790,808 matches
-
dispozițiile directivelor Consiliului cu privire la efectele asupra mediului înconjurător; În cazul investițiilor situate în zonele sensibile, la cererea de subvenționare se va anexa câte un certificat pentru fiecare investiție în parte; certificatul respectiv va trebui să confirme că informațiile reluate în anexa II din scrisoarea adresată reprezentanței permanente a fiecărui stat membru (scrisoarea nr. 14964 din 19 decembrie 1988) au fost verificate și că în urma examinării lor rezultă că investițiile respective nu vor avea efecte negative asupra mediului înconjurător. În cazul investițiilor
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86950_a_87737]
-
2510 adresată statelor membre (JO C 22, 28.01.1989); 5) să verifice că se vor respecta dispozițiile naționale cu privire la punerea în aplicare, prevenirea și rezolvarea neregulilor, precum și procedurile de control și evaluare notificate în conformitate cu art. 16, alin. (1) și anexa, alin. E, pct. o) din Regulamentul (CEE) nr. 4042/ 89. Document redactat la.................. Data...................................... ....................................... (semnătura și ștampila instanței desemnate de statul membru) 1 JO L 388, 30.12.1989, p.1 2 Instanța menționată la pct. 5.1. din anexa
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86950_a_87737]
-
anexa, alin. E, pct. o) din Regulamentul (CEE) nr. 4042/ 89. Document redactat la.................. Data...................................... ....................................... (semnătura și ștampila instanței desemnate de statul membru) 1 JO L 388, 30.12.1989, p.1 2 Instanța menționată la pct. 5.1. din anexa I.
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86950_a_87737]
-
contra incendiilor în anul 1947. Obținându-l de trei ori consecutiv, a rămas în patrimoniul formației în anul 1961 -vezi remiza F.C.P. Menționăm că în această perioadă formațiile civile din raionul Oaș au fost coordonate de către căpitanul Constantin Ieremia - vezi anexa nr. 2. Mai dispunem de documente de la pregătirea formației - vezi anexele nr. 3 și 4. În anul 1965 clasându-se mașina „Praga” formația a fost dotată cu un SR. 114, utilaj cu performanțe deosebite la aceea vreme - vezi anexa nr.
Negrești-Oaș () [Corola-website/Science/300528_a_301857]
-
a rămas în patrimoniul formației în anul 1961 -vezi remiza F.C.P. Menționăm că în această perioadă formațiile civile din raionul Oaș au fost coordonate de către căpitanul Constantin Ieremia - vezi anexa nr. 2. Mai dispunem de documente de la pregătirea formației - vezi anexele nr. 3 și 4. În anul 1965 clasându-se mașina „Praga” formația a fost dotată cu un SR. 114, utilaj cu performanțe deosebite la aceea vreme - vezi anexa nr. 5. Cu acest prilej viața formației se transformă (este dotată cu
Negrești-Oaș () [Corola-website/Science/300528_a_301857]
-
vezi anexa nr. 2. Mai dispunem de documente de la pregătirea formației - vezi anexele nr. 3 și 4. În anul 1965 clasându-se mașina „Praga” formația a fost dotată cu un SR. 114, utilaj cu performanțe deosebite la aceea vreme - vezi anexa nr. 5. Cu acest prilej viața formației se transformă (este dotată cu echipament adecvat - brâie, costume, accesorii de bună calitate și echipament de protecție; se îmbunătățesc intervențiile, apar o serie de manifestări cu caracter emulativ între formații - vezi anexa nr.
