8,185 matches
-
acolo unde trebuie să se Înțeleagă exact mesajul transmis (la Încheierea contractelor, În justiție, În tratatele internaționale ș.a.) gradul de contextualitate va fi foarte redus; din acest punct de vedere, se apreciază că, Într-o situație slab dependentă de context, povara comunicării cade pe umerii producătorului, În timp ce Într-una puternic dependentă de context, comunicarea este interactivă, implicând atât producătorul cât și interpretul. Elementul de care depinde cel mai mult probabilitatea interpretării greșite a unui enunț este contextul Împărtășit de cei doi
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
În sens opus. Demersul său interpretativ pornește de la o prejudecată generală de genul Președintele nu dorește altceva decât binele poporului său. Pe acest fundal, concluziile sunt, de asemenea, previzibile. Este prejudecata un factor util, pozitiv, sau unul perturbator, negativ (o povară) pentru actul de interpretare? Menționez câteva dintre definițiile prejudecății: DEX: “o părere, idee preconcepută (și adesea eronată) pe care și-o face cineva asupra unui lucru, adoptată, de obicei, fără cunoașterea directă a faptelor”. Webster: 1) “o opinie sau un
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
să moștenesc viața cea veșnică” . Mântuirea este cel mai mare dar, cea mai mare binefacere adusă și dată de Mântuitorul Hristos omului căzut în păcat. Jertfa Domnului Iisus Hristos a adus omului ceea ce acesta aștepta de veacuri: izbăvirea de povara păcatului și posibilitatea de a dobândi viața veșnică. „Pentru că ce-i va folosi omului de va câștiga lumea întreagă, iar sulfetul său îl va pierde. Sau ce va da omul în schimb pentru sufletul său”. Sfânta Evanghelie este plină de
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
de jos adâncuri, iar rugăciunea trebuia să-l ridice pe cele mai înalte culmi, să-l îndepărteze de păcat și să-l apropie cât mai mult de Dumnezeu. Totodată, el își dă seama că de vreme ce natura omenească este încărcată cu povara păcatului strămoșesc încă din momentul zămislirii, orice ar face, aceasta nu poate scăpa de sub robia păcatului. Numai Dumnezeu e în stare a-l scăpa pe om de sub stăpânirea acestuia. Din această cauză se adresează lui Dumnezeu și numai Lui îi
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
înnoire s-a socotit pe sine, proorocul David, simțindu-se iertat după pocăința pe care a făcut-o, din nou împăcat cu Dumnezeu, sufletul său se simte cuprins de un fior nou. Din acel moment nu mai era cuprins de povara grea și rușinoasă a păcatului și nu mai avea mustrări de conștiință. Sufletul lui se simte ușurat și liniștit și trăiește fiorul reînnoirii duhovnicești, simțindu-se stăpânit de un dar primit de la Dumnezeu: acela de a lăuda, de a
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Răspunsul este unul dogmatic și cu înțelesuri foarte adânci. Făpturile raționale se împart în două categorii: ființe necorporale și ființe îmbrăcate în trup. Ființele necorporale sunt îngerii; celelalte ființe raționale suntem noi, oamenii. Cele dintâi sunt ființe spirituale, libere de povara trupului, menite să se afle în cele de sus, făptura lor ușoară evoluând în zonele imateriale, eterice. Celorlalte ființe, adică nouă, în virtutea rudeniei noastre cu pământul din care am fost făcuți, ni s-a dat, cu necesitate, în stăpânire viața
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
ce ar trebui să schimbe ca să realizeze acea diferență. Neajutorate, se văd nevoite să facă față situațiilor care nu le plac și atunci merg și se plâng celorlalți. Autorii consideră că trei elemente contribuie la realizarea tonului de văicăreală: • greutatea poverilor colective pe care le poartă pe umeri, care crește pe măsură ce întâlnesc și preiau din grijile celorlalți; • efortul făcut să vorbească despre tot ce le deranjează, știind că oricum nu pot schimba situația; • sentimentul inutilității, conștientizând că nici ceilalți nu le
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
și de eficacitate, pot ajunge la un rezultat pozitiv. Totuși, privind lucrurile mai îndeaproape, suntem mai degrabă sceptici. Ați văzut până acum o dezbatere televizată acest gen de emisiune prosperă în care unul dintre participanți să își schimbe părerea sub povara argumentelor celor care îl contrazic? Sau o confruntare care să se fi terminat cu un acord general? În cazul acesta, trebuie să disperăm? În ciuda tuturor criticilor, nu s-a inventat nimic mai bun pentru a moși adevărul decât metoda socratică
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Schneider afirmă că „personalitățile psihopatice sunt acele forme anormale care suferă din cauza anomaliei lor, și din cauza acestei anomalii suferă și societatea”. L.A. Koch afirmă că aceste persoane sunt oameni care „nu numai pentru ei, ci și pentru alții sunt o povară” greu de suportat. Alți autori pun accentul pe dificultățile de „adaptare-integrare” socială, familială, școlară sau profesională, pe incapacitatea de a se auto-conduce și în special pe imaturitatea afectivă și tulburările lor caracteriale (Kahn, Homburger, Gruhle, Rothacker, Strumpfel). Dificultatea de a
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
somatici (considerați social nepericuloși cu excepția celor cu boli infecto-contagioase) și bolnavii psihici (considerați social periculoși). La aceasta se mai adaugă falsa concepție a „incurabilității” bolnavilor psihici, care, prin natura afecțiunii lor, devin „neproductivi” și „ineficienți” social, reprezentând în consecință o povară care „încarcă bugetele” statului obligat la întreținerea lor. Atitudinea moral-religioasă diferă, la rândul ei, în raport cu confesiunea. Nebunia este o „alterare a creației divine”, o stare de „impurificare”, iar bolnavul psihic un „posedat”. Din acest motiv, nebunia este condamnată, iar bolnavul
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
acceptare științifică a acesteia de către societate. Ce a reprezentat de fapt medicalizarea nebuniei? Din punct de vedere psihanalitic un proces de sublimare prin care atitudinea societății față de nebunie și bolnavii psihici era transferată din planul eticii în cel al medicinei. Povara culpabilității era convertită în boală și recunoscută ca atare. Din acest moment conflictul dintre societate și nebunie/bolnavi psihici este anulat. Ce sublimează medicalizarea nebuniei: frica de nebuni și de boala psihică, anulează ideea că nebunul este o persoană infamată
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o lume alcătuită din oameni egali (și nu numai de drept), o lume fără sărăcie; în aceeași măsură îmi este fizic imposibil să mă imaginez trăind într-o lume în care, de exemplu, (în lumea Guayaki), cînd bătrînii devin o povară pentru comunitate, sunt considerați inutili. Îmi apare în minte chipul mamei mele dragi, în vîrstă de 72 de ani. A FI ÎNTRUNA "NESATISFĂCUT" Contrastul cu primele societăți ne-a ajutat să distingem șase trăsături ale lumii moderne: lumea noastră este
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
80-85% dintre angajați care și-au făcut treaba. Ei au fost în cea mai mare măsură responsabili de succesul meu în această fabrică și nu îmi pot aminti numele lor. Sper ca, atunci când vă veți pensiona, să nu purtați această povară. Obținerea rezultatelor maxime de la angajați presupune ca toți să aibă parte în fiecare zi de consecințele adecvate. Nu trebuie să-i ignorăm pe cei care au rezultate slabe, dar dacă vrem să avem o organizație de înaltă performanță, nu-i
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
nu numai că i se pare firească această situație, dar i s-ar părea anormal dacă lucrurile s-ar petrece altfel. (Este, deci, un fenomen asemănător cu cel al atracției gravitaționale, care este un aspect al normalității, în vreme ce lipsa acestei "poveri" ar produce neobișnuitul.). S-ar putea crede în acest caz că limba, fiind un instrument foarte necesar pentru viața umană, este acceptată ca atare, cu toate aspectele deterministe limitative, așa cum este acceptat orice rău necesar. Conștiința vorbitorului nu întemeiază însă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
cu povestiri din lumea satului, a cazărmii și a războiului, reunite în volumele Destăinuirile colonelului Mihu și Camaradul Spiruș (1939). Au urmat romanele Sfânta dreptate (1936; Premiul Academiei Române), Catrinel (1937), Târgul mausului (1940), intitulat, la ediția a doua, Maioreasa (1945), Povara recunoștinței (1944), Poezia trupului (1947) și Frații Valbudea (nepublicat). Sfânta dreptate, cel mai important dintre romane, merge, în notă sămănătoristă, pe tema revoltei țărănești împotriva arendașilor spoliatori. Însetat de dreptate, Petre Leahu, tânăr din Prigoreni, sare în ajutorul unui țăran
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287986_a_289315]
-
aspirației către ideal. De altfel, femeia, obiect de idealizare și adorație, e înzestrată cu o aură de mister, ceea ce poate trimite la personajele lui Gib I. Mihăescu. Situația se repetă chiar și în cazul personajelor feminine duplicitare (Nina Plaiu din Povara recunoștinței). Din păcate, proza e minată nu o dată de stilul diluat, de lipsa de inventivitate narativă, de utilizarea unui limbaj căutat arhaic, neaoș, în maniera lui Ion Creangă, ca și de folosirea unor tehnici ale romanului foileton și a procedeelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287986_a_289315]
-
și pref. I. Oprișan, București, 2000; Camaradul Spiruș, București, 1939; Târgul mausului, București, 1940; ed. 2 (Maioreasa), București, 1945; Tragedia lui Petru Cercel, București, 1941; Critică și onestitate (răspuns d-nului Ș. Cioculescu), București, 1941; S-a stins candela, București, 1942; Povara recunoștinței, București, 1944; Poezia trupului, București, 1947. Traduceri: Edmond Rostand, Puiul vulturului, Iași, 1924. Repere bibliografice: Mihail Sorbul, „Rândunica”, „Scena”, 1914, 4; Gh. Voina, „Camaradul Vâltoare”, „Mișcarea”, 1915, 34; Ștefan George, „Nebunul”, „Gândul nostru”, 1926, 6; Em. Manoliu, „Migrena asiatică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287986_a_289315]
