11,435 matches
-
ne-ar fi greu să diferențiem poziția profesorului de aceea a elevilor în cadrul câmpului educativ școlar. Și profesorul, și elevii controlează în mod eficient un ansamblu întreg de activități, unele chiar comune. Chiar și așa, analiza acestei definiții a puterii relevă trei elemente importante: Primul element (pe care îl subliniază François Chazel) este acela al relației directe dintre putere și acțiune, puterea desemnând acea intervenție capabilă să altereze cursul unei acțiuni. ▪ Al doilea element privește capacitatea puterii de a "produce rezultate
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
acea intervenție capabilă să altereze cursul unei acțiuni. ▪ Al doilea element privește capacitatea puterii de a "produce rezultate", de a îndeplini, de a realiza, capacitate redată prin sintagma putere de a...; se subliniază astfel latura eficientă a puterii, latură care relevă o dimensiune conexată: puterea asupra... ▪ Al treilea element ne trimite la persistență ca trăsătură a puterii care relevă tocmai continuitatea acesteia. Puterea nu reprezintă un fenomen episodic, care se manifestă din când în când, ci mai degrabă o constantă, fie
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
de a îndeplini, de a realiza, capacitate redată prin sintagma putere de a...; se subliniază astfel latura eficientă a puterii, latură care relevă o dimensiune conexată: puterea asupra... ▪ Al treilea element ne trimite la persistență ca trăsătură a puterii care relevă tocmai continuitatea acesteia. Puterea nu reprezintă un fenomen episodic, care se manifestă din când în când, ci mai degrabă o constantă, fie în formă potențială, fie în formă actualizată. Încercând să surprindă relația puterii cu intenționalitatea umană, Dennis Wrong definește
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
putere; adevăratul centru de putere îl reprezintă mașinăria astfel formată, încât în cadrul ei indivizii nu sunt decât noduri ale unei rețele suprapersonale, fiecare fiind repartizat într-o anumită poziție, în conformitate cu anumite criterii și exigențe care nu-i aparțin. Sancțiunea normalizatoare relevă un alt aspect al puterii disciplinare, existența unui câmp infracțional strict controlat și care trece în revistă orice abatere de la normalitate, penalizând-o. Pentru ca penalizarea să fie eficientă, trebuie dublată întotdeauna de recompensă, constituindu-se astfel un mecanism "penal" de
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
de muncă de un anume tip, elevii (care pot avea interese ce intră în contradicție cu așteptările celorlalte grupuri de referință). În același timp, el trebuie să se manifeste ca profesor de specialitate, educator, coleg, partener etc. Analiza lui Bochenski relevă că subiectul autorității este întotdeauna individul, chiar și atunci când aceasta se exercită asupra unui grup. Căci atunci când vrem să spunem că profesorul este o autoritate pentru întreaga clasă, atunci vrem să spunem, de fapt, că el este o autoritate pentru
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
în școală experiența relației cu o autoritate. * * * O altă problemă este aceea a sursei autorității. Bochenski afirmă că aceasta se regăsește în acceptarea de către subiect a aserțiunilor purtătorului autorității ca fiind adevărate. În fapt, analiza lui Bochenski este mai complicată, relevând existența a două tipuri de autoritate: autoritatea epistemică și autoritatea deontică. În mod evident, cele două tipuri de autoritate vor trebui să cunoască întemeieri specifice. Autoritatea epistemică este a știutorului, a aceluia care este competent într-un domeniu; orice propoziție
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
în viața economico-socială. Din punctul de vedere al societății civile, el nu va reprezenta un veritabil om al cetății, acceptând (și chiar dorindu-și) punctele de vedere ale altora (va fi ușor manipulabil). Tipurile de autoritate prezentate de către Olivier Reboul relevă ideea că în școală nu se poate vorbi de prezența lor în stare pură, profesorul întruchipând în fiecare moment un profil al autorității, sintetizat din prezența mai multor tipuri, în grade diferite. Revenind la analiza lui Bochenski, să evidențiem că
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
o oarecare măsură, a procesului de învățare (care trebuie să constituie, totuși, scopul fundamental al școlii) în favoarea cultivării abilităților de socializare ale elevilor. Conform acestui tip, predarea este o activitate care poate fi analizată și studiată sistematic. Studiile efectuate vor releva cele mai bune modalități de predare-învățare, modalități care vor include inerent și tehnicile de management al clasei. Reproșul adus pleacă de la premisa că predarea este o artă și că nu poate fi supusă unei analize relevante. Predarea, deci și managementul
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
în literatura de specialitate apare mult mai frecvent sub denumirea de stiluri de conducere. Stilurile de conducere, conform unei clasificări clasice, sunt: stilul autoritar, stilul democratic și stilul laissez-faire (sau permisiv). O simplă trecere în revistă a clasificării lui Wragg relevă că stilul autoritar se suprapune tipului de control autoritar, stilul laissez-faire tipului de control permisiv, iar stilul democratic tipului de control centrat pe relații de parteneriat. Pentru Kenneth Moore (deși nu în mod exclusiv), calitățile personale ale profesorului joacă un
