8,124 matches
-
nr.10/1957, p.1189; D. Lupulescu, Dreptul de proprietate comună pe cote-părți și aplicațiile sale practice, Ed. Științifică, București, 1973, p.36 5 Trib. jud. Hunedoara, dec.civ. nr.1411/1978, în RRD nr.5/1979, p.49 6 Trib. Supr., secț.civ., dec. nr.1991/1972, în RRD nr.7/1973, p.169 7 Trib. Supr., secț.civ., dec. nr.147/1979, în RRD nr.6/1979, p.43 8 Trib. Supr., secț.civ., dec. nr.517/1972, în
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
practice, Ed. Științifică, București, 1973, p.36 5 Trib. jud. Hunedoara, dec.civ. nr.1411/1978, în RRD nr.5/1979, p.49 6 Trib. Supr., secț.civ., dec. nr.1991/1972, în RRD nr.7/1973, p.169 7 Trib. Supr., secț.civ., dec. nr.147/1979, în RRD nr.6/1979, p.43 8 Trib. Supr., secț.civ., dec. nr.517/1972, în RRD nr.10/1972, p.172 9 Trib. Supr., secț.civ., dec. nr.388/1971, în
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în RRD nr.5/1979, p.49 6 Trib. Supr., secț.civ., dec. nr.1991/1972, în RRD nr.7/1973, p.169 7 Trib. Supr., secț.civ., dec. nr.147/1979, în RRD nr.6/1979, p.43 8 Trib. Supr., secț.civ., dec. nr.517/1972, în RRD nr.10/1972, p.172 9 Trib. Supr., secț.civ., dec. nr.388/1971, în RRD nr.11/1971, p.142 10 Plenul Trib. Suprem, decizia îndrumare nr. 19/1960, în
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în RRD nr.7/1973, p.169 7 Trib. Supr., secț.civ., dec. nr.147/1979, în RRD nr.6/1979, p.43 8 Trib. Supr., secț.civ., dec. nr.517/1972, în RRD nr.10/1972, p.172 9 Trib. Supr., secț.civ., dec. nr.388/1971, în RRD nr.11/1971, p.142 10 Plenul Trib. Suprem, decizia îndrumare nr. 19/1960, în Culegere de decizii de îndrumare ale Plenului Tribunalului Suprem în materie civilă pe anii 1952-1965, Ed.
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
RRD nr.6/1979, p.43 8 Trib. Supr., secț.civ., dec. nr.517/1972, în RRD nr.10/1972, p.172 9 Trib. Supr., secț.civ., dec. nr.388/1971, în RRD nr.11/1971, p.142 10 Plenul Trib. Suprem, decizia îndrumare nr. 19/1960, în Culegere de decizii de îndrumare ale Plenului Tribunalului Suprem în materie civilă pe anii 1952-1965, Ed. Științifică, București, 1966, p. 102. 11 Trib. jud. Constanța, decizia civilă nr. 862/1981, în RRD. nr.
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
1971, în RRD nr.11/1971, p.142 10 Plenul Trib. Suprem, decizia îndrumare nr. 19/1960, în Culegere de decizii de îndrumare ale Plenului Tribunalului Suprem în materie civilă pe anii 1952-1965, Ed. Științifică, București, 1966, p. 102. 11 Trib. jud. Constanța, decizia civilă nr. 862/1981, în RRD. nr. 4/1982, p. 65. 12 M. Eliescu, op. cit., p. 200; I.P. Filipescu, Tratat de dreptul familiei, ed a VII-a, Ed. All Beck, 2007, p.83 13 M. Eliescu, op. cit
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
proprietate comună pe cote-părți să se înfățișeze ca modalitate a tuturor formelor dreptului de proprietate, a se vedea, mai amănunțit, D. Lupulescu, Dreptul de proprietate comună al soților, Ed. Șansa, București, 1993, p. 73 și urm.; a se vedea și Trib. Suprem, secția civilă, decizia nr. 217/1980, în CD. 1980, p. 108. 28 D. Lupulescu, Dreptul de proprietate comună al soților, Ed. Șansa, București, 1993, p. 56-65. 29 Trib. Suprem, secția civilă, decizia nr. 2571/1985, în RRD nr. 9
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Șansa, București, 1993, p. 73 și urm.; a se vedea și Trib. Suprem, secția civilă, decizia nr. 217/1980, în CD. 1980, p. 108. 28 D. Lupulescu, Dreptul de proprietate comună al soților, Ed. Șansa, București, 1993, p. 56-65. 29 Trib. Suprem, secția civilă, decizia nr. 2571/1985, în RRD nr. 9/1986, p. 60. 30 V. Sadoveanu, Regimul comunității de bunuri ale soților și salariul, în JN nr. 1/1956, p. 86 31 M. Eliescu, op. cit., p. 185. 32 Trib
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Trib. Suprem, secția civilă, decizia nr. 2571/1985, în RRD nr. 9/1986, p. 60. 30 V. Sadoveanu, Regimul comunității de bunuri ale soților și salariul, în JN nr. 1/1956, p. 86 31 M. Eliescu, op. cit., p. 185. 32 Trib. București, Col. II civ., decizia nr. 303/1955, în LP nr. 2/1956, p. 168-169 33 M. Eliescu, op. cit., p. 185. 34 I.Albu, op. cit., p. 122. * Maître de conférence, Faculté de Sciences Juridiques, Sociales et Politiques, Université Valahia Târgoviște
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de mici dimensiuni, plecând de la premisa c] știm suficient de mult despre tipul nostru de societate pentru a nu mai fi nevoie de explicații ale comportamentului membrilor acesteia. Pe m]sur] ce a crescut num]rul cercet]rilor efectuate asupra triburilor individuale, a comunit]ților rurale sau a altor formațiuni sociale de mici dimensiuni, comparațiile s-au concretizat în rezultate utile și au dezv]luit din ce in ce mai multe. În același timp, progresul celorlalte științe sociale (mai ales al sociologiei, științelor politice și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
standardele morale proprii, fie a condamna practicile observate ca fiind imorale. C]s]toriile regale obligatorii dintre frate și sor] în Egiptul dinastic, în Hawaii din Antichitate, la populația Venda din nordul regiunii Transvaal din Africa de Sud sau incestul ritual al tribului Ronga din sudul Mozambicului sunt practici pe care str]inii le consider] resping]toare. În orice societate, semnificația social] a comportamentului are o puternic] amprent] cultural]. Pentru un b]rbat Tswana din Botswana, a-ți alege drept soție o verișoar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Botswana, a-ți alege drept soție o verișoar] este o fapt] foarte bun] și logica. Un Shona din Zimbabwe ar fi dezgustat de un astfel de incest. Simplificat] în mare m]sur], explicația acestui contrast provine din faptul c] în tribul Shona relațiile dintre nepoți/nepoate și unchii/m]tușile lor sunt de o asemenea natur], încât verii sunt considerați ca fiind aproape frați și surori. Verii Tswana sunt legați printr-un altfel de afecțiune: familiile respective se cunosc îndeaproape și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
menționate erau declarații ale purit]ții și ale statutului unic cuplurilor. Relația lor era pur economic] și social], nu sexual]. Copilul reginei era recunoscut că progenitur] și moștenitor al regelui, dar nu era conceput de c]tre acesta. În cazul tribului Ronga, printre practicile rituale ale incestului se num]r] și mimarea actului sexual, f]r] că acesta s] aib] loc. F]r] a fi considerat o inc]lcare a unei prohibiții stricte, ritualul este pentru ei o afirmare indirect] a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sau alt] moned]) a celor dou] mașini raportate una la alta, modificând deci și valoarea dolarului însuși în cadrul acestei tranzacții. (Țin s] subliniez c] negocierea moral] nu se desf]șoar] potrivit acelorași reguli că și tranzacțiile periculoase cu mașini second-hand.) Tribul G/wi (bară oblic] reprezint] o consoan]) ce locuiește în centrul deșertului Kalahari din Botswana ofer] premisele unui studiu de caz asupra oper]rii unui sistem moral într-o formațiune social] de foarte mici dimensiuni. Pan] în deceniul trecut aceast
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
culeg]tori, ce tr]iau în grupuri de 40 pan] la 80 de b]rbați, femei și copii. Grupurile erau autonome, avându-și propria ordine social], politic] și economic] și posedau controlul asupra utiliz]rii resurselor de pe teritoriul st]pânit. Tribul G/wi nu trebuie v]zut că un exemplu viu de umanitate primitiv]. Este adev]rât c] toți str]moșii noștri au tr]it din vânat și cules pan] acum vreo zece mii de ani si c] aceste mijloace de subzistent
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fost înlocuite de cultivarea p]mântului, creșterea animalelor și de inventarea și folosirea unor instrumente care au smuls mediului mai multe resurse și mai mult] energie; oamenii au putut astfel s] tr]iasc] în comunit]ți mult mai largi. Dac] tribul G/wi nu a f]cut aceste lucruri nu înseamn] c] nu a evoluat deloc în ultimii zece mii de ani. Str]moșii lor și ei au avut același timp la dispoziție pentru a inventa și experimenta diferite soluții culturale că
