790,808 matches
-
celor mai multe din ulițele satului nu permite executarea trotuarelor pietonale și a șanțurilor de scurgere. Zona rezidențială cu clădiri ocupă în mare parte teritoriul intravilanului, are clădiri de tip rural ce ocupă 90% din intravilan, în ea incluzându-se locuințele, gospodăriile anexe terenurilor agricole, dotările social culturale: biserica, școala, căminul cultural, punctul sanitar și spațiile comerciale. În cadrul intravilanului au fost stabilite 2 subzone care datorită fenomenelor sus amintite au interdicție temporară de construcție. Alimentarea cu energie electrică se face prin LEA / linie
Geomal, Alba () [Corola-website/Science/300244_a_301573]
-
vârstnici, cei tineri urmând să meargă în sat la horă, dacă jocul nu se organiza chiar în imaș. Copiii profitau și ei cât puteau de mult de libertatea ce le-o oferea sărbătoarea, dându-se în zbârdăn. Șura era o anexă dintre cele mai importante în economia agrară a satului. De obicei era formata din două poieți și șura propriu-zisă, spații în care se putea intra cu carul încărcat cu fân sau cu snopi de grâu, de ovăs sau de secară
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
secolului XIX, Familia Marczibanyi a donat castelul din Turnu deputatului parlamentar din Mako, Justh Gyula, în proprietatea căruia a rămas pînă în anii 1930. Castelul familiei Marczibanyi a fost din păcate demolat în anul 1938, din el supraviețuind doar câteva anexe. Conform tradiției locale, denumirea localității vine de la turnul unei biserici, tradiție ce se pierde în negura istoriei. Cert este că prima datare istorică a unei biserici ortodoxe provine din anul 1759, când este pomenită biserica Sfântul Nicolae, construită din împletituri
Turnu, Arad () [Corola-website/Science/300309_a_301638]
-
când a început extracția minereurilor, și popularea văii cu meseriași veniți în principal din Moravia, Zips, Silezia, Galiția. La începutul secolului XX se practicau diferite meserii, contribuind la o puternică dezvoltare economică. Exploatarea resurselor minerale reprezintă activitatea principală, iar ca anexă, pe lângă mină, funcționau ateliere de fierărie, lăcătușerie, tâmplărie (la început cu mașini acționate hidraulic). Ulterior, energia electrică era furnizată de un generator acționat de o turbină de abur alimentat de la un cazan cu lemne, înlocuit in anii 50 cu un
Băiuț, Maramureș () [Corola-website/Science/301565_a_302894]
-
una în care își duceau traiul zilnic, o altă cameră pentru oaspeți și tindă. Școala din sat a fost edificată în anul 1910, fiind inițial tot din lemn. Se pare că a folosit o vreme ca și casă parohială sau anexă a acesteia. Perioada interbelică este și o perioadă de avânt economic pentru satul Rus, aici existând deja pomenitele topitorii și spălătorii, precum și o linie ferată ce transporta minereu de la Târgu Lăpuș la Baia Mare. Rusenii au avut și un drapel minier
Rus, Maramureș () [Corola-website/Science/301589_a_302918]
-
făceau parte, și astfel comuna a trecut din nou direct în componența județului Prahova. În comuna Berceni se află (1792) din satul Corlătești, ansamblu-monument istoric de arhitectură de interes național, format din biserica propriu-zisă și turnul-clopotniță. Stema comunei Berceni, potrivit anexei nr. 1.3 din Hotărârea de Guvern numărul 1891/2004, publicată în "Monitorul Oficial al României" numărul 1077 din 16 noiembrie 2004, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. Pe fond roșu, în dreapta, se află un turn
Comuna Berceni, Prahova () [Corola-website/Science/301644_a_302973]
-
