8,278 matches
-
El s-a simțit puternic atras de opera lui Nicolae Grigorescu, cu toate că era tributar prin prisma educației sale, de linia impusă de către clasicismul academic. De asemenea, atenția i-a fost atrasă de tendința unei exprimări cât mai sincere și mai realiste, astfel că pendularea sa între academism și impresionism a determinat ca opera sa să fie caracterizată de un eclectism vizibil. În anul 1898, Verona a participat la Salonul Oficial ("Expoziția artiștilor în viață") unde a expus "Codrul Herței" și un
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
în valoare măreția momentului de tipică tristesțe, printr-o luminozitate și o cromatică caldă dublată de o tușă liberă care aduce un plus de elocvență fără a deveni ostentativă. În această lucrare, pictorul s-a dovedit a fi un bun realist însă el a dat naștere unui lirism grav prin discreția cu care a înfățișat scena pe care criticii acelor vremuri au considerat-o una a picturii sociale. Arthur Verona a fost deranjat de diferențele de organizare ale Salonului Oficial din
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
a rămas istoriei ca un impresionist. Realizările sale artistice se pot cataloga a fi clasicizante în compoziție și portret, iar peisajele lui au păstrat o armonie a culorilor și o consistență a formelor care le apropie mai mult de tendințele realiste ale postimpresionismului, mai mult decât de o orice altă viziune. Printr-o analiză sumară sau uneori aprofundată, se poate observa că tușa pe care a practicat-o chiar în cadrul aceluiași tablou, este caracterizată de o consistență unitară, chiar și în
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
() a fost un pictor realist, grafician, muralist și ilustrator de carte român. A făcut studiile la Școala de Belle Arte din București unde i-a avut ca profesori pe Gheorghe Tattarescu și Theodor Aman. A urmat cursurile de pictură la École Nationale Supérieure des Beaux-Arts
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
o valoare documentară a epocii, cu pitorescul scenei de gen; "Vedere din Câmpina, Mahala din Herăstrău, O mahala din București" și "Târgul Moșilor". Portretele au fost pentru Sava Henția una din direcțiile definitorii pe care a mers în desfășurarea stilului realist pe care l-a practicat. După perioada în care a fost pictor corespondent al Războiului din 1877, Henția a pictat cu preponderență portrete până la sfârșitul vieții. Se știe că el a debutat ca un bun portretist de factură realistă în
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
stilului realist pe care l-a practicat. După perioada în care a fost pictor corespondent al Războiului din 1877, Henția a pictat cu preponderență portrete până la sfârșitul vieții. Se știe că el a debutat ca un bun portretist de factură realistă în reprezentarea omului, deziderat pe care nu l-a părăsit în întreaga sa carieră. După întoarcerea din Franța a făcut o serie de portrete, cu precădere cele din perioada 1877 - 1884: "Femeia cu scrisoarea", portretul doctorului Marcovici, al generalului Carol
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
care le-a făcut la Casa Vernescu, Casa Berceanu, picturile murale de la biserica din Brebu, Milcov, Răhău și Vințu de Jos, Săsciori, Mănăstirea Cernica și biserica din cimitirul de la Sebeș, Alba. A realizat peisaje și naturi moarte. Prin stilul său realist, Henția a fost pregătit pentru surprinderea realității tactile a lucrurilor și "Natura moartă cu pești" poate sta cu mare cinste alături de cele mai reușite creații ale lui Ion Andreescu. Genul naturilor moarte a rezultat în mod firesc din pasiunea pe
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
cinste alături de cele mai reușite creații ale lui Ion Andreescu. Genul naturilor moarte a rezultat în mod firesc din pasiunea pe care artistul o avea pentru vânătoare și pescuit, sporturi care-i ofereau cu predilecție astfel de teme. Datorită accentelor realiste ale operei sale, artistul a avut un succes relativ în timpul vieții. Pictura lui a fost considerată o reflexie a reproșului adus sistemului social de atunci și care adesea avea caracter de satiră. Nu în ultimul rând, din cauza consumatorilor de artă
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
Frunzetti, el nu a ajuns niciodată un mare pictor. A avut calități de neconstestat în reprezentarea unei figuri umane sau figurarea numeroaselor personaje într-un peisaj. A avut un dar de observare a naturii dublat de o tehnică de tip realist în artă și o cromatică romantică specifică lui. Împrejurările neprielnice și defavorabile în care și-a desfășurat activitatea, nefiind un răsfățat al burghezimii bogate ale timpului său, l-au împiedicat să devină ceea ce talentul său îl indica să fie. Datorită