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ne dorim noi. Au f]cut acest lucru utilizând aproape același aparat cultural pe care îl avem și noi, iar felul în care l-au folosit le-a conferit securitate și stabilitate în circumstanțe foarte dificile. În schimburile dintre membrii tribului G/wi, serviciul său bunul oferit este evaluat pe baza nevoii celui ce îl primește, iar valoarea să se reduce în funcție de capacitatea de a oferi a donatorului. „Nu îi dă carne unui om cu farfuria plin]” este un proverb care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de toate p]rțile implicate? Soluția a fost acceptat] tacit de toat] lumea, nu a fost considerat] adulter, iar grupul, cuplul și soțul p]r]sit au tr]it mai fericiți. În ciuda entuziasmului lor pentru armonie și ordine, cei din tribul G/wi sunt nestatornici și pasionali și ap]reau des conflicte. B]rbații și femeile comiteau adulter, rudele își limitau reciproc porțile sau întorceau cu întârziere favorurile și darurile. Oamenii sunt leneși și nechibzuiți. Tuturor le place grozav bârfa, ins
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
analiz]; A îl informeaz] pe B asupra plângerii sale în leg]tur] cu C, prin aluzii mai mult sau mai putin indirecte. C r]spunde adresându-i lui D o replic] sau o dezaprobare la fel de indirect] și o contraacuzație. În triburile G/wi, satirizarea era folosit] frecvent pentru a în]buși din fâs] orice încercare de a provoca nepl]ceri sau, adesea drept pedeaps]. În aceste cazuri, acul ironiei îndreptate asupra ofensatorului era ascuțit de luarea în derâdere de c]tre
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
împiedicat] s] afle ceva din ceea ce se petrece. Cererile, sugestiile, glumele, neînțelegerile și izbucnirile ulterioare de frustrare erau întâmpinați cu o reacție de uimire confuz]. Scopul era de a-i induce r]uf]c]torului un asmenea dezgust fâț] de trib și de obtuzitatea membrilor acestuia, încât s] plece s]-si caute companie într-un alt trib. Judec]țile nu stabilesc niciodat] în mod direct condamnarea sau alungarea unui r]uf]c]tor. Această pare a fi o inhibiție comun] societ
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
frustrare erau întâmpinați cu o reacție de uimire confuz]. Scopul era de a-i induce r]uf]c]torului un asmenea dezgust fâț] de trib și de obtuzitatea membrilor acestuia, încât s] plece s]-si caute companie într-un alt trib. Judec]țile nu stabilesc niciodat] în mod direct condamnarea sau alungarea unui r]uf]c]tor. Această pare a fi o inhibiție comun] societ]ților de mici dimensiuni. (Înainte de a-mi încheia studiile academice în domeniul antropologiei, cercet]rile mele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pe autor în afara societ]ții. Nic]ieri oamenii nu acționeaz] consecvent pentru ap]rărea vieții celorlalți, ci jongleaz] oportunist cu „factori cunoscuți și relevanți” sau cu limitele recunoașterii pentru a decide prelungirea sau neprelungirea unei vieți amenințate. În anii ’30, tribul Nuer din Sudan respectă dușm]nia ancestral], prin care rudele pe linie masculin] ale decedatului erau obligate s]-i r]zbune moartea prin uciderea asasinului sau a uneia dintre rudele sale. În multe cazuri, b]rbații care erau înrudiți pe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
orice caz, ameliorate în ceea ce privește gradul lor, frecvență sau ambele. Multe valori sunt exprimate sub forma virtuților ce trebuie s] ne c]l]uzeasc] în viat] și a viciilor ce trebuie evitate. Se știe c] acestea sunt simplific]ri. Toți membrii tribului Shona sunt înv]tați c] trebuie s] spun] adev]rul și c] nu este bine s] minți. Dar nu toat] lumea are dreptul s] spun] adev]rul; dac] o persoan] pune o întrebare care se consider] c] nu o privește
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în cas] și fantomă pedepsește diferitele ofense trimițând boal] și nefericire (Mead, 1963). Pentru multe populații vorbitoare de Bantu din sudul Africii, spiritele semidivine ale str]moșilor îi pedepsesc pe r]uf]c]tori și recompenseaz] bună purtare. Cei din tribul G/wi evit] l]comia de frica maniei lui N!adima, disprețuind-o în același timp pentru efectele negative pe plan social. Totuși, teologia lor susține c] orice acțiune ce ar putea deranja ordinea lumii îl va înfuria pe N
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
deranja ordinea lumii îl va înfuria pe N!adima pentru c] aceast] ordine este o parte a creației lui. De vreme ce nimeni nu putea fi sigur c] mânia zeului se va rev]rsa numai asupra f]ptașului, si nu asupra întregului trib sau chiar a întregii lumi, se consideră c] o fapt] care nu e pe placul lui N!adima este periculoas] pentru toți, fiind deci imoral] prin nes]buința ei. Pentru un G/wi, o fapt] similar] ar fi ca un
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]