8,223 matches
-
Charlotte „Charlie” Newton (Teresa Wright) este plictisită datorită vieții liniștite de acasă, alături de părinții și sora sa mai mică. Ea dorește ca ceva interesant să se întâmple și știe exact de ce anume are nevoie: o vizită la sofisticatul și mult-umblatul unchi Charlie Oakley (Joseph Cotten), fratele mai mic al mamei sale. Imaginați-vă bucuria ei, atunci când, din senin, primește o telegramă de la unchiul Charlie care-i anunță că va veni în vizită pentru o vreme. Charlie Oakley creează destulă agitație și
Îndoiala (film) () [Corola-website/Science/329921_a_331250]
-
ceva interesant să se întâmple și știe exact de ce anume are nevoie: o vizită la sofisticatul și mult-umblatul unchi Charlie Oakley (Joseph Cotten), fratele mai mic al mamei sale. Imaginați-vă bucuria ei, atunci când, din senin, primește o telegramă de la unchiul Charlie care-i anunță că va veni în vizită pentru o vreme. Charlie Oakley creează destulă agitație și cucerește doamnele de la club dar și pe președintele băncii unde cumnatul său lucrează. Tânăra Charlie începe să observe un comportament ciudat din partea
Îndoiala (film) () [Corola-website/Science/329921_a_331250]
-
ales după ce citește un articol dintr-un ziar local despre un bărbat care se căsătorește și apoi ucide văduve bogate. Când doi străini apar punând întrebări despre el, ea începe să-și imagineze ce este mai rău despre preaiubitul ei unchi Charlie. Alfred Hitchcock apare în film aproximativ în minutul 15, în trenul spre Santa Rosa, jucând bridge cu un bărbat și o femeie (medicul și doamna Harry). Charlie Oakley călătorește cu trenul, sub numele Otis. Streaming-uri audio
Îndoiala (film) () [Corola-website/Science/329921_a_331250]
-
și-a împărțit timpul între Anglia și Scoția. Primi pași de învățătură Laurence Oliphant i-a făcut în școala lui Mr Parr la Durnford Manor, Salisbury. Vacanțele le petrecea la Condie, pe moșia strămoșeasca a familiei Oliphant, uneori trăgeau la unchiul, fratele tatei din Wimbledon sau la Edinburgh.. În 1841 mama sa s-a alăturat soțului în Ceylon, apoi a venit acolo și copilul, însoțit de profesorul sau particular. Laurence și-a petrecut un timp din copilărie la Colombo, unde tatăl
Laurence Oliphant () [Corola-website/Science/328032_a_329361]
-
fost: Caterina, regină a Angliei, regina Ioana I a Castiliei și Maria, regină a Portugaliei. Isabella a fost primul copil al regelui Ferdinand al II-lea de Aragon și a reginei Isabella I a Castiliei. S-a născut în timpul domniei unchiului ei, regele Henric al IV-lea al Castiliei, care n-o va ierta pe mama ei pentru căsătoria cu Ferdinand fără permisiunea lui. Ca urmare a ascensiunii mamei ei la tronul Castiliei, tânăra Isabella a fost investită ca moștenitoare a
Isabella, Prințesă de Asturia (1470–1498) () [Corola-website/Science/328057_a_329386]
-
de Ioan al II-lea, ea a declarat că nu se va recăsători niciodată și că se va călugări. Părinții ei i-au ignorat vorbele și, în 1497, ea a fost covinsă să se căsătorească cu Manuel I al Portugaliei, unchiul lui Afonso, vărul și succesorul lui Ioan al II-lea. Ea a făcut acest lucru cu condiția ca Manuel să urmeze politica religioasă a părinților ei și să-i elimine din regat pe evreii care nu se convertesc la creștinism
Isabella, Prințesă de Asturia (1470–1498) () [Corola-website/Science/328057_a_329386]