Negrești-Oaș () [Corola-website/Science/300528_a_301857]
-
vezi anexa nr. 5. Cu acest prilej viața formației se transformă (este dotată cu echipament adecvat - brâie, costume, accesorii de bună calitate și echipament de protecție; se îmbunătățesc intervențiile, apar o serie de manifestări cu caracter emulativ între formații - vezi anexa nr. 6 și 7. În anul 1967 formația civilă de pompieri Negrești obține locul I pe raionul Oaș în întrecerea organizată între formațiile civile. După trecerea la noua structură administrativ-teritorială pe județe, Negreștiul trece la județul Satu Mare. În anul 1970
Negrești-Oaș () [Corola-website/Science/300528_a_301857]
-
află și astăzi. În anul 1951 s-a construit pe langă clădirea principala și în continuarea ei, bucătăria și sala de mese. Mai tarziu, în anii 1980, datorită creșterii numărului de elevi de liceu școlarizați, s-a construit așa-numita anexă, care cuprinde două laboratoare, patru săli de clasă și dependințe. S-a construit, de asemenea, un internat cu capacitatea de 150 locuri, iar blocul de nefamiliști a fost repartizat liceului, tot pentru internat școlar. În decursul celor peste 100 de
Odobești () [Corola-website/Science/300531_a_301860]
-
începând cu casa, care este amplasată înspre ulița și încheiând cu grajdul lângă care sunt depozitate furajelele, într-o îngrăditura aparte, înspre marginea grădinii de legume. Între cele două construcții principale se află cotețele pentru animale mai mici și alte anexe. Gardurile din fața gospodăriilor s-au diferențiat în timp datorită materialelor folosite și al tehnicilor de construcție. În general în jurul gospodăriilor au apărut de timpuriu, garduri de lemn. Pentru confecționarea lor s-au folosit conifere (molid, bred, pin). În a doua
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
comasat cu satul Arefu. În comuna Arefu se găsește ansamblul cetății Poenari, monument istoric de arhitectură de interes național, datând din secolele al XIV-lea-al XV-lea, alcătuit din cetatea propriu-zisă, un donjon, amenajări defensive pe monticol și o anexă. Un alt obiectiv clasificat la nivel național este o cruce de piatră din secolul al XVII-lea aflată în curtea bisericii din Căpățânenii Ungureni, monument memorial sau funerar. În rest, alte două obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor
Comuna Arefu, Argeș () [Corola-website/Science/300602_a_301931]
-
obiective din comuna sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș că monumente de interes local, toate fiind clasificate că monumente de arhitectură: ansamblul vilei Minovici (începutul secolului al XX-lea) din satul Cărpeniș, ansamblu format din vila propriu-zisă, anexe și parc; și biserica „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” (1820) din satul Cepării Ungureni.
Comuna Cepari, Argeș () [Corola-website/Science/300613_a_301942]
-
se află patru monumente istorice de arhitectură de interes național: (dinainte de 1762; ansamblu cuprinzând casa propriu-zisă și zidul de incintă); (secolele al XVI-lea-al XIX-lea), cuprinzând conacul Budișteanu (1762, refăcut la 1870), ruinele conacului vechi (1598), parcul și anexele (ambele din secolul al XIX-lea); (1796), cu biserica propriu-zisă, două porți, zidul de incintă și mormintele Budiștenilor (secolele al XVIII-lea-al XX-lea, clasificat ca monument memorial sau funerar), ultimele trei aflându-se în satul Budeasa Mare; și
Comuna Budeasa, Argeș () [Corola-website/Science/300609_a_301938]
-
Cuvioasa Paraschiva” a fostului schit Lacu Negru (1787) din satul Radu Negru; și mănăstirea Râncăciov din secolul al XV-lea (cu modificări în 1648 și 1868), ansamblu cuprinzând biserica „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” și „Înălțarea Domnului”, fundațiile chiliilor, anexelor și turnului de poartă. La acestea se mai adaugă și situl arheologic de interes național din „Dealul Olarului”, 500 m vest de centrul satului Râncăciov, sit cuprinzând urme de așezări din eneolitic (cultura Gumelnița), Epoca Bronzului, perioada Latène, perioada Halstatt
Comuna Călinești, Argeș () [Corola-website/Science/300612_a_301941]
-
rest, alte patru obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local, toate aflate în satul Dragoslavele: casa Catrinescu (1848); casa Ologel (1880); școala (1886); și ansamblul reședinței patriarhale, cu casa veche, anexele, parcul (toate trei din 1930) și casa nouă (1935).
