. Comuna este caracterizată de
Comuna Petriș, Arad () [Corola-website/Science/310111_a_311440]
-
un afluent numit Valea Roșiei, ce străbate comuna Petriș dinspre izvoarele sale situate sub vârful Breaza din satul Obîrșia. Valea Roșiei este alimentată de mai mulți afluenți coborând din dealurile ce o înconjoară. Cei mai importanți sunt: Pârâul Morilor și Pârâul Izvoarelor din satul Obîrșia; Valea Mrcului, Valea Mică, Hanuleasca, Valea Mare, Lupoaia, Roșuța, Valea Nesî, Timișoaia, Pârâul Stanilesc din satul Roșia-Nouă; Valea Corbească, Meșteroaia din satul Corbești; Valea Sântească, Burdijeni din satul Pietriș. Comuna este caracterizată de un climat temperat
Comuna Petriș, Arad () [Corola-website/Science/310111_a_311440]
-
satul Obîrșia. Valea Roșiei este alimentată de mai mulți afluenți coborând din dealurile ce o înconjoară. Cei mai importanți sunt: Pârâul Morilor și Pârâul Izvoarelor din satul Obîrșia; Valea Mrcului, Valea Mică, Hanuleasca, Valea Mare, Lupoaia, Roșuța, Valea Nesî, Timișoaia, Pârâul Stanilesc din satul Roșia-Nouă; Valea Corbească, Meșteroaia din satul Corbești; Valea Sântească, Burdijeni din satul Pietriș. Comuna este caracterizată de un climat temperat continental moderat cu influențe oceanice. Situată în culoarul Văii Mureșului comuna Petriș este caracterizată de un topoclimat
Comuna Petriș, Arad () [Corola-website/Science/310111_a_311440]