15,959 matches
-
stare vezi Stan (2005: 222). În continuare, voi prezenta subclasele semantice de verbe identificate de Levin și Rappaport Hovav (1995) pentru limba engleză și voi analiza posibilitatea de aplicare a acestei clasificări la limba română. 3.2.2.1. Clasa verbelor de schimbare de stare (Levin și Rappaport Hovav 1995: 93, 97, 147, 159−160) conține verbe care descriu schimbări în forma fizică sau în înfățișarea unei entități. Noțiunea de schimbare de stare și cea de cauzare externă nu coincid întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
și Rappaport Hovav (1995) pentru limba engleză și voi analiza posibilitatea de aplicare a acestei clasificări la limba română. 3.2.2.1. Clasa verbelor de schimbare de stare (Levin și Rappaport Hovav 1995: 93, 97, 147, 159−160) conține verbe care descriu schimbări în forma fizică sau în înfățișarea unei entități. Noțiunea de schimbare de stare și cea de cauzare externă nu coincid întotdeauna: majoritatea verbelor de schimbare de stare descriu evenimente care au cauză externă, dar există și unele
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
schimbare de stare (Levin și Rappaport Hovav 1995: 93, 97, 147, 159−160) conține verbe care descriu schimbări în forma fizică sau în înfățișarea unei entități. Noțiunea de schimbare de stare și cea de cauzare externă nu coincid întotdeauna: majoritatea verbelor de schimbare de stare descriu evenimente care au cauză externă, dar există și unele care au cauză internă: flower 'a înflori', bloom 'a înflori', blossom 'a îmboboci, a înflori, a se dezvolta', decay 'a se caria, a se destrăma, a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
externă, dar există și unele care au cauză internă: flower 'a înflori', bloom 'a înflori', blossom 'a îmboboci, a înflori, a se dezvolta', decay 'a se caria, a se destrăma, a se dărăpăna' și, în alte limbi (în afara englezei), corespondentele verbelor blush 'a roși' și grow 'a crește'. Comportamentul acestor verbe în diverse limbi nu este omogen: engl. blush 'a roși' este conceptualizat ca verb fie de stare, fie de schimbare de stare, it. arrosire este un verb de schimbare de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
a înflori', bloom 'a înflori', blossom 'a îmboboci, a înflori, a se dezvolta', decay 'a se caria, a se destrăma, a se dărăpăna' și, în alte limbi (în afara englezei), corespondentele verbelor blush 'a roși' și grow 'a crește'. Comportamentul acestor verbe în diverse limbi nu este omogen: engl. blush 'a roși' este conceptualizat ca verb fie de stare, fie de schimbare de stare, it. arrosire este un verb de schimbare de stare cu cauză internă, iar neerl. blosen este inergativ, cu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
a se caria, a se destrăma, a se dărăpăna' și, în alte limbi (în afara englezei), corespondentele verbelor blush 'a roși' și grow 'a crește'. Comportamentul acestor verbe în diverse limbi nu este omogen: engl. blush 'a roși' este conceptualizat ca verb fie de stare, fie de schimbare de stare, it. arrosire este un verb de schimbare de stare cu cauză internă, iar neerl. blosen este inergativ, cu cauză internă și nu denotă o schimbare de stare. Aceste verbe acceptă alternanța cauzativă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
în afara englezei), corespondentele verbelor blush 'a roși' și grow 'a crește'. Comportamentul acestor verbe în diverse limbi nu este omogen: engl. blush 'a roși' este conceptualizat ca verb fie de stare, fie de schimbare de stare, it. arrosire este un verb de schimbare de stare cu cauză internă, iar neerl. blosen este inergativ, cu cauză internă și nu denotă o schimbare de stare. Aceste verbe acceptă alternanța cauzativă și nu sunt atestate cu obiecte interne. 3.2.2.2. Verbele care
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
este conceptualizat ca verb fie de stare, fie de schimbare de stare, it. arrosire este un verb de schimbare de stare cu cauză internă, iar neerl. blosen este inergativ, cu cauză internă și nu denotă o schimbare de stare. Aceste verbe acceptă alternanța cauzativă și nu sunt atestate cu obiecte interne. 3.2.2.2. Verbele care descriu o configurație spațială (Levin și Rappaport Hovav 1995: 97, 126, 127, 131, 132, 142, 163, 164) au un comportament complex, admițând atât utilizarea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
un verb de schimbare de stare cu cauză internă, iar neerl. blosen este inergativ, cu cauză internă și nu denotă o schimbare de stare. Aceste verbe acceptă alternanța cauzativă și nu sunt atestate cu obiecte interne. 3.2.2.2. Verbele care descriu o configurație spațială (Levin și Rappaport Hovav 1995: 97, 126, 127, 131, 132, 142, 163, 164) au un comportament complex, admițând atât utilizarea noncauzativă, cât și pe cea nonagentivă: primul sens noncauzativ disponibil este cel agentiv (a) − menținerea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