-
tot timpul asupra lui. În această carte găsește un mesaj care îi amintește de Weininger: „Mereu îmi spun cuvintele lui Tolstoi: «Omul este neputincios în carne, dar liber în spirit.»“34 Este mesajul care îi dă puterea de a suporta povara vieții. În credință găsește îndemnul de a îndura durerea și umilința, după chipul și asemănarea lui Iisus din Nazaret. Se roagă, 34 GÂNDITORUL SINGURATIC chiar dacă nu într-un mod convențional. Cere ca spiritul să fie prezent în el și să
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
are într adevăr ceva de spus. Pretențiile lui față de sine erau, și în această privință, mult mai mari decât cele pe care le avea față de alții. Ori de câte ori nu putea lucra bine, era profund nefericit și își resimțea viața ca o povară. O însemnare din anul 1929 spune totul în această privință: „Dacă nu pot să lucrez sunt ca un copil speriat și bătut. Sunt fără încredere în mine, fără nici un sprijin. Mă simt fără îndreptățirea de a exista.“71 O perioadă
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
criticabili dacă folosim date numerice. Dar trebuie să avem precauția necesară în a nu folosi drept probă a convingerilor noastre numere și date statistice în exces. Oricum, trebuie să avem în vedere permanent că cel care face o afirmație poartă povara susținerii ei cu dovezi. Scăpări de logică Coerența mesajelor transmise este afectată uneori de gândirea incompletă, de așa numitele "scăpări de logică". Încercăm să eliminăm asemenea aspecte din întreaga muncă intelectuală și totodată învățăm să le identificăm la alții. În
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
le citim suntem ținuți în suspans până la ultimul paragraf. Acest procedeu scoate în evidență misterul, însă reprezintă o imensă pierdere de timp pentru cei care scriu, vorbesc, citesc sau ascultă. Avantajul prezentat de această metodă este că ne scutește de povara răbdării și ne pune imediat în temă cu esențialul. Deci, finalul pe primul plan! Pur și simplu începem cu ideea principală a textului. Când înaintăm un referat sau trimitem corespondență cuiva, începem cu aspectul (aspectele) care pe acel cineva îl
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
272 3. Războiul / 280 XIII. GERMANIA ÎN FAȚA UNEI NOI PROVOCĂRI A PĂCII. UN POPOR, DOUĂ ȚĂRI / 303 1. Conferința de pace de la Paris. Consecințe politice și economice ale războiului / 303 2. "Cortina de fier" și nașterea "democrațiilor populare" / 310 3. Povara războiului: împărțirea Germaniei / 312 4. Cele două Germanii între dezvoltare și crize / 318 5. Obstacole în politica de destindere și apropiere / 324 XIV. FORȚA UNEI IDEI: REUNIFICAREA / 329 1. Permanența ideii / 329 2. Căderea Zidului Berlinului / 334 3. O singură
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
ideilor de renovatio imperii Romanorum ale lui Carol cel Mare (în fapt el a condus aflându-se cu predilecție la Aachen), printr-o domnie ce acordă întâietate Imperiului. "Una din particularitățile istoriei germane scrie J. Fleckenstein 67 -, la fel de apăsătoare ca povara unei ipoteci, este aceea că familiile regale se epuizau și se stingeau relativ repede sau cel puțin filiația directă de la tată la fiu era frecvent întreruptă". Otto al III-lea a murit tot la o vârstă tânără și fără copii
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Tratatul fundamental cu Germania, cuprinzând 440 de articole, s-a semnat în Sala Oglinzilor de la Versailles, la 28 iunie 1919538; semnatarii erau Clemenceau, W. Wilson și Lloyd George, din partea puterilor învingătoare; de partea cealaltă, copleșiți de gravitatea momentului și de povara clauzelor cuprinse în tratat, membrii delegației germane, condusă de contele Ulrich Graf Brockdorff-Rantzau. Din punct de vedere teritorial, Germania pierdea Alsacia și Lorena în profitul Franței, Schleswig-ul în cel al Danemarcei 539, iar regiunea Saar a fost plasată sub tutela
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
sistemul până unde înaintează armata sa". Transformările produse în perioada 1944-1948 în Europa de Est au condus la același rezultat: preluarea puterii de către partidele comuniste, aliate sau nu cu alte forțe politice simpatizante, și stabilirea, în acest fel, a "democrației populare". 3. Povara războiului: împărțirea Germaniei Capitularea celui de-al treilea Reich la 8 mai 1945 echivalează cu dispariția Germaniei ca stat. Aliații constituie patru zone de ocupație, statut confirmat de Conferința de la Potsdam. Aflată într-o stare de mizerie și demoralizare totală
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]