Comuna Dragoslavele, Argeș () [Corola-website/Science/300622_a_301951]
-
apoi râul care trecea prin pădure și prin apropierea satului, după care satul însuși și-a luat această denumire de la râu. Primul document care atestă formarea nucleului acestui sat datează din anul 1830 și este Testamentul Serdarului Teodorache Râculescu ( vezi anexele) legalizat de Arhivele Statului la 12 august 1894, sub nr 430, serdar care lasă moșia pe care se afla satul Adunați (componentă premergătoare a satului Bucov), ca danie, mai întâi, soției sale, Anica, și, apoi, neavând urmași, după moartea nevestei
Bucov, Argeș () [Corola-website/Science/300608_a_301937]
-
monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Sfântul Nicolae” (1833) din Hârtiești; biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” (1852) din Lucieni; ansamblul conacului Jean Vlădescu (1926), cu conacul, parcul, incinta și anexele; și ansamblul conacului C.A. Vlădescu (1936), și el cu conacul, parcul și împrejmuirea cu poartă.
Comuna Hârtiești, Argeș () [Corola-website/Science/300625_a_301954]
-
istorice din județul Argeș. Clasificate ca monumente de arhitectură sunt biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1837) din Budișteni; biserica „Sfinții Mucenici Gheorghe și Ecaterina” (1864) din Leordeni; și ansamblul conacului Gussi-Lahovary (secolele al XVII-lea-al XIX-lea), cuprinzând conacul, parcul, anexele și zidul de incintă. Casa memorială Dinu Lipatti (1938-1942) din Ciolcești este clasificată ca monument memorial sau funerar.
Comuna Leordeni, Argeș () [Corola-website/Science/300627_a_301956]
-
la județul Argeș, reînființat, având alcătuirea actuală, sub numele de "Merișani". În comuna Merișani se află trei monumente istorice de arhitectură de interes național: (1753) din Borlești; (1753, refăcut în 1870 și în 1928), tot din Borlești, alcătuit din conac, anexe și parc; și (1653), din satul Vărzaru, cu ruinele caselor și biserica „Sfântul Nicolae” și „Cuvioasa Paraschiva”. Tot de interes național este și monumentul memorial sau funerar reprezentat de crucea de piatră de lângă școala din Borlești. În rest, alte cinci
Comuna Merișani, Argeș () [Corola-website/Science/300630_a_301959]
-
monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Sfinții Mihail și Gavriil” (1810) din Dobrogostea; gara (1880); curtea boierească (secolele al XVIII-lea-al XIX-lea), formată din conac, pavilioane, anexă, grajduri, parc și zid de incintă cu poartă; biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1808), ultimele trei din satul Merișani; și biserica „Sfântul Nicolae” (1868) din Vâlcelele.
Comuna Merișani, Argeș () [Corola-website/Science/300630_a_301959]
-
mânăstirea pe stil vechi cu hramul mare Sfânta Treime și hramul mic Acoperământul Maicii Domnului, situată în satul Cucova. Construcția lăcașului a început în anii 1933-1934 prin grija ieromonahul Ioanichie Dudescu. Au fost ridicate o biserică, câteva chilii și alte anexe. Mânăstirea odată terminată au început șicane administrative, care - în contextul prigoanei instituite împotriva susținătorilor calendarului iulian, au culminat în 23 aprilie 1935 cu o intervenție a autorităților civile și ecleziastice ortodoxe de stil nou, sprijinite de jandarmii Legiunii Focșani. Sătenii
Cucova, Bacău () [Corola-website/Science/300666_a_301995]
-
unui mic paraclis și a cîtorva chilii, activitate care datorită șicanelor autorităților a trenat până în 1962. Pe măsură ce construcțiile și activitatea de obște se extindeau, autoritățile au reluat amenințările de expulzare și demolare. S-a ajuns la demolarea numai a unor anexe și activitatea religioasă a continuat totuși. Este sediu de Episcopie. Aici se află Teodosie „Brașoveanul” și Antonie „Ploieșteanul” episcopