7,913 matches
-
abstract liric”. A fost invitat peste tot, a cunoscut mulți artiști olandezi, iranieni, unguri, greci și și-a făcut mulți prieteni. În anul 1992 s-a reîntors în România convins că pictura românească se oprise la „Școala de la Balcic”, tot “realismul socialist” fiind un episod nesemnificativ. Valeriu Pantazi avea un crez: Valeriu Pantazi a decedat pe 25 iulie 2015 după o lungă suferință și a fost înmormântat pe 28 iulie în Cimitirul Străulești 2 pe Aleea Scriitorilor, lângă mormântul poetului Mihai
Valeriu Pantazi () [Corola-website/Science/328707_a_330036]
-
o fire aprigă și neîmblânzită de nomad, boierul Stroe Orheianu, vanitos și lacom de pământ, ușuratica Magda cu caracter schimbător, țăranca Anița d o gingășie feciorelnică, sau Tomșa, domnitorul drept, dar cu manifestări crude. Imaginea trecutului este un amestec de realism și lirism, scriitorul alternând momente realiste puternice precum judecata divanului lui Tomșa cu scene de iubire impregnate de lirism. Opera este însuflețită permanent de sentimentul iubirii pentru pământul strămoșesc, motorul principal al acțiunii personajelor principale ale scrierii. "Neamul Șoimăreștilor" marchează
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
iunie 1963 în revista Cinema, regizorul Mircea Drăgan afirma că opera literară a lui Sadoveanu „cuprinde subiecte extrem de «cinematografice»”, conflictele și dezvoltarea dramaturgică putând da filmului multă autenticitate, „scoțîndu-l din sfera convențiilor obișnuite ale filmului istoric, plasîndu-l pe linia unui realism apropiat naturii umane și vieții sociale”. El își exprima intenția de a se abate de la tradiția filmelor istorice care recurgeau la poetizarea trecutului, idealizarea personajelor și schematizarea caracterelor. Personajele din film urmau a fi prezentate în legătură cu „interesele lor de clasă
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
a vânzătorilor de alimentară și a pozarilor se înrudește îndeaproape cu cea din «Secvențe»”. În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000), criticul Călin Căliman afirma că „regizorul rămâne consecvent sieși, vorbind, în stilul său - de un realism, uneori, abrupt -, despre viață, așa cum și-o dorește omul, despre nevoia de dragoste, despre aspirația spre înalt (pe care o relevă primele metafore ale filmului: un vagonet gol urcă printr-un nesfârșit, parcă, tunel de verdeață, de copaci drepți și
Fructe de pădure (film) () [Corola-website/Science/328843_a_330172]
-
la Craiova etc. Acesta era contextul în care, pe data de 6 iulie 1971, Nicolae Ceaușescu a ținut un discurs în fața Comitetului Politic Executiv al Partidului Comunist Român care a marcat o nouă perioadă de îngheț politic și reîntoarcere la realismul socialist. Discursul se intitula "„Propuneri de măsuri pentru îmbunătățirea activității politico-ideologice, de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii”", dar este mult mai cunoscut în istoriografie sub numele de Tezele din iulie. În iunie 1971, Nicolae Ceaușescu
Epoca de Aur (România) () [Corola-website/Science/328850_a_330179]
-
și al activității politice și cultural-educative. Cele 17 propuneri din această expunere, supranumite „Tezele din iulie”, sunt considerate de specialiști drept începutul unei „mini-Revoluții Culturale”, o ofensivă neostalinistă împotriva autonomiei culturale și un apel privind întoarcerea la conducerea strictă a realismului socialist.