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
Rămâne posibilitatea motivării elevilor prin intermediul unor factori proprii instituției școlare, posibilitate care reclamă multă energie din partea profesorilor și prin intermediul căreia nu se obțin întotdeauna rezultate semnificative. În acest sens, Kenneth Moore enumera: ▪ A avea așteptări maxime în raport cu elevii. Cercetările au relevat că elevii au tendința de a fi la înălțimea așteptărilor profesorului. În acest caz, aceste așteptări pot fi utilizate pentru motivarea elevilor. Dacă se așteaptă și se solicită cât mai mult de la elevi, adesea se va și obține acest lucru
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
lor pe ceea ce trebuie făcut în clasă. ▪ A implica elevii în mod activ, utilizând astfel disponibilitatea lor naturală de a face ceva. Profesorul ar trebui să gândească un proces instructiv-educativ viu, care să potențeze această disponibilitate naturală a elevilor. ▪ A releva foarte clar că merită să înveți, că fiecare lecție transmite ceva foarte important, chiar decisiv pentru viața elevilor; altfel, aceștia vor încerca să se sustragă. A cultiva încrederea în sine a elevilor. Oricine vrea să se simtă prețuit și respectat
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
tranziția la noua activitate, toate acestea, la un loc, contribuind la apariția problemelor de comportament. Regulile bine stabilite, un semnal capabil să capteze imediat atenția clasei, indicațiile clare, pregătirea elevilor în direcția centrării atenției pe noua activitate, explicațiile concise (care relevă punctele-cheie ale noii activități), toate acestea vor determina reducerea frecvenței apariției problemelor de comportament. Kounin a descoperit că tranzițiile eficiente și "firești" reprezintă una dintre tehnicile cele mai importante de implicare a elevului și de control al clasei. • Concentrarea elevilor
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
O descriere foarte simplă a acesteia se obține prin raportare la profesor, subliniindu-se astfel dependența evaluărilor comportamentale de relația elevului cu profesorul; elevul are o problemă de comportament atunci când profesorul consideră respectivul comportament ca fiind indezirabil. Cercetările de teren relevă faptul că în învățământul primar și gimnazial problemele de comportament sunt provocate cu precădere de băieți, și nu de fete: raportul este de aproximativ 3 la 1. Raportarea la profesor și la standardele sale introduce și o notă de relativism
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
este ignorat în continuare; în această situație nu este de mirare că la orele următoare va începe din nou să deranjeze și să creeze probleme. David Fontana subliniază încă odată relația directă dintre comportamentul elevului și acela al profesorului, fapt relevat de altfel și de tehnicile modificărilor de comportament: Problemele de comportament nu sunt de sine stătătoare, ele sunt centrul unui sistem de forțe care le creează și le susțin. Dacă vrem să producem o schimbare în acest domeniu, trebuie mai
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
această strategie este eficientă). Răspunsul nepotrivit costă. El presupune pierderea unor întăriri (de pildă, uitatul la tv). De curând a început să se afirme o altă abordare în ceea ce privește tehnnicile modificărilor de comportament, și anume abordarea numită eco-behavioristă, care încearcă să releve necesitatea de a studia mediul în care se produce comportamentul, contextul acestuia. Analiza contextului facilitează înțelegerea complexității interacțiunilor dintre motivația internă a elevilor (nevoia de atenție) și factorii externi (inclusiv motivația externă); se poate înțelege astfel mai ușor modul în
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
tipurile nedorite de comportament și se vor aplica procedurile recomandate, s-ar putea să nu survină nicio schimbare pozitivă în felul de a fi al elevului, ceea ce ar însemna că profesorul nu poate utiliza întăririle pe care le intenționează; cercetările relevă că această posibilitate există, iar răspunsul la o asemenea situație este modelarea: Modelarea înseamnă susținerea comportamentului care pare cel mai apropiat de acela considerat dezirabil; așadar, deși este posibil ca un elev să nu intre niciodată liniștit și la timp
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
întreaga școală etc. Chiar și o simplă privire poate fi semnificativă în acest context. Timothy Blair a sistematizat caracteristicile unor recompense eficiente: • se oferă din când în când (de câte ori este cazul), nesistematic; • specifică detaliile realizării pentru care elevul este recompensat; • relevă spontaneitate, varietate și alte semne de credibilitate; sugerează clar centrarea atenției profesorului pe îndeplinirea sarcinilor specifice de către elevul recompensat; • recompensează atingerea unor standarde specificate anterior (care pot include și efortul depus pentru atingerea standardelor; precizarea vizează acele situații repetate în
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
consecință atingerea performanței recompensate; Tot el a sistematizat și elementele care definesc recompensele ineficiente: • se oferă la întâmplare; • vizează reacții pozitive globale, nespecifice, din partea elevului, acesta discriminând cu dificultate elementele care l-au pus în situația de a fi recompensat; • relevă o anumită periodicitate, ceea ce îl obligă pe profesor să acorde o recompensă indiferent de performanțe (pentru că a venit timpul); • recompensează doar participarea, ignorând performanța; • nu oferă informații relevante (feed-back) despre performanța atinsă, despre modalitățile de atingere a performanței, sau oferă
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
deci de a învăța, fapt care implică respectarea rutinei pe care profesorul o consideră indispensabilă învățării. Acceptarea rutinei solicitate de profesor denotă faptul că elevul aderă la datoria de a fi prudent, iar în anumite situații (de criză) profesorul poate releva consecințele deresponsabilizării, ale încercării de sustragere de la exigențele rutinei (punerea în pericol a viitorului prin transgresarea datoriei de a fi prudent). Ceea ce se poate observa, totuși, este că acest tip de scenariu nu justifică pedepsele și paternalismul care domină mai
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
intervenții toate afectând negativ entuziasmul său, al elevilor și chiar al părinților. • Notele încurajează înșelătoria. Elevii care înșală pot fi blamați și pedepsiți, dar în acest mod nu se elimină una din sursele majore care îi îndeamnă la înșelătorie. Cercetările relevă că tendința de a înșela este susținută semnificativ de centrarea elevilor pe obținerea unor note cât mai bune. • Notele afectează în mod negativ relația profesorului cu elevii. Această afirmație este ilustrată de mărturisirea unui profesor: Am obosit să mă ocup
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
o manieră oarecum asemănătoare ei vor distribui notele astfel încât se vor constitui trei grupuri: cel al câtorva note mari, grupul restrâns al notelor mici și grupul masiv al notelor "medii". Această distribuție, considerată "normală" în virtutea tradiției, nu face decât să releve încă odată, eșecul profesorului în ceea ce privește predarea și evaluarea, dar și în ceea ce privește influența sa pozitivă în viața elevilor. Procesul notării întărește spiritul de competiție, iar competiția afectează negativ experiențele individului 189. În concepția lui Alfie Kohn, dacă se renunță la modelul
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
altă instrucțiune până când profesorul nu s-a convins că prima a fost înțeleasă de către toți elevii. În ceea ce privește ordinele, ele trebuie date astfel încât să centreze elevii pe sarcina pe care o au de îndeplinit, și nu pe situația creată: această manieră relevă intenția profesorului de a urmări direct realizarea sarcini, și nu transformarea situației apărute într-un caz. În circumstanțe normale, nu este eficient ca profesorul să însoțească un ordin cu rațiunile care l-au impus, deoarece acest lucru va sugera întotdeauna
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
resentimente în raport cu persoana sa. De aceea, formule de tipul: Nu mai faceți gălăgie, acolo, în spate; am obosit să vă tot spun acest lucru ar trebui evitate. Ordinele nu trebuie exprimate cu o voce plângăreață sau disperată, deoarece acest lucru relevă fie frustrările, fie neputința profesorului. Ambele situații denotă slăbiciune, iar elevii nu vor întârzia să profite. Vocea care exprimă un ordin trebuie să fie "puternică, hotărâtă și caldă". Importante sunt și așteptările profesorului în raport cu reacția elevilor la ordinele sale, deoarece
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
interesat special de situația copiilor... autiști ! (De altfel, domnul Funeriu l-a rugat pe inspectorul general Carcalete să-l invite, cât de curând, să și vadă pe viu aspecte din procesul instructiv-educativ dedicate copiilor-autiști; ne folosim de prilej pentru a releva că micuții actori ai Humorului sunt, de altfel cooptați în Compania Teatrală Bucovina și cu concursul cărora Teatrul sucevean va și elabora un spectacol de dans comunitar, pregătit pentru prestigiosul Festival „George Enescu”; Viziune economicoasă, pragmatism lucid (stoparea defrișărilor de
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
comunicării verbale cu copilul deficient de auz, dificultățile în stabilirea unei modalități de comunicare satisfăcătoare conduce deseori la substimularea, la izolarea copilului în cadrul familiei, părinții evitând să mai implice copilul în activitățile cotidiene, să comunice cu acesta. Studiile în domeniu relevă faptul că părinții care primesc informații despre deficiența copilului și care participă la activități de suport familial acceptă mai ușor deficiența copilului și încep să-l privească pe acesta ca pe un potențial. Important este ca, familia copilului deficient de
Parteneriatul ?coal?-familie ?n recuperarea ?i educarea copilului deficient de auz by Dorina Chira,Alina Boca () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84356_a_85681]