hours 'Yvonne a stat singură (pe culoar) timp de șase ore' (b) The papers lay on the desk ' Hârtiile stau pe birou'. The statue stood *(in the corner) ' Statuia se afla în colț'. Atunci când sunt agentive (denotând menținerea poziției), aceste verbe pot fi considerate ca având o cauză internă. Au comportament complex, admițând atât utilizarea agentivă noncauzativă, cât și pe cea nonagentivă. Numai verbele care pot fi asociate cu o cauză externă au o reprezentare lexico-sintactică cauzativă. Verbele care descriu o
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
statue stood *(in the corner) ' Statuia se afla în colț'. Atunci când sunt agentive (denotând menținerea poziției), aceste verbe pot fi considerate ca având o cauză internă. Au comportament complex, admițând atât utilizarea agentivă noncauzativă, cât și pe cea nonagentivă. Numai verbele care pot fi asociate cu o cauză externă au o reprezentare lexico-sintactică cauzativă. Verbele care descriu o configurație spațială sunt stative (nu incoative), nu sunt niciodată deadjectivale. Anumite verbe care exprimă configurația spațială acceptă utilizarea tranzitivă cauzativă: hang 'a atârna
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
menținerea poziției), aceste verbe pot fi considerate ca având o cauză internă. Au comportament complex, admițând atât utilizarea agentivă noncauzativă, cât și pe cea nonagentivă. Numai verbele care pot fi asociate cu o cauză externă au o reprezentare lexico-sintactică cauzativă. Verbele care descriu o configurație spațială sunt stative (nu incoative), nu sunt niciodată deadjectivale. Anumite verbe care exprimă configurația spațială acceptă utilizarea tranzitivă cauzativă: hang 'a atârna', lie 'a se afla, a se menține, a staționa', sit 'a sta jos', stand
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
admițând atât utilizarea agentivă noncauzativă, cât și pe cea nonagentivă. Numai verbele care pot fi asociate cu o cauză externă au o reprezentare lexico-sintactică cauzativă. Verbele care descriu o configurație spațială sunt stative (nu incoative), nu sunt niciodată deadjectivale. Anumite verbe care exprimă configurația spațială acceptă utilizarea tranzitivă cauzativă: hang 'a atârna', lie 'a se afla, a se menține, a staționa', sit 'a sta jos', stand 'a sta în picioare'. În italiană, verbele care exprimă poziția sunt complexe morfologic, apărând obligatoriu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
stative (nu incoative), nu sunt niciodată deadjectivale. Anumite verbe care exprimă configurația spațială acceptă utilizarea tranzitivă cauzativă: hang 'a atârna', lie 'a se afla, a se menține, a staționa', sit 'a sta jos', stand 'a sta în picioare'. În italiană, verbele care exprimă poziția sunt complexe morfologic, apărând obligatoriu cu cliticul si, care, asociat verbelor monadice, este un indicator de inacuzativitate. 3.2.2.3. Clasa verbelor de mișcare nu are comportament omogen (Levin și Rappaport Hovav (1995: 58, 93, 147
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
utilizarea tranzitivă cauzativă: hang 'a atârna', lie 'a se afla, a se menține, a staționa', sit 'a sta jos', stand 'a sta în picioare'. În italiană, verbele care exprimă poziția sunt complexe morfologic, apărând obligatoriu cu cliticul si, care, asociat verbelor monadice, este un indicator de inacuzativitate. 3.2.2.3. Clasa verbelor de mișcare nu are comportament omogen (Levin și Rappaport Hovav (1995: 58, 93, 147, 162, 183, 185, 186, 189, 200). Verbele care denotă o mișcare direcționată 15 (specificarea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
menține, a staționa', sit 'a sta jos', stand 'a sta în picioare'. În italiană, verbele care exprimă poziția sunt complexe morfologic, apărând obligatoriu cu cliticul si, care, asociat verbelor monadice, este un indicator de inacuzativitate. 3.2.2.3. Clasa verbelor de mișcare nu are comportament omogen (Levin și Rappaport Hovav (1995: 58, 93, 147, 162, 183, 185, 186, 189, 200). Verbele care denotă o mișcare direcționată 15 (specificarea direcției poate fi inerentă/lexicală sau se poate face printr-un grup
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
apărând obligatoriu cu cliticul si, care, asociat verbelor monadice, este un indicator de inacuzativitate. 3.2.2.3. Clasa verbelor de mișcare nu are comportament omogen (Levin și Rappaport Hovav (1995: 58, 93, 147, 162, 183, 185, 186, 189, 200). Verbele care denotă o mișcare direcționată 15 (specificarea direcției poate fi inerentă/lexicală sau se poate face printr-un grup prepozițional sau adverbial) au comportament inacuzativ. Verbele de mișcare inerent direcționată pot fi folosite nonagentiv (a) sau agentiv (b). Verbele care