Epoca de Aur (România) () [Corola-website/Science/328850_a_330179]
-
Adam cunoscut ca Антони Пьотровски sau Antoni Pyotrovski (n. 7 septembrie 1853, Kunów - d. 12 decembrie 1924, Varșovia) a fost un pictor și desenator polonez care se numără printre artiștii adepți ai romantismului și realismului. Datorită faptului că o lungă perioadă de timp a fost corespondent și ilustrator de carte în Bulgaria la sfârșitul secolului al XIX-lea, Piotrowski este asimilat ca fiind un cronicar al acestei țări. a fost membru marcant și fondator al
Antoni Piotrowski () [Corola-website/Science/329383_a_330712]
-
în care Tabataba’i și-a adus cele mai mari contribuții în domeniul exegezei coranice ("tafsir"), al filosofiei și istoriei credinței șiite. În domeniul filosofiei, cea mai importantă lucrare a sa este „Usul-i falsafeh va raveș-e-realism” ("Principiile filosofiei și metoda realismului"), care a fost publicată în cinci volume cu note explicative și comentarii de "Morteza Motahhari". Contribuțiile lui Tabataba’i în domeniul tafsir-ului, al filosofiei și misticismului islamic au generat relativizarea intelectuală a "hawza-ei" (școala teologică șiită), având implicați adânci în
Muhammad Husayn Tabatabaei () [Corola-website/Science/330903_a_332232]
-
și clarificare a celor mai răspândite preconcepții nocive despre credința șiită, pentru a deschide calea unei mai bune înlegeri ecumenice între diferitele școli de gândire islamice. • Shi’ah dar islam (Islamul șiit); Usul-i-falsafeh va ravesh-i-ri'alism ( Principiile filosofiei și metoda realismului) - apărută în cinci volume, cuprinzând comentariile lui Murtada Mutahhari; • Hashiyah-i kifayah (Glose al-kifayah); • Mushabat ba Ustad Kurban (Dialoguri cu Profersor Corbin) - apărută în două volume, având la bază conversațiile dintre Tabataba'i și Henry Corbin; • Risalah dar hukumat-i islami (Tratat
Muhammad Husayn Tabatabaei () [Corola-website/Science/330903_a_332232]
-
și documente privitoare la N. Grigorescu, publicate în mai multe numere din România literară și televizate într-un serial de șapte episoade, care modifică întreaga istoriografie grigoresciană apărută de-a lungul a 100 de ani, București, 1990-1996; • Un martor al realismului socialist, serial de 42 de articole, publicate în revista Dilema veche; Filmul documentar de lung metraj „Pădurea”, o coproducție româno-sârbă, 2014, regizat de Sinișa Dragin, care pornește de la un fapt real privind cercetarea tânărului pe atunci, Radu Bogdan, pentru elaborarea
Radu Bogdan () [Corola-website/Science/334895_a_336224]
-
într-o narațiune polițistă, cu fine inflexiuni parodice. Dincolo de acest prim nivel de lectură (la apariție, "Codul lui Alexandru" a fost considerat „primul thriller din literatura română”), romanul se înscrie pe coordonatele a ceea ce critica recentă definește și consacră drept „realismul magic românesc” (vezi în acest sens volumul Mariei-Ana Tupan apărut în 2013 la Editura Academiei Române și intitulat chiar așa: "Realismul magic"). Volumul " Secretul lui Don Juan" adună laolaltă 1001 de aforisme, multe dintre ele memorabile prin profunzimea ideilor, prin formulări
Gelu Negrea () [Corola-website/Science/334916_a_336245]
-
fost considerat „primul thriller din literatura română”), romanul se înscrie pe coordonatele a ceea ce critica recentă definește și consacră drept „realismul magic românesc” (vezi în acest sens volumul Mariei-Ana Tupan apărut în 2013 la Editura Academiei Române și intitulat chiar așa: "Realismul magic"). Volumul " Secretul lui Don Juan" adună laolaltă 1001 de aforisme, multe dintre ele memorabile prin profunzimea ideilor, prin formulări insolite și paradoxale, iar uneori prin amuzante învecinări cu spiritul celebrelor legi ale lui Murphy. "Best of I.L. Caragiale" reprezintă
Gelu Negrea () [Corola-website/Science/334916_a_336245]
-
