9,077 matches
-
ani si are o îngravare care seamănă cu constelația Orion. Un desen pe peretele peșterii Lascaux din Franța conține o reprezentare a roiului de stele Cloșca cu puii (Pleiadele). Cercetătorul Michael A. Rappenglueck a sugerat că un desen din aceeași peșteră poate reprezenta triunghiul de vară (combinația de stele Vega, Deneb, Altair).Un alt desen stelar, creat cu peste 21.000 de ani în urmă, a fost găsit la grota La Tête du Lion. Animalul din acest desen poate reprezenta constelația
Harta cerului () [Corola-website/Science/320428_a_321757]
-
zodiacul. Însă nu sunt reprezentate stele individuale. Cea mai veche reprezentare a cerului din China este o cutie de pe la 430 BC, deși nu conține reprezentarea stelelor individuale. Cel mai vechi manuscris existent cu hărți ale cerului a fost descoperit la peștera Mogao, pe Drumul mătăsii. Este un manuscris de 210cm lungime și 24,4 cm lățime înfățișând cerul între 40° nord și 40° sud pe 12 pagini, plus a 13-a pagină cu reprezentarea cerului circumpolar. Sunt desenate un total de
Harta cerului () [Corola-website/Science/320428_a_321757]
-
face parte din complexul carstic Groapa de la Bârsa aflat în Munții Apuseni, zona Padiș. Este situată în zona centrală a Munților Bihorului, în cadrul complexului carstic Padiș-Cetățile Ponorului, la 1.090 m alt. Datorită joncțiunii naturale, realizată în 1974, între "Peștera Neagră" și "Peștera de la Zăpodie", rețeaua totală a galeriilor însumează 12,1 km (locul 7 în România), fiind cunoscută în prezent sub denumirea de "". Galeriile prezintă numeroase lacuri, cascade, marmite, sifoane. Este o peșteră foarte greu accesibilă. Se poate ajunge
Peștera Neagră-Zăpodie () [Corola-website/Science/320462_a_321791]
-
din complexul carstic Groapa de la Bârsa aflat în Munții Apuseni, zona Padiș. Este situată în zona centrală a Munților Bihorului, în cadrul complexului carstic Padiș-Cetățile Ponorului, la 1.090 m alt. Datorită joncțiunii naturale, realizată în 1974, între "Peștera Neagră" și "Peștera de la Zăpodie", rețeaua totală a galeriilor însumează 12,1 km (locul 7 în România), fiind cunoscută în prezent sub denumirea de "". Galeriile prezintă numeroase lacuri, cascade, marmite, sifoane. Este o peșteră foarte greu accesibilă. Se poate ajunge la Peștera de la
Peștera Neagră-Zăpodie () [Corola-website/Science/320462_a_321791]
-
joncțiunii naturale, realizată în 1974, între "Peștera Neagră" și "Peștera de la Zăpodie", rețeaua totală a galeriilor însumează 12,1 km (locul 7 în România), fiind cunoscută în prezent sub denumirea de "". Galeriile prezintă numeroase lacuri, cascade, marmite, sifoane. Este o peșteră foarte greu accesibilă. Se poate ajunge la Peștera de la Zăpodie din Padiș (6 km) urmând marcajul bandă roșie pe Valea Cetăților până în Poiana Bălăleasa. De aici pe traseul bandă galbenă și punct roșu, pe marginea Gropii de la Bârsa se ajunge
Peștera Neagră-Zăpodie () [Corola-website/Science/320462_a_321791]
-
și "Peștera de la Zăpodie", rețeaua totală a galeriilor însumează 12,1 km (locul 7 în România), fiind cunoscută în prezent sub denumirea de "". Galeriile prezintă numeroase lacuri, cascade, marmite, sifoane. Este o peșteră foarte greu accesibilă. Se poate ajunge la Peștera de la Zăpodie din Padiș (6 km) urmând marcajul bandă roșie pe Valea Cetăților până în Poiana Bălăleasa. De aici pe traseul bandă galbenă și punct roșu, pe marginea Gropii de la Bârsa se ajunge la Ghețarul de la Bârsa. Din acest loc urmând
Peștera Neagră-Zăpodie () [Corola-website/Science/320462_a_321791]
-
urmând marcajul bandă roșie pe Valea Cetăților până în Poiana Bălăleasa. De aici pe traseul bandă galbenă și punct roșu, pe marginea Gropii de la Bârsa se ajunge la Ghețarul de la Bârsa. Din acest loc urmând marcajul punct galben se ajunge la Peștera de la Zăpodie. Intrarea este foarte aproape de punctul în care Pârâul Zăpodiei se pierde la baza unui perete de 20 m înălțime. Zona de la intrarea în Peștera de la Zăpodie, pe o lungime de 78 m, a a fost cartată și explorată
Peștera Neagră-Zăpodie () [Corola-website/Science/320462_a_321791]
-
la Ghețarul de la Bârsa. Din acest loc urmând marcajul punct galben se ajunge la Peștera de la Zăpodie. Intrarea este foarte aproape de punctul în care Pârâul Zăpodiei se pierde la baza unui perete de 20 m înălțime. Zona de la intrarea în Peștera de la Zăpodie, pe o lungime de 78 m, a a fost cartată și explorată în anul 1952 de catre I. Viehmann si M. Bleahu. Clubul Z Oradea preia explorarile în 1973. O echipă condusă de Liviu Valenaș descoperă continuarea peșterii, explorează
Peștera Neagră-Zăpodie () [Corola-website/Science/320462_a_321791]
-
în Peștera de la Zăpodie, pe o lungime de 78 m, a a fost cartată și explorată în anul 1952 de catre I. Viehmann si M. Bleahu. Clubul Z Oradea preia explorarile în 1973. O echipă condusă de Liviu Valenaș descoperă continuarea peșterii, explorează și cartează aproape 10 km de galerii. Prin joncțiunea cu Peștera Neagră lungimea totală ajunge la 12 048 m. Peștera de la Zăpodie drenează în subteran întreaga apă din Gropa de la Bârsa. Cursul Sudic, care vine din Peștera Neagră, drenează
Peștera Neagră-Zăpodie () [Corola-website/Science/320462_a_321791]
-
fost cartată și explorată în anul 1952 de catre I. Viehmann si M. Bleahu. Clubul Z Oradea preia explorarile în 1973. O echipă condusă de Liviu Valenaș descoperă continuarea peșterii, explorează și cartează aproape 10 km de galerii. Prin joncțiunea cu Peștera Neagră lungimea totală ajunge la 12 048 m. Peștera de la Zăpodie drenează în subteran întreaga apă din Gropa de la Bârsa. Cursul Sudic, care vine din Peștera Neagră, drenează bazinul închis Ștevia Lupii, pâraiele central-sudice din Groapa de la Bârsa, ca și
Peștera Neagră-Zăpodie () [Corola-website/Science/320462_a_321791]
-
Viehmann si M. Bleahu. Clubul Z Oradea preia explorarile în 1973. O echipă condusă de Liviu Valenaș descoperă continuarea peșterii, explorează și cartează aproape 10 km de galerii. Prin joncțiunea cu Peștera Neagră lungimea totală ajunge la 12 048 m. Peștera de la Zăpodie drenează în subteran întreaga apă din Gropa de la Bârsa. Cursul Sudic, care vine din Peștera Neagră, drenează bazinul închis Ștevia Lupii, pâraiele central-sudice din Groapa de la Bârsa, ca și rețeaua de doline din jurul Ghețarului de la Focul Viu. Cursul
Peștera Neagră-Zăpodie () [Corola-website/Science/320462_a_321791]
-
descoperă continuarea peșterii, explorează și cartează aproape 10 km de galerii. Prin joncțiunea cu Peștera Neagră lungimea totală ajunge la 12 048 m. Peștera de la Zăpodie drenează în subteran întreaga apă din Gropa de la Bârsa. Cursul Sudic, care vine din Peștera Neagră, drenează bazinul închis Ștevia Lupii, pâraiele central-sudice din Groapa de la Bârsa, ca și rețeaua de doline din jurul Ghețarului de la Focul Viu. Cursul Nordic drenează Ghețarul de la Bârsa și toate dolinele și pâraiele central-nordice din Groapa de la Bârsa. Face excepție
Peștera Neagră-Zăpodie () [Corola-website/Science/320462_a_321791]
-
central-sudice din Groapa de la Bârsa, ca și rețeaua de doline din jurul Ghețarului de la Focul Viu. Cursul Nordic drenează Ghețarul de la Bârsa și toate dolinele și pâraiele central-nordice din Groapa de la Bârsa. Face excepție Pârâul Zăpodie, care se drenează printr-o peștera proprie, Ponorul Zăpodie. Intrarea în Peștera de la Zăpodie se află la altitudinea de 1090 m. Este o intrare largă, de 8 pe 4 m, prin care se intră în peștera ce are o vastă rețea subterană de peste 7 km, în
Peștera Neagră-Zăpodie () [Corola-website/Science/320462_a_321791]
-
și rețeaua de doline din jurul Ghețarului de la Focul Viu. Cursul Nordic drenează Ghețarul de la Bârsa și toate dolinele și pâraiele central-nordice din Groapa de la Bârsa. Face excepție Pârâul Zăpodie, care se drenează printr-o peștera proprie, Ponorul Zăpodie. Intrarea în Peștera de la Zăpodie se află la altitudinea de 1090 m. Este o intrare largă, de 8 pe 4 m, prin care se intră în peștera ce are o vastă rețea subterană de peste 7 km, în care curg două râuri subterane. Împreună cu
Peștera Neagră-Zăpodie () [Corola-website/Science/320462_a_321791]
-
Bârsa. Face excepție Pârâul Zăpodie, care se drenează printr-o peștera proprie, Ponorul Zăpodie. Intrarea în Peștera de la Zăpodie se află la altitudinea de 1090 m. Este o intrare largă, de 8 pe 4 m, prin care se intră în peștera ce are o vastă rețea subterană de peste 7 km, în care curg două râuri subterane. Împreună cu Peștera Neagră ea ajunge la lungimea de 12048 m, cu care se situează printre primele peșteri ca lungime din România. Pe primii 200 m
Peștera Neagră-Zăpodie () [Corola-website/Science/320462_a_321791]
-
de la Zăpodie se află la altitudinea de 1090 m. Este o intrare largă, de 8 pe 4 m, prin care se intră în peștera ce are o vastă rețea subterană de peste 7 km, în care curg două râuri subterane. Împreună cu Peștera Neagră ea ajunge la lungimea de 12048 m, cu care se situează printre primele peșteri ca lungime din România. Pe primii 200 m ai Galeriei de acces alternează locuri strâmte cu săli circulare sau săritori de pâna la 6 m
Peștera Neagră-Zăpodie () [Corola-website/Science/320462_a_321791]
-
pe 4 m, prin care se intră în peștera ce are o vastă rețea subterană de peste 7 km, în care curg două râuri subterane. Împreună cu Peștera Neagră ea ajunge la lungimea de 12048 m, cu care se situează printre primele peșteri ca lungime din România. Pe primii 200 m ai Galeriei de acces alternează locuri strâmte cu săli circulare sau săritori de pâna la 6 m înălțime. Prima sală adăpostește un ghețar temporar. În partea finală galeria prezintă numeroase meandre și
Peștera Neagră-Zăpodie () [Corola-website/Science/320462_a_321791]
-
dimensiuni (57/24 m). Din această sală pornesc mai multe galerii de dimensiuni diferite. Cursul de apa merge pe una strâmtă și sinuoasă care se adâncește brusc ca să se termine într-un sifon impenetrabil la -162 m., adâncimea maximă a peșterii. O altă galerie ce pleacă din Sala Argilei este Marele Meandru, un labirint compicat din care se desprinde Galeria Marilor Lacuri care dă acces printr-o săritoare de 16 m la Cursul Sudic. Acesta drenează un puternic pârâu subteran. În
Peștera Neagră-Zăpodie () [Corola-website/Science/320462_a_321791]
-
și 45 m înălțime. Întreaga gamă de formațiuni carstice poate fi întâlnite aici, stalactite, stalagmite, scurgeri parietale, coloane, etc. Dupa 700 m galeria se termină cu Lacul Sifon. Acesta a fost trecut de scafandru autonom în 1974 făcând joncțiunea cu Peștera Neagră. Peștera este foarte periculoasă din cauza posibilelor viituri, se recomandă numai speologilor experimentați. Sunt necesare costume impermeabile, surse multiple de iluminat, corzi, blocatoare coborâtoare, barcă, pitoane.
Peștera Neagră-Zăpodie () [Corola-website/Science/320462_a_321791]
-
m înălțime. Întreaga gamă de formațiuni carstice poate fi întâlnite aici, stalactite, stalagmite, scurgeri parietale, coloane, etc. Dupa 700 m galeria se termină cu Lacul Sifon. Acesta a fost trecut de scafandru autonom în 1974 făcând joncțiunea cu Peștera Neagră. Peștera este foarte periculoasă din cauza posibilelor viituri, se recomandă numai speologilor experimentați. Sunt necesare costume impermeabile, surse multiple de iluminat, corzi, blocatoare coborâtoare, barcă, pitoane.
Peștera Neagră-Zăpodie () [Corola-website/Science/320462_a_321791]
-
spirite și este eliminat de către Maeve Livingston, care îl găsește cu ajutorul spiritului lui Anansi. La începutul lumii, Charlie (care a descoperit puterea sa de a altera realitatea cântând) spune o poveste care îl umilește pe Tiger, trimițându-l într-o peșteră în care e zăvorât împreună cu Grahame Coats. La sfârșit, Spider se căsătorește cu Rosie și devine patronul unui restaurant și, deși presat mereu de mama fetei să aibă copii, refuză. Charlie devine cântăreț, se căsătorește cu ofițerul de poliție Daisy
Anansi boys () [Corola-website/Science/320469_a_321798]
-
el este capturat de forțele de securitate ale lui Presteign, aristocratul aflat la conducerea corporației Presteign, proprietarea navei "Vorga". Ei îl interoghează legat de "Nomad", dar Foyle refuză să răspundă, ceea ce determină aruncarea lui în Abisul Martel, un complex de peșteri subterane din Munții Pirinei. Acestea sunt folosite pe post de închisoare, deținuții locuind în întuneric total, incapabili să își formeze o imagine a locurilor, lucru necesar "jauntării". Foyle descoperă un mijloc de a comunica prin sunete cu prizoniera de lângă el
Destinația mea: Stelele () [Corola-website/Science/320495_a_321824]
-
mai lat aici găsindu-se glanda cu venin. Ca toate reptilele necesită și ele căldura solară, pentru ridicarea temperaturii corporale. Culoarea viperelor din această specie este variată, de la o culoare cenușie-argintie la galben, roșiatic, cenușiu brun, până la negru (întâlnite în peșteri la vipere în Alpi). Vipere cu nuanțe de culoare mai închisă se întâlnesc în regiunile mai reci. Masculii au culori mai variate, cu un contrast mai evident a dungii dorsale în formă de zigzag de culoare mai închisă, decât femelele
Vipera berus () [Corola-website/Science/317989_a_319318]
-
este mai aproape de Marea Galileei. Evanghelia după Marcu consemnează că această minune a avut loc când Iisus a traversat Marea Galileii (Lacul Ghenizaret) în ținutul Gerasenilor. Acolo l-a întâmpinat un om posedat de un duh necurat care venea din peșterile aflate în munți. Nimeni nu putea să-l lege pe acest om, nici măcar cu lanțuri, pentru că nu era nimeni atât de puternic să-l potolească. El umbla noaptea și ziua prin morminte și prin munți, strigând și tăindu-se cu
Exorcismul din ținutul Gadarenilor () [Corola-website/Science/322935_a_324264]
-
mai mic al lui Drew. Apare prima dată ca ucenicul lui Van Rook în episodul „The Kur Stone” („Piatra Kur”). Îl ajută pe Zak să pună un trib de Amarok înapoi la hibernare în „The Ice Caverns of Ellef Ringnes” („Peșterile de gheață de pe Ellef Ringnes”), începănd o prietenie stabilă cu el. La început, Doyle și familia Sâmbătă nu știu de legătura biologică dintre ei. În „Van Rook's Apprentice” („Ucenicul lui Van Rook”) schimbă tabăra și se alătură familiei Sâmbătă
Lista personajelor din Secretele familiei Sâmbătă () [Corola-website/Science/323908_a_325237]