pomenire (de drum) datând din 1709, aflată pe valea Orlei în satul Chițorani, în fața casei Grațiela Țintea; și o cruce de mormânt din 1843 aflată în curtea vechiului cimitir al bisericii „Sfântul Stelian” din același sat. Stema comunei Bucov, potrivit anexei nr. 1 din Hotărârea de Guvern numărul 1695/2004, publicată în "Monitorul Oficial al României" numărul 992 din 28 octombrie 2004, se compune dintr-un scut triunghiular, cu marginile rotunjite, despicat. În câmp albastru se află un zid de cetate
Comuna Bucov, Prahova () [Corola-website/Science/301650_a_302979]
-
Teleajen (secolele al XVI-lea-al XVII-lea); și biserica „Sfinții Împărați” (secolul al XVIII-lea, refăcută în 1885) iar al treilea, crucea de piatră (1835) din incinta bisericii, este clasificat ca monument memorial sau funerar. Stema comunei Dumbrava, potrivit anexei nr. 1.2 din Hotărârea de Guvern numărul 1184/2005, publicată în Monitorul Oficial al României numărul 904 din 10 octombrie 2005, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite. În câmp albastru este reprezentată o pădure (dumbravă) de
Comuna Dumbrava, Prahova () [Corola-website/Science/301669_a_302998]
-
1933), Vasile Preda (1930), Dumitru Tănase (1925), Nicolae Croitoru (1925), Constantin Nicodim (1930), Ion Mirică (1920), Mihail Cioabă (1928), Virginia Nicodim (1920) și Dumitra Cristea (1930); fânarul Ion Călugăru (1938); și gospodăria Dănuț Ursu (1930), ansamblu alcătuit din casă și anexă gospodărească.
Comuna Drăgănești, Prahova () [Corola-website/Science/301668_a_302997]
-
construirea barajului de acumulare a apelor pârâului Bilova în 1969, au format lacul Fulga. Iar din 1985, pe teritoriul comunei își stabilește sediul și Întreprinderea Județeană Piscicolă Prahova. Alături de CAP Fulga, care se ocupa de activitatea agricolă și dezvolta secții anexe de mică industrie și prestări servicii (secție de fabricat cărămizi, brutării), un rol deosebit în viața comunei îl aveau Cooperativa de Consum, cu 4 unități de desfacere și care asigura „în bune condiții aprovizionarea și defacerea mărfurilor către populație” și
Comuna Fulga, Prahova () [Corola-website/Science/301674_a_303003]
-
1950, au trecut la raionul Teleajen din regiunea Prahova și apoi (din 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, comunele au fost reunite într-una singură, arondată reînființatului județ Prahova, preluând și satul Costeni de la comuna Izvoarele. Stema comunei Măneciu, potrivit anexei nr. 1.8, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, retezat. În câmp superior, pe fond roșu, este reprezentat un vultur (zăgan) de aur, ieșind și ținând în cioc un bujor de munte. În câmp inferior, pe fond
Comuna Măneciu, Prahova () [Corola-website/Science/301693_a_303022]
-
bisericii a fost pictat de Daniel Tuluc din Cluj-Napoca. Concomitent, a fost înlocuit iconostasul de zidărie cu unul din lemn sculptat de meșterul Nicolae Câmpean din Sânmarghita (Gherla). Din toamna anului 2013, biserica are încălzire centrală, posibilă prin amenajare unei anexe pentru centrala termică. Costurile modernizărilor au fost suportate de Secretariatul de Stat pentru Culte, Primăria Alma și credincioșii din Giacăș . Curentul a fost introdus în anul 1965, cheltuielile fiind susținute de Zosim Stoica. Tot el a donat gardul de fier
Giacăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301709_a_303038]
-
În 1968, revine la județul Prahova, reînființat. Treisprezece obiective din comuna Șotrile sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca monumente de arhitectură: casa Aurica Iancu (1920) din Lunca Mare, anexa gospodărească Gheorghe Buzețeanu (sfârșitul secolului al XIX-lea), casele Steliana Stanciu (1920), Vasile Diaconu (1940) și Antim Buzățeanu (1931) din Seciuri, casele Steliana Cheluș (sfârșitul secolului al XIX-lea-începutul secolului al XX-lea), Elena Dan (1900), Ion I. Dăscăleciu (1910), Silvia