-
cancelar al Coroanei (1503-10), diplomat, din 1490 secretar al regelui Cazimir al IV-lea, iar din 1508 ajutor al episcopului de Liov. Din 1510 Jan Łaski a devenit arhiepiscop de Gniezno, deținând astfel funcția de primat al Poloniei. A fost unchiul unui alt Jan Łaski, cunoscut promotor al Reformei religioase. Se pare că Jan Łaski a fost autodidact și că ascensiunea carierei sale se datorează în primul rând inteligenței native, care era o calitate ereditară în familia Łaski. În 1495 a
Jan Łaski (1456–1531) () [Corola-website/Science/328092_a_329421]
-
6 ianuarie 1468, cavalerii teutoni au părăsit castelul. În aceiași zi, Ścibor Bażyński, a cărui familie mai târziu va concesiona castelul și orașul până în 1503, a devenit conducător al districtului Sztum. Printre succesorii săi a fost și episcopul Lucas Watzenrode, unchiul lui Nicolas Copernic, precum și familia Cem, bine cunoscută în istoria Pomeraniei (1530-1636) și familia Bieliński, care a guvernat teritoriul între 1724 și 1772. În timpul războaielor suedeze din secolul 17, castelul și orașul Sztum au fost deteriorate, datorită acțiunilor militare și
Castelul din Sztum () [Corola-website/Science/328129_a_329458]
-
de la Lucera la Fiorentino, Vaccarizza și Siponto, de-a lungul coastei Gargano de la Vieste la Rodi și Cagnano și de la Sân Nicandro până la promontoriu, Rignano și Capitanate. În 1098, el a donat pământul din afara zidurilor din jurul Monte Sant'Angelo către unchiul său, Ioan, abate de Curte, fiul lui Guaimar al IV-lea de Salerno, în vederea construirii unui ospiciu. Acest act a avut aprobarea papei Pascal al II-lea în ianuarie 1100. Henric a murit nu la multă vreme după aceea, fiind
Henric de Monte Sant'Angelo () [Corola-website/Science/328173_a_329502]
-
longobardă. Prin tatăl său, era nepot al lui Robert Guiscard și al lui Roger I al Siciliei. La moartea tatălui său din 1051, Richard era prea tânăr pentru a putea să suceeadă acestuia, drept pentru care a fost ales conte unchiul său Umfredo. La moartea acestuia din urmă, fiii acestuia Abelard și Herman (verii lui Richard) au fost ignorați de către unchiul lor Robert Guiscard. În timp ce Abelard s-a revoltat, emițând pretenții asupra moștenirii, Richard a trecut în tabăra lui Guiscard și
Richard de Hauteville () [Corola-website/Science/328195_a_329524]
-
său din 1051, Richard era prea tânăr pentru a putea să suceeadă acestuia, drept pentru care a fost ales conte unchiul său Umfredo. La moartea acestuia din urmă, fiii acestuia Abelard și Herman (verii lui Richard) au fost ignorați de către unchiul lor Robert Guiscard. În timp ce Abelard s-a revoltat, emițând pretenții asupra moștenirii, Richard a trecut în tabăra lui Guiscard și a lui Roger de Sicilia. Richard a fost prezent alături de Guiscard la cucerirea Bari de la bizantini în aprilie 1071 și
Richard de Hauteville () [Corola-website/Science/328195_a_329524]
-
bizantini în aprilie 1071 și a luptat din răsputeri împotriva verilor săi rebeli și a aliaților acestora între 1078 și 1080, când Abelard a murit. Pentru sprijinul acordat, Richard a fost confirmat drept conte de Castellaneta, Oria și Mottola de către unchiul său Robert Guiscard. În 1101, a fost numit seneșal de Apulia și Calabria de către fiul și succesorul lui Guiscard, Roger Borsa, de asemenea văr al său.