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
artă și o cromatică romantică specifică lui. Împrejurările neprielnice și defavorabile în care și-a desfășurat activitatea, nefiind un răsfățat al burghezimii bogate ale timpului său, l-au împiedicat să devină ceea ce talentul său îl indica să fie. Datorită accentelor realiste ale operei sale, artistul a avut un succes relativ în timpul vieții. Pictura lui a fost considerată o reflexie a reproșului adus sistemului social de atunci și care adesea avea caracter de satiră. Nu în ultimul rând, din cauza consumatorilor de artă
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
pe care a realizat-o, dă privitorului o senzație puternică de viață autentică. Henția a revenit cu acestă tematică și într-un alt tablou intitulat " În tabără", cu aceleași reușite de reprezentare plastică, cu însușiri valoroase ale observației de tip realist. Dacă în prima lucrare, echilibrul este admirabil realizat între peisaj și personajele care-l populează, în al doilea situația este diametral opusă, peisajul este cel care primează în detrimentul personajelor. În acest fel a doua lucrare are ca motor principal al
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
lucrării. Pe acesta, sunt profilați lucrători care poartă varnițe și calfe cu șorțuri brune care cioplesc pietre pe care alții le așează cu mistria pe zid. Alții toarnă apă în gropile în care se prepară mortarul. Henția aplică aceeași tehnică realistă în crearea șantierului aglomerat de grămezi de pietre sau bârne aflate în prim plan. Așa a văzut artistul ceremonia vizitei voievodului, fiind în același timp sensibil la regulile impuse de ritualul care se constituie de fapt ca temă narativă a
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
de fapt ca temă narativă a tabloului. Prin modul de construcție a compoziției, prin plasarea și dimensionarea personajelor, pare că acestă lucrare ar defini o concepție a lui Sava Henția asupra tematicii istorice. Această concepție este lipsită de grandilocvență, este realistă și firească. Această particularitate este întărită și de faptul că unghiul din care se vede perspectiva scenei este unul aflat deasupra înălțimii personajelor, făcându-le astfel să fie privite de sus. De aceea, lipsa de grandoare a lucrării este și
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
cu o broboadă roșie atârnând pe umăr. Provenind de la Pinacoteca Municipală, aflată astăzi la Muzeul Național de Artă, lucrarea este argumentul care apropie tematica de cea a lui Nicolae Grigorescu, dar rezolvată într-un cu totul alt mod, conform cu stilul realist pe care l-a practicat. Din amintirile memorialistului Iuliu Roșca anterioare anului 1888, se menționează că interesul acordat de Henția tematicii sociale a fost o constantă pentru artist. Iuliu Roșca a amintit că a văzut în atelierul pe care Henția
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
Artă) datat în 1881 sau "Casă la marginea orașului" (nedatată) în care cromatica și un pitoresc specific oriental sunt trecute în primul plan. Portretele au reprezentat pentru Sava Henția una din direcțiile definitorii pe care a mers în desfășurarea stilului realist pe care l-a practicat. După perioada în care a fost pictor corespondent al Războiului din 1877, Henția a pictat cu preponderență portrete până la sfârșitul vieții. Se știe că el a debutat ca un bun portretist de factură realistă în
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
stilului realist pe care l-a practicat. După perioada în care a fost pictor corespondent al Războiului din 1877, Henția a pictat cu preponderență portrete până la sfârșitul vieții. Se știe că el a debutat ca un bun portretist de factură realistă în reprezentarea omului, deziderat pe care nu l-a părăsit în întreaga sa carieră. După întoarcerea din Franța a făcut o serie de portrete, cu precădere cele din perioada 1877 - 1884: portretul doctorului Marcovici, al generalului Carol Davila și cel
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
pictura românească. Din epoca în care a pictat lucrarea "Femeia cu scrisoarea", datează și "Natura moartă cu vânat" aflat la Galeria Muzeului Național de Artă al României, provenind de la Muzeul Toma Stelian din colecția lui Krikor Zambaccian. Prin stilul său realist, Henția a fost pregătit pentru surprinderea realității tactile a lucrurilor și "Natura moartă cu pești" poate sta cu mare cinste alături de cele mai reușite creații ale lui Ion Andreescu. Genul naturilor moarte a rezultat în mod firesc din pasiunea pe
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