Comuna Șotrile, Prahova () [Corola-website/Science/301737_a_303066]
-
singurul obiectiv din comună inclus în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monument de interes local, clasificat ca monument de arhitectură, este biserica „Adormirea Maicii Domnului” și „Sfântul Gheorghe” (1739, refăcută în 1843) din Tăriceni. Stema comunei Șirna, potrivit anexei nr. 1.10 din Hotărârea de Guvern numărul 838/2005, publicată în "Monitorul Oficial al României" numărul 730 din 11 august 2005, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, despicat. În partea dreapta, în câmp albastru, se află
Comuna Șirna, Prahova () [Corola-website/Science/301736_a_303065]
-
local, toate fiind clasificate ca monumente de arhitectură: două case din 1920 din satul Teșila; ansamblul rural (sfârșitul secolului al XIX-lea-începutul secolului al XX-lea); gospodăria de oier Frusina Roșca (sfârșitul secolului al XIX-lea), ansamblu alcătuit din casă și anexe (saivan, bucătărie de vară, grajd și fânar); casele Constantin Bran (1868), Ibrian Gh. Pompiliu (1928), Ion Pochișna (1900), Maria Cârstea (1928) și Luxandra Neagu (1930); și ruinele bisericii „Sfinții Voievozi” (mijlocul secolului al XIX-lea) aflat în cimitir (ultimele opt
Comuna Valea Doftanei, Prahova () [Corola-website/Science/301755_a_303084]
-
de subvenționare prin programe operaționale, adresate FEOGA, secțiunea "orientare", a investițiilor care au ca scop îmbunătățirea condițiilor de transformare și comercializare a produselor pescărești și de acvacultură se prezintă în dublu exemplar și cuprind toate informațiile și documentele enumerate în anexe. 2. Cererile care nu îndeplinesc condițiile de la alin. (1) nu se iau în considerare. Articolul 2 Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la publicarea în Jurnalul oficial al Comunităților Europene. Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86950_a_87737]
-
prin FEOGA 17 NOTE (1) Datele de începere și de finalizare a lucrărilor prevăzute în programul operațional. (2) Chestiuni legate de aspectele tehnice și contextul general referitor la programul operațional în ansamblu, inclusiv investițiile de peste 1 500 000 ECU (vezi anexa II); în ceea ce privește informațiile referitoare la investițiile propriu-zise: - în cazul investițiilor mai mici de 1 500 000 ECU, informațiile se limitează la un rând în tabelul recapitulativ din anexa III, - în cazul investițiilor de peste 1 500 000 ECU, informațiile trebuie furnizate
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86950_a_87737]
-
programul operațional în ansamblu, inclusiv investițiile de peste 1 500 000 ECU (vezi anexa II); în ceea ce privește informațiile referitoare la investițiile propriu-zise: - în cazul investițiilor mai mici de 1 500 000 ECU, informațiile se limitează la un rând în tabelul recapitulativ din anexa III, - în cazul investițiilor de peste 1 500 000 ECU, informațiile trebuie furnizate conform chestionarului din anexa II, iar costul global al investițiilor în ansamblu trebuie menționat în tabelul din anexa III. (3) În sensul "axelor prioritare" definite în cadrul comunitar de
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86950_a_87737]
-
referitoare la investițiile propriu-zise: - în cazul investițiilor mai mici de 1 500 000 ECU, informațiile se limitează la un rând în tabelul recapitulativ din anexa III, - în cazul investițiilor de peste 1 500 000 ECU, informațiile trebuie furnizate conform chestionarului din anexa II, iar costul global al investițiilor în ansamblu trebuie menționat în tabelul din anexa III. (3) În sensul "axelor prioritare" definite în cadrul comunitar de sprijin; se precizează dacă investițiile care apar în cadrul programelor mediteraneene integrate sunt cuprinse în acest program