Richard de Hauteville () [Corola-website/Science/328195_a_329524]
-
Biblioteca Centrală Universitară din Cluj există un fond „”. În 2011 locuia la München, Germania. A fost căsătorit de două ori (a doua soție fiind Gabriela Dumitrescu, critic de artă) și are un fiu, Mihai, căruia i-a dat numele după unchiul său (fratele tatălui) și în onoarea Regelui Mihai I al României.
Mircea Carp () [Corola-website/Science/328176_a_329505]
-
manuscrise. Cu câteva luni înainte de moarte sa, în 1974, a depus o parte însemnată a documentelor personale și a manuscriselor la Arhivele Statului din Iași, documente ce constituie Fondul „Universitatea Populară Ungureni” și Fondul personal „Eugen D. Neculau”. a fost unchiul universitarului ieșean Adrian Neculau. a publicat numeroase studii și articole în revistele "Cronica", "Anuarul de lingvistică și istorie literară", "Revista de pedagogie", "Revista de etnografie și folclor", "Îndrumătorul cultural", "Magazin Istoric", precum și în cotidiene locale din Iași, Botoșani și Suceava
Eugen Neculau () [Corola-website/Science/328187_a_329516]
-
știe că Umfredo a mai avut cel puțin o fiică, pe baza unei povești relatate de Amato de Montecassino. Abelard a fugit de Robert Guiscard împreună cu "Gradilon, soțul surorii lui" în 1078, pe când se afla în stare de revoltă față de unchiul său. Gradilon a fost capturat de către trupele lui Guiscard în apropiere de Trevico în vara lui 1079 și supus orbirii.
Umfredo de Hauteville () [Corola-website/Science/328212_a_329541]
-
de Hauteville în Cotentin, ca și senioria de Pirou, dobândită prin soția sa. Că și frații săi plecați în Italia, Șarlo s-a bucurat de renumele unui războinic excepțional. Spre deosebire de Șarlo, fiul său omonim l-a urmat în 1056 pe unchiul său Roger Bosso în Italia, pentru a-și încerca norocul acolo.
Sarlo I de Hauteville () [Corola-website/Science/328214_a_329543]
-
Hoan Soken,în ciuda activității intense lucrătoare, continuă să practice cu mai multă pasiune împreună cu al său "Sensei". Frecvență și angajamentul cu care Nishihira practica-va lau adus inevitabil să se atașeze de marele maestru Soken atribuindui și porecla de "Tan-Mei"(unchiul) încât îi rămâne aproape, având grijă de el până la moarte. Nishihira s-a găsit de multe ori în cursul vieții sale în situația să înfrunte adversari mult mai robuști decât el,totuși ieșind învingător datorită lecților severe și dure ce
Kosei Nishihira () [Corola-website/Science/328222_a_329551]
-
de Chieti (sau Teate). În 1076, familia Ortona a căzut în cele fin urmă cu ajutorul trupelor lui Robert Guiscard. Nobilimea longobarda locală, până la Pescara, i-a prestat omagiu. Robert abea sub comanda sa 500 de cavaleri. În schimbul ajutorului dat de către unchiul său, el i-a trimis acestuia un contingent format din propriii săi oameni pentru a-l sprijini pe duce în a-l înfrânge pe vărul sau, Abelard la Sant'Agata di Puglia. În iunie 1080, Grigore al VII-lea a
Robert I de Loritello () [Corola-website/Science/328228_a_329557]
-
iunie 1080, Grigore al VII-lea a recunoscut cuceririle normande ale lui Robert și Iordan de până la Fermo. În iunie 1083, asediat în Castelul Sant'Angelo de către împăratul Henric al IV-lea, papa a implorat ajutorul ducelui. Cei doi Robert, unchi și nepot, s-au deplasat pentru salvarea suveranului pontif. Robert a luat parte la cea de a doua expediția împotriva Bizanțului a unchiului său, din 1084-1085. El s-a aflat alîturi de Guiscard când acesta se află pe patul de
Robert I de Loritello () [Corola-website/Science/328228_a_329557]
-
Castelul Sant'Angelo de către împăratul Henric al IV-lea, papa a implorat ajutorul ducelui. Cei doi Robert, unchi și nepot, s-au deplasat pentru salvarea suveranului pontif. Robert a luat parte la cea de a doua expediția împotriva Bizanțului a unchiului său, din 1084-1085. El s-a aflat alîturi de Guiscard când acesta se află pe patul de moarte și a rămas loial față de moștenitorul desemnat de unchiul său, Roger Borsa, al cărui protector a devenit. Robert și-a continuat cuceririle
Robert I de Loritello () [Corola-website/Science/328228_a_329557]
-
Robert a luat parte la cea de a doua expediția împotriva Bizanțului a unchiului său, din 1084-1085. El s-a aflat alîturi de Guiscard când acesta se află pe patul de moarte și a rămas loial față de moștenitorul desemnat de unchiul său, Roger Borsa, al cărui protector a devenit. Robert și-a continuat cuceririle, acestea desfășurându-se dincolo de Fortore și ajungând până la Tronto. El a guvernat de la Bovino (cucerit în 1100) la Ascoli Piceno. Se poate să se fi aflat la
Robert I de Loritello () [Corola-website/Science/328228_a_329557]
-
său de frate Roger Borsa (al doilea fiu al lui Guiscard) pentru preluarea succesiunii ducatului de Apulia împotriva fratelui său mai mare, Boemund de Taranto, a principelui longobard Lando al IV-lea de Capua și a altor răsculați. În schimbul sprijinului unchiului său Roger Bosso, ducele Roger Borsa a predat acestuia partea sa asupra castelelor din Calabria în 1085, iar în 1091 a făcut același lucru cu moștenirea sa asupra Palermo. Domnia lui Roger în Sicilia a devenit mai absolută decât cea
Roger I al Siciliei () [Corola-website/Science/328225_a_329554]
-
un nobil normand din Dinastia Hauteville din sudul Italiei. Abelard era fiul mai mare al lui Umfredo, conte de Apulia și Calabria (1051-1057) cu soția sa, longobarda, Gaitelgrima de Salerno. Abelard urma să moștenească pământurile tatălui său, însă Robert Guiscard, unchiul și protectorul său, ales conte la moartea lui Umfredo, le-a confiscat. În aprilie 1064, Abelard s-a aliat cu trei baroni nemulțumiți: (Godefroi de Conversano, Josselin de Molfetta și Robert de Montescaglioso), într-o rebeliune contra lui Robert Guiscard
Abelard de Hauteville () [Corola-website/Science/328227_a_329556]
-
al II-lea, el l-a încurajat pe Bruno de Cologne, fondator al Ordinului cartuzian să accepte alegerea ca arhiepiscop de Reggio di Calabria. În mai 1098, la solicitarea vărului său, principele Richard al II-lea de Capua, Borsa și unchiul său, contele Roger de Sicilia au început asediul asupra Capuei, de unde Richard fusese înlăturat de la putere și exilat. Îm schimbul acestui sprijin, Borsa a primit omagiu din partea lui Richard, deși se pare că nu a făcut uz de aceasta, dat
Roger Borsa () [Corola-website/Science/328235_a_329564]
-
III-lea al Sfântului Imperiu Roman. Ștefan a fost încoronat primul rege al Ungariei pe 25 decembrie 1000 sau pe 1 ianuarie 1001. El și-a consolidat domnia prin acțiuni militare încununate de succes împotriva liderilor semiindependenți locali, inclusiv împotriva unchiului său Gyula (probabil lider al Transilvaniei). Puterea noului regat a fost dovedită în 1030, când a respins invazia împăratului Conrad al II-lea. Regatul era apărat de fortărețe construite din pământ și bușteni, uneori din piatră, dar și de zone
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]