8,290 matches
-
de a se proiecta în viitor și care cred că au defecte de fabricație ireversibile. Trăiesc într-o ambiguitate suverană, care oscilează între groaza de a fi avortați, marginalizați, excluși fizic și psihic, și cea de a-și dori cu patimă acest lucru. Când sunt confiscați de acest din urmă pol, pot recurge la tentative suicidare fantasmatice sau chiar reale. Manifestă o ardentă ostilitate față de părinți, sau diverse alte autorități (care în fond reprezintă substitutele simbolice ale figurilor parentale). Deși adeseori
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cauze oportune: faptul că iubește în tinerețe, că se găsește la curtea unui boier, că e trimis în exil la o moșie, că se nimerește la inaugurarea unei școli: Mumuleanu începu a simți trebuința a produce și el ceva și patima, cum și prilejul cel mai firesc pentru poezie în vremea juneței este amorul, niște mici madrigale și elegii fură cele dintâi încercări ale sale. După aceasta exilul răposatului boier Filipescu în vremea domnului Caragea îi dete îndestulă pricină a medita
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de producție a operelor. Asumarea afectivă a gesturilor și a practicilor literare nu putea veni decât din stimularea irațională și nereflectată a unei dorințe. A te lăsa condus de râvnă e un mod de a intra în literatură purtat de patimă și fără înțelegere. Este ceea ce îl făcea pe Barițiu să avertizeze în 1839: Este însă o stare de oameni - mai ales tineri - fratele meu, între carii eu și pe tine și pe mine bucuros mă număr; o stare, unde omul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
număr; o stare, unde omul tânăr având râvnă nestinsă de a să procopsi și a străbate ascunsele lăcașuri ale științelor, spre a scoate dintr-însele izvor de fericire și îndreptariuri de filozofia vieții, pornește orbit ca ori de care altă patimă fără povățiutoriu 23. În același an, într-un text despre "Omul literat", Asachi avea să sublinieze pericolul geloziei care se ascunde în inima universului literar, ca o latură obscură a vehiculului afectiv care mobilizează pasiunea pentru literatură. Asemeni lui Bolliac
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
îi văd pe alții râzând sau plângând; apoi, ceea ce ei văd că fac alții, doresc să imite numaidecât; în sfârșit, doresc pentru ei tot ceea ce își imaginează că face plăcere altora"28. Așadar, ca să existe imitație trebuie să existe o patimă trăită la unison, o dorință comună, orientată spre același obiect. Poftim la ceea ce e al altuia, și această slăbiciune omenească susține schema imitației prin rivalitate. Iată definiția 33, cu termeni care în traducerea românească sună deja familiar (cuvântul în originalul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ale acțiunii literare, de organizarea geloziei. În aceste condiții a devenit posibil primul raport afectiv cu literatura, prima "aplecare" spre opere și spre scris. Heliade Rădulescu vorbește despre "dorința de a scrie". Asachi - despre "tinerii însuflețiți de dorință" și despre "patima" lor. Iar Barițiu echivalează cunoașterea literaturii cu poftirea ei, citând un proverb: "Ce nu cunoști nu poftești"36. "Să nu le defăimăm acestor pofte", avea să spună în aceiași ani un harnic antreprenor literar 37. Un întreg vocabular infiltrează discursul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Editions de la Maison des sciences de l'homme, Paris, 1999. Vianu, Tudor, "Istoria ideii de geniu", în Postume, București, Editura Pentru Literatură, 1967. Vintilă-Ghițulescu, Constanța, Evgheniți, ciocoi, mojici. Despre obrazele primei modernități românești 1750-1860 (2013), Humanitas, București, 2015. Vintilă-Ghițulescu, Constanța, Patimă și desfătare. Despre lucrurile mărunte ale vieții cotidiene în societatea românească 1750-1860, București, Humanitas, 2015. Volovici, Leon, Apariția scriitorului în cultura română (1976), Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2011. Weber, Max, Etica protestantă și spiritul capitalismului (1904), traducere de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
străină/ Și-îndată o râvnește - dracu-învită", spune un vers din Țiganiada. Și altundeva: "Poetul zice că omul e așa de ticălos, cât face lucruri care dobitoacele nu le fac [...] cu mintea neașezată ș-acele puține ceasuri își otrăvește dându-se patimilor firești, râvnii și lăcomiei" (I. Budai-Deleanu, Țiganiada, ediție îngrijită de Florea Fugariu, Minerva, București, 1981, pp. 240; 352). Sau într-un text din 1691: "Și de multe ori și fetișoara frumoasă murind, și după o zi doao, s-au aflat
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pentru nație, iar nu nația pentru noi. Povățuiți-vă de principiul că toți trebuie să fie egali dinaintea legei și că dreptatea este a tuturor, fără osebire de partidă, opinie și poziție, fiți mai presus de toate nepărtinitori și fără patimi. Administrația nu trebuie să aibă altă politică decât de a face trebile societăței, de cât de a îndestula legiuitele interese ale populației îndeobște, a fiecărui cetățean în deosebi. În sfârșit D-le Prefect, ca Ministru și ca Român, vă rog