sunt eliminate toate realitățile urâte, cum ar fi: bătrânețea, boala, defectele etc. și sunt păstrate realitățile frumoase ale omului cum ar fi: frumusețea, perfecțiunea, binele etc.. Artistul grec în realizarea operei sale, urmărește atât redarea obiectelor și ființelor așa cum sunt, realist, cu toate trăsăturile particulare dar, în același timp se concentrează pe calitățile esențiale ale obiectelor și ființelor. Realismul artei, ne îndeamnă la cunoașterea și redarea omului așa cum este, iar idealizarea ne arată așa cum ar trebui să fie, tinzând spre perfecțiune
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
există posibilitatea de a exercita control conștient efectiv asupra mediului, personajelor și tuturor caracteristicilor acestora, precum și realizarea unor lucruri care sunt imposibile sau foarte puțin probabile în realitatea fizică a stării de veghe. Visele lucide sunt cel mai adesea extrem de realiste prezentând și o ascuțire a acurateței simțurilor celui ce are visul lucid. Visurile lucide încep într-unul din următoarele moduri. Unul este așa numitul vis lucid inițiat în vis (conform noțiunii din engleză, dream-initiated lucid dream, abreviere, DILD), care este
Vis lucid () [Corola-website/Science/309815_a_311144]
-
ceilalți frați, Teodor și Dimitrie, Constantin a întrevăzut posibilitatea reunificării despotatului și a transformării lui într-un principat ferit de primejdii și aproape independent. Avea planuri pentru realizarea acestui scop și avea sfetnici bine intenționați, dornici să-i ofere proiecte, realiste sau utopice, pentru revirimentul agriculturii, economiei și apărării Moreii. Mistra devenise o capitală culturală a lumii bizantine. Despoții de mai înainte, mai cu seamă Teodor al II-lea și talentata lui soție, Cleope Malatesta, patronaseră științele umaniste și artele. Oamenii
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
literar din Paris o comunicare despre particularitățile limbii ruse. Întors în țară, scriitorul își petrece ultimii anii ai vieții departe de societate, țintuit la pat de o boală grea, deprimat sufletește. Astfel își încheie drumul vieții în 1792 primul dramaturg realist rus, autorul unor opere în care, după cuvintele lui Gherțen: "„...răzbătea vâna demonică a sarcasmului și a mâniei...”" Creația dramatică a lui Fonvizin aduce în repertoriul teatrului rus nota specificului național, ceea ce tocmai lipsea în epoca Ecaterinei a II-a
Denis Ivanovici Fonvizin () [Corola-website/Science/309412_a_310741]
-
un suflu nou, democratic, în literatura rusă, care, la sfârșitul secolului al XVIII-lea și la începutul celui de al XIX-lea, pășea într-o nouă fază a dezvoltării sale. Pe tărîm literar se dădea o luptă aprigă între tendințele realiste din ce în ce mai puternice și dogmele rigide ale clasicismului. Pe de altă parte, adepții curentului sentimentalist și ai romantismului pasiv, conservator, capitulau în fața noii orientări, aceea a realismului consecvent și integral. I. A. Krîlov a ridicat pe o treaptă nouă aceste tendințe
Ivan Andreevici Krîlov () [Corola-website/Science/309370_a_310699]
-
din ce în ce mai puternice și dogmele rigide ale clasicismului. Pe de altă parte, adepții curentului sentimentalist și ai romantismului pasiv, conservator, capitulau în fața noii orientări, aceea a realismului consecvent și integral. I. A. Krîlov a ridicat pe o treaptă nouă aceste tendințe realiste, iar fabulele sale au constituit, la hotarul a două secole, un fel de verigă care a unit tradițiile cele mai progresiste ale secolului al XVIII-lea, reprezentate îndeosebi prin opera lui Radișcev, Fonvizin și Novikov, cu literatura realist critică din
Ivan Andreevici Krîlov () [Corola-website/Science/309370_a_310699]
-
aceste tendințe realiste, iar fabulele sale au constituit, la hotarul a două secole, un fel de verigă care a unit tradițiile cele mai progresiste ale secolului al XVIII-lea, reprezentate îndeosebi prin opera lui Radișcev, Fonvizin și Novikov, cu literatura realist critică din secolul al XIX-lea, cu operele lui Griboedov, Pușkin, Nekrasov, Gogol și Saltîkov-Scedrin. După comedia satirică „"Neisprăvitul"”, de Fonvizin, și opera revoluționară a lui Radișcev - „"Călătorie de la Petersburg la Moscova"” - fabulele lui Krîlov, prin zugrăvirea aspectelor celor mai
Ivan Andreevici Krîlov () [Corola-website/Science/309370_a_310699]
-
lupul hulpav îl reprezintă pe Napoleon. Scoțînd în evidență eroismul poporului rus, hotărîrea lui nestrămutată de a lupta până la izbânda finală, marele fabulist exprimă mîndria națională care-l caracterizează pe Kutuzov: Și alte evenimente istorice au fost consemnate de pana realistă a scriitorului satiric. Dintre fabulele care au o bază istorică concretă, cele mai semnificative sunt „"Fiertura lui Damian"” și „Cvartetul”. Sursele creației lui Krîlov își au rădăcina în însăși viața și tradițiile poporului rus. De aceea, suflul basmului popular se
Ivan Andreevici Krîlov () [Corola-website/Science/309370_a_310699]