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86950_a_87737]
-
informațiile se limitează la un rând în tabelul recapitulativ din anexa III, - în cazul investițiilor de peste 1 500 000 ECU, informațiile trebuie furnizate conform chestionarului din anexa II, iar costul global al investițiilor în ansamblu trebuie menționat în tabelul din anexa III. (3) În sensul "axelor prioritare" definite în cadrul comunitar de sprijin; se precizează dacă investițiile care apar în cadrul programelor mediteraneene integrate sunt cuprinse în acest program operațional; se vor șterge mențiunile inutile. (4) Se include un scurt rezumat al diverselor
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86950_a_87737]
-
din Regulamentul (CEE) nr. 4042/ 89, acțiunile propuse trebuie să fie compatibile cu cadrul comunitar de sprijin. (9) Se vor menționa în acest tabel cheltuielile pentru toate investițiile, inclusiv cele de peste 1 500 000 ECU care trebuie să figureze în anexa II. (10) ECU se utilizează în execuția bugetară a fondurilor structurale conform modalităților prevăzute în Regulamentul Comisiei (CEE) nr. 1866/ 90 (JO L 170, 03.07.1990, p. 36). Dacă prețurile sunt exprimate în monedă națională, se menționează dacă este
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86950_a_87737]
-
SAU EGALE CU 1 500 000 ECU) (se completează separat pentru fiecare investiție în parte) 1 1. Generalități 1.0. CODUL INVESTIȚIEI: PE - - CT - - - B - an țară program numerotare continuă în interiorul acestui program (a se vedea pct. 1.1 de la anexa I) 1.1. LOCALIZAREA INVESTIȚIEI: - unitate administrativă locală - comună regiune obiectiv 1/ altă regiune 2 1.2. BENEFICIAR: - nume exact - adresă completă - telefon, fax, telex - statut 3 1.3. CALENDAR DE EXECUȚIE A PROIECTULUI - începere: (lună, an) - finalizare: (lună, an
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86950_a_87737]
-
CEE) nr. 355/77 și (CEE) nr. 4042/89 11; NOTE (1) Obiectivele, criteriile de selecție și contextul general cu privire la această investiție trebuie precizate la răspunsurile de la pct. 2.3., 2.4., 3.1., 3.2. și 3.3. din anexa I. (2) În înțelesul art. 8 din Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 2052/ 88 (JO L 185, 15.07.1988, p. 9)- se șterge mențiunea inutilă. (3) Se precizează: a) dacă beneficiarul aparține sectorului public, cooperatist sau privat; b) dacă este
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86950_a_87737]
-
A + B) Număr de investiții: ......... xxx xxxxxx xxxxx NOTE (1) Se completează liniile A1, A2, A3.....An, numai în cazul investițiilor < 1 500 000 ECU (o linie pentru fiecare investiție în parte); în cazul investițiilor 1 500 000 ECU (vezi anexa I) se menționează numai totalul în linia B. (2) Se utilizează o foaie separată pentru fiecare sector în parte (se șterge mențiunea inutilă) și pentru investițiile realizate în cadrul programelor mediteraneene integrate. (3) Se utilizează o foaie separată pentru fiecare categorie
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86950_a_87737]
-
se încadrează investiția (se menționează numai numărul de cod al măsurilor). (6) Se indică, prin codurile următoare: - dacă beneficiarul aparține: (1) sectorului public; (2) sectorului cooperatist; (3) sectorului privat, - dacă este vorba de: (4) o întreprindere mică sau mijlocie (vezi anexa II, nota 3). (7) Se precizează impactul investiției asupra capacității prin intermediul codurilor următoare: (1) creșterea capacității, (2) modernizarea sau raționalizarea fără creșterea capacității. (8) În ECU sau în moneda națională (precizați); dacă cheltuielile sunt exprimate în ECU, se precizează rata
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86950_a_87737]