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Domnii trecuți au fost nepăsători sau răi. Nu uita că, dacă 50 de deputați Te-am ales Domn, însă ai să domnești peste două milioane de oameni! Fă dar ca domnia Ta să fie cu totul de pace și de dreptate; împacă patimile și urile dintre noi, și reintrodu în mijlocul nostru strămoșească frăție''... Colaboratorul cel mai de frunte al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, Kogălniceanu, este coautorul celor mai mari reforme care au făcut gloria lui Cuza - secularizarea averilor mănăstirești (1863), prin care a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în inimi Însă, vai mă prinde jalea... O comoară nestimată! Că la noi în sat nu-i bine!... V-am rugat și vă rog iarăși, Ce păcat c-atâția tineri Să rămână ne-ntinată Au dat satul de rușine!... Când al patimilor ropot Ah!... părinții poartă vina Și când lumea păcătoasă Și de-o parte și de alta!... Vă îndeamnă la urgie, Blestemați vor fi pe lume... Fiți cu mintea sănătoasă!... Și-n aceasta... și-n cealaltă Fericiți veți fi în ziua
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
viețile lor, insistându-se pe eroismul acestora, deoarece ei constituiau modele și exemple demne de urmat. În perioada Crăciunului se scriau materiale despre copii, pentru că aceștia simbolizau ipostaze ale Pruncului Iisus. În timpul Postului Mare apăreau articole în care se explicau patimile Domnului. Sfântul Iosif a constituit și el un exemplu moral (tatăl purtător de grijă al lui Iisus), fiind patronul Bisericii și un model pentru muncitorul modest. Sfinții Petru și Paul erau considerați stâlpii Bisericii și martiri ai acesteia, de aceea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
nimeni nu domnea peste poporul Domnului." Levitul din Efraim, scrie Judith Still 333, este o povestire care se situează între starea absolută a naturii și societatea instituționalizată. Primele fundamente sociale (cu proprietatea bărbatului asupra femeii) nu sunt capabile să prezerve patima cumplită care "în furia ei pare să distrugă specia umana pe care ar trebui să o conserve", "turbare dezlănțuită și brutală", "înflăcărare avântată [...] funestă pentru oameni"334. Levitul din Efraim marchează ruptura istorică, catastrofa și consecințele ei, războiul, care rupe
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Maiorescu și Carp, lumea pe care aceștia o modelaseră și o ilustraseră devine obiect al istoriei intelectuale. Le-ar fi fost dificil, lui Maiorescu și Carp, să înțeleagă o Românie care se organiza, după Marea Unire, mai degrabă sub semnul patimilor pe care junimismul le denunța în filipicele sale. Politic, iar aceasta este o temă care va reveni în rân durile cărții de față, junimiștii apar, la finele lui 1918, ca apărători ai unor cauze pierdute. Reforma agrară și votul universal
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
Carp se cer redate acestui mediu occi dental de exprimare intelectuală. Critica raționalismului politic și a revoluției, inedită și deconcertantă în peisajul post-1848 al Principatelor, este în perfectă sincronie cu o direcție europeană. Reticența față de schemele de guvernare modelate de patimi utopice, neîncrederea în ceea ce Michael Oakeshott identifica drept „cult al Cărții“, predilecția pentru organicitate și gradualism sunt lecțiile pe care junimiștii le duc mai departe, având ca punct de plecare îndepărtat gestul originar al lui Edmund Burke. ...Adică o încercare
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
nivelul căreia egalitatea în fața legii și progresul constituțional sunt elemente centrale. Critica ideologică privește doar către viitorul care se clădește sub semnul echilibrului constituțional. Imaginii conservatorismului ca strategie de salvare a „boieriei“ îi este opus proiectul unei politici ce desfide patima și rămâne fidelă edificării de durată. În ochii multor oameni, partidul conservator se confundă cu vechea boierime, și adversarii săi, unii din neștiință, alții ca manoperă de luptă, caută să întreție această confuzie. Cu toate că principiile conservatoare în statul nostru constituțional
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
care nu se confundă, niciodată, cu extremele, căutând o ideală cale de mijloc. Păstrarea autonomiei Junimii, ca actor în familia conservatoare, în deceniile de după 1870- 1871, este un act motivat de asumarea acestei individualități ideologice, asumare ce impune delimitarea de patimi și cultivarea, doar în aparență donchișotescă, a suveranității rațiunii. Contra școalei Bărnuțiu În aceeași măsură în care se naște din respingerea raționalismului politic și a visului revoluționar, moderația junimistă are ca valoare fondatoare opoziția intransigentă față de fanatismul naționalist - critica antisemitismului
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
oricărei societăți. „Barbaria“ nu este o abstracțiune, ci este numele acestei încercări deliberate de a refonda cetatea pe cărămizile urii. Încă o dată, este de re marcat profetismul conservator à rebours. În paginile lui Maiorescu de la 1868 se poate citi viitorul patimilor naționaliste împotriva cărora se ridică E. Lovinescu decenii mai târziu. În orice masă de popor, și cu atât mai mult în masa unui popor încă incult, există pe lângă însușirile cele bune și un instinct primitiv, teluric, brutal, pe care toți
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
a progresului, omul politic junimist se vede pe sine ca un deținător al rațiunii ce luminează, înlăturând fanatismul și obscurantismul. Departe de a fi un simptom al paternalismului conservator, pledoaria lui Carp apără moderația și echilibrul în vremurile în care patimile mulțimii riscă să spargă orice zăgaz ridicat de luciditate. Viziunea sa nu este doar liberal conservatoare, ci și profetică. Eu admit instinctul la o națiune, admit ca ea să simtă că e un rău, precum fiecare om când e bolnav
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
român.<ref id=”1”>Ibidem, p. 125.</ref> Un interludiu - Eminescu și organicitatea Având rădăcinile înfipte în solul ideologic junimist, reflecția lui Eminescu este, în câteva dintre punctele sale, afină cu această prudență evoluționistă recuperabilă la Maiorescu sau Carp. Ceea ce patima polemistului și angajarea ziaristului nu pot înlătura este asumarea unei perspective ce rămâne îndatorată ipotezelor conservatoare. În aceeași măsură în care poate fi apropiat sau revendicat de o linie radicală ce duce la sămănătorismul lui Iorga și la antisemitismul lui
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
atârnate pe arborul dezrădă cinat al naționalității, nu sunt un produs organic, ci un artefact sterp, incapabil dea se regenera.<ref id=”1”>Eminescu, Opere, vol. XIII, Editura Academiei R.S.R., București, 1985, pp. 196-197.</ref> Evoluționismul eminescian, colorat de o patimă retorică străină oratoriei lui P.P. Carp, are în centru obsesia acomodării progresului cu realitatea istorică a națiunii. Fibra conservatoare tinde să privilegieze această legătură cu tradiția, iar Eminescu nu se poate rupe, nici un moment, din acel lanț al generațiilor evo
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
înseamnă și apli carea efectivă și graduală a principiilor pe care legea fundamentală de la 1866 lea enunțat fără a le traduce în practica cotidiană. Cetățenia implică și această ocrotire a individului în fața riscului de abuz administrativ și de exces clientelar. Patima politică invadează instituțiile destinate a oferi cetățeniei pavăza ei cea mai importantă. Stabilitatea administrației, eliminarea ingerinței politice în actul de justiție, cultivarea unui mecanism de recrutare în funcții care să descurajeze impostura partizană: setul de soluții junimist merge contra unui
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
postcomunismul tulbure și haotic de epoca lui Carol I pare să anuleze orice sens al continuității ideologice, o parte a legatului junimist ajunge până la cei de astăzi sub forma pledoariei pentru regândirea temeliilor comunității politice. În fiecare moment în care patima mulțimii sau demagogia unor conducători înclină balanța către fanatism și violență publică, amintirea junimismului poate servi ca obstacol în calea acestei tendințe funeste. Căci junimismul oferă imaginea stenică a unei conduite ideologice care refuză programatic recursul la forțele telurice ale
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
el nu este mai puțin deschis către modernitatea occidentală. Opus autarhiei și delirului patriotard, el valorizează acel nucleu de decență ignorat de marile proiecte totalitare ale secolului XX. Proiectul de evoluție al acestui patriotism cu rățat de excese și de patimă este subsumabil viitorului clădit sub semnul marilor principii de viață dezvoltate în Occident. Critica formelor fără fond este un cadru în interiorul căruia se cristalizează un fond autohton fecundat de altoiul pe care îl gestionează reformatorul de inspirație burkeană. Moderația devine
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
formula unele opinii conclusive. Dar, dincolo de un debut surprinzător numai în aparență, ciclul emigrației române către America, declanșat în 1990, se va stabiliza, treptat, în funcție de realitățile din țară și de legislația imigrației stabilită de SUA Cu certitudine, după paroxismul inițial, patimile emigraționiste transatlantice se vor calma și emigrația română în America și Canada se va încadra în fluxul firesc al emigrației mondiale. * Cu toate eforturile unor cercetători de a stabili numărul exact sau cât mai exact al emigrației române către America
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]