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Levin și Rappaport Hovav (1995: 58, 93, 147, 162, 183, 185, 186, 189, 200). Verbele care denotă o mișcare direcționată 15 (specificarea direcției poate fi inerentă/lexicală sau se poate face printr-un grup prepozițional sau adverbial) au comportament inacuzativ. Verbele de mișcare inerent direcționată pot fi folosite nonagentiv (a) sau agentiv (b). Verbele care denotă o mișcare inerent direcționată sunt delimitate lexical, iar sensul lor implică o schimbare de localizare realizată; de aceea, nu este nevoie de un al doilea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
200). Verbele care denotă o mișcare direcționată 15 (specificarea direcției poate fi inerentă/lexicală sau se poate face printr-un grup prepozițional sau adverbial) au comportament inacuzativ. Verbele de mișcare inerent direcționată pot fi folosite nonagentiv (a) sau agentiv (b). Verbele care denotă o mișcare inerent direcționată sunt delimitate lexical, iar sensul lor implică o schimbare de localizare realizată; de aceea, nu este nevoie de un al doilea delimitator sintactic care să specifice schimbarea de stare (b): (a) Willa arrived breathless
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
localizare realizată; de aceea, nu este nevoie de un al doilea delimitator sintactic care să specifice schimbarea de stare (b): (a) Willa arrived breathless 'Willa a ajuns fără respirație' (b) We arrived (at the airport) '(Noi) am ajuns (la aeroport)'. Verbele agentive care descriu modul de deplasare apar în mod regulat cu grupuri direcționale, care specifică direcția și modul de mișcare. Lipsa specificării direcției este asociată cu comportamentul inergativ (c), iar specificarea direcției, cu cel inacuzativ (d): (c) Ugo a corso
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
mișcare. Lipsa specificării direcției este asociată cu comportamentul inergativ (c), iar specificarea direcției, cu cel inacuzativ (d): (c) Ugo a corso meglio ieri 'Ugo a alergat mai bine ieri' (d) Ugo è corso a casa 'Ugo a alergat până acasă'. Verbele care denotă modul de deplasare, o mișcare nondirecționată, sunt verbe cu cauză internă, deci au comportament inergativ (e): (e) They slowly swam apart ' Ei au înotat încet în direcții diferite'. Relativ puține verbe de mișcare (mai ales cele care implică
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
iar specificarea direcției, cu cel inacuzativ (d): (c) Ugo a corso meglio ieri 'Ugo a alergat mai bine ieri' (d) Ugo è corso a casa 'Ugo a alergat până acasă'. Verbele care denotă modul de deplasare, o mișcare nondirecționată, sunt verbe cu cauză internă, deci au comportament inergativ (e): (e) They slowly swam apart ' Ei au înotat încet în direcții diferite'. Relativ puține verbe de mișcare (mai ales cele care implică o schimbare de poziție) participă la alternanța cauzativă. Comportamentul verbelor
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
a casa 'Ugo a alergat până acasă'. Verbele care denotă modul de deplasare, o mișcare nondirecționată, sunt verbe cu cauză internă, deci au comportament inergativ (e): (e) They slowly swam apart ' Ei au înotat încet în direcții diferite'. Relativ puține verbe de mișcare (mai ales cele care implică o schimbare de poziție) participă la alternanța cauzativă. Comportamentul verbelor de mișcare este diferit de la o limbă la alta − neerlandeza, germana, italiana folosesc auxiliarul corespunzător sensului 'a avea' pentru verbele care denotă modul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
verbe cu cauză internă, deci au comportament inergativ (e): (e) They slowly swam apart ' Ei au înotat încet în direcții diferite'. Relativ puține verbe de mișcare (mai ales cele care implică o schimbare de poziție) participă la alternanța cauzativă. Comportamentul verbelor de mișcare este diferit de la o limbă la alta − neerlandeza, germana, italiana folosesc auxiliarul corespunzător sensului 'a avea' pentru verbele care denotă modul de deplasare și pe cel corespunzător lui 'a fi' pentru sensul de mișcare direcționată − sau diferit în funcție de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
diferite'. Relativ puține verbe de mișcare (mai ales cele care implică o schimbare de poziție) participă la alternanța cauzativă. Comportamentul verbelor de mișcare este diferit de la o limbă la alta − neerlandeza, germana, italiana folosesc auxiliarul corespunzător sensului 'a avea' pentru verbele care denotă modul de deplasare și pe cel corespunzător lui 'a fi' pentru sensul de mișcare direcționată − sau diferit în funcție de context: verbele de tip roll 'a se rostogoli' sunt inacuzative când sunt cauzate extern (conform regulii "default" − vezi infra, 4
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]