își dorește să-ți arate că sunt nenumărate lucruri pe care le poți face în lumea sa open world preistorică. Din păcate, poate nu îți dorești să faci niciunul dintre ele." Jeff Cork de la Game Informer a lăudat cadrul pentru realismul său, în special pentru că protagonistul nu este un tânăr care, inexplicabil, are cunoștințe superioare de luptă. El a numit grafica și designul "frumoase", și a spus că decizia de a folosi o limbă primitivă creată specială pentru acest joc și-
Far Cry Primal () [Corola-website/Science/334918_a_336247]
-
(n. 4 octombrie 1971, Brăila) este un prozator român contemporan de science fiction, fantasy și realism magic. Este membru fondator al Cenaclului de Arte Vizuale și Literatura de Anticipație “Sfera” din Brăila (înființat pe 17 ianuarie 1993) A debutat în 1993 în revistă Jurnalul SF cu schița Techno-Love, dedicată lui Freddie Mercury . În decursul timpului a
Aurelius Belei () [Corola-website/Science/335008_a_336337]
-
față de literatura sovietică promovată de autoritățile regimului de la Moscova. În mod ironic, mulți dintre serapioniști au ajuns să-și facă ulterior o carieră la Moscova, ca membri ai Uniunii Scriitorilor Sovietici. Majoritatea membrilor grupului Frații Serapion s-au conformat treptat realismului socialist promovat de regimul sovietic. Kornei Ciukovski a ținut conferințe la Casa Artelor, împreună cu Zamiatin și Tînianov. Frații Serapion au asistat la majoritatea seminariilor celor trei lectori, chiar dacă pentru o scurtă perioadă de timp. În cele din urmă, unii dintre
Frații Serapion () [Corola-website/Science/336933_a_338262]
-
lectori, chiar dacă pentru o scurtă perioadă de timp. În cele din urmă, unii dintre membrii grupului „Frații Serapion” l-a urmat pe Ciukovski la Moscova. Acolo și-au continuat carierele sub îndrumarea lui și au aderat la politica culturală a realismului socialist sovietic. Fiica sa, Lidia Ciukovskaia, și Evghenia Lunț, sora lui Lev Lunț, au fost bune prietene încă din școală până ce familia Lunț s-a mutat la Hamburg, unde Lev Lunț a murit în 1924. Leon Troțki a făcut o
Frații Serapion () [Corola-website/Science/336933_a_338262]
-
durată» a istoriei și culturii naționale”, care a reprezentat un prim semnal al protocronismului și, după cum afirma autorul său cu prilejul reeditării articolului în 2003, „a dat semnalul reintroducerii noțiunii și ideii de «tradiție», tratate cu adversitate implacabilă sub dictatura «realismului socialist»”. Ideea protocronistă românească a fost lansată de Edgar Papu prin articolul „Protocronismul românesc” din revista "Secolul XX" (1974), reluat în volumul "Din clasicii noștri. Contribuții la ideea unui protocronism românesc" (1977). Ideologia protocronistă a atras un număr semnificativ de
Dan Zamfirescu (scriitor) () [Corola-website/Science/336971_a_338300]
-
sunt o combinație de proză de aventuri și SF, contribuind la popularizarea științifică, dar și la inseminarea ideologică a ideilor materialiste comuniste. Literatura de aventuri științifico-fantastică a lui I.M. Ștefan este, în opinia criticului Mihai Iovănel, modestă și aservită ideologiei realismului socialist. Autorul descrie în cărțile sale, într-o manieră de inspirație sovietică, o societate a viitorului idealizată potrivit ideologiei marxiste (în "Sahariana"), expediții civilizatoare ale unor astronauți pământeni (în "Drum printre aștri" și "Robinsoni pe planeta oceanelor"), mobilizarea omenirii în fața
I. M. Ștefan () [Corola-website/Science/336985_a_338314]
-
ca protagoniști pe Mihail Kogălniceanu și Alexandru Ioan Cuza; "Doamna Chiajna" și "Cuza Vodă" evocă personajele istorice din titlu, iar " Cele patru Mării" este inspirată din viața lui Ștefan cel Mare. În perioada postbelică, scriitorul Ion Luca se supune imperativelor realismului socialist promovat de regimul comunist și scrie piese de teatru cu pronunțate accente sociale precum "Pelina" (dramă ce are acțiunea petrecută în perioada răscoalelor țărănești din 1907) sau piese de actualitate precum "Chiftarii" (din viața industrială a Hunedoarei), "Apele-n
Ion Luca () [Corola-website/Science/337005_a_338334]
-
inițial, tablouri cu tematică istorică și mitologică, trecând mai apoi sub influența expresionismului insuflat de către Stanisław Przybyszewski. Weiss a devenit, mai târziu, membru al Secesiunii vieneze. Spre sfârșitul vieții, Weiss a adus contribuții importante, prin o serie de picturi, la realismul socialist polonez. De asemenea el a fost printre primii designeri polonezi de afișe în stilul Art Nouveau. Wojciech Weiss a studiat la Școala de Arte Frumoase din Cracovia, după care a aprofundat pictura la Paris, Roma și Florența. Din anul
Wojciech Weiss () [Corola-website/Science/330472_a_331801]
-
adevărul de fals și binele de rău, demascînd -prin această virtute- adevărurile false (adesea greu de identificat) aprofundînd ceea ce se vede. Omul prudent deci nu este cel nehotărît, precaut, șovăitor, ci din contra e cel ce știe să decidă cu realism sănătos și nu se lasă atras de entuziasme ușoare. Ea nu se confundă cu timiditatea sau frica, nici cu duplicitatea sau disimularea. Este numită și « auriga virtutum »: ea conduce celelalte virtuți indicîndu-le regula și măsura. Justiția (în latină "iustitia") constă
Virtuți cardinale () [Corola-website/Science/331166_a_332495]
-
în trecut. Grafică a fost des apreciată ca fiind cea mai bună din orice joc de PlayStation 3, cu Helgeson de la "Game Informer" numind-o „fără egal în jocurile pentru console” cu Moriarty de la IGN declarând că a contribuit la realismul jocului. Sterling de la Destructoid a considerat că, deși jocul este impresionant din punct de vedere vizual, el prezintă mai multe probleme tehnice, cu texturi „neclare și nedetaliate” care se regăsesc în prima parte a jocului, lucru care a avut un
The Last of Us () [Corola-website/Science/331198_a_332527]
-
romanesc din literatura română. În august 1911, după apariția volumului "Anna", ciclul întreg de cinci romane a fost denumit "Romanul Comăneștenilor". Primul roman al ciclului este considerat aproape în unanimitate de criticii literari drept cel mai valoros, prin „echilibrul de realism și de idealism, prin poezia pământului și a vechii noastre boierimi iubitoare de pământ, și, mai ales, prin neuitata creațiune a Sașei”, după cum aprecia Eugen Lovinescu. Autorul elogiază poetic frumusețea pământului natal, traiul liniștit și patriarhal, tradițiile de familie și
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
țăran, la femeie și bărbat, la cei dintâi fără nicio tradițiune, fără gust, fără disciplină, — la cei de al doilea de asemeni fără gust și fără disciplină, dar cu o violentă năzuință de formă națională, — având ca inspirație morală un realism trist, o viață uniformă dar senină a muncitorului de pământ”, potrivit propriei mărturisiri făcute într-o scrisoare din 22 februarie 1893.<ref name="Bucuța 10/1935 131">Emanoil Bucuța, „Scrisorile trimise de Duiliu Zamfirescu lui Titu Maiorescu”, în "Revista Fundațiilor
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
emoționeze. Dragostea rămâne mai mult la nivelul căutărilor, fiind lipsită de împlinire fizică. Criticul Pompiliu Constantinescu susține că femeile sunt cele mai interesante personaje din proza lui Duiliu Zamfirescu, având un amestec de senzualitate și omenesc, adică de poezie și realism. Scriitorul a intuit sufletul feminin în câteva figuri memorabile, reprezentându-l cu delicatețe și pasiune în „nuanțe măsurate, ușor perceptibile”. Spre deosebire de ceilalți romancieri români din perioada sa, Duiliu Zamfirescu impune o tipologie feminină mai apropiată de imaginație decât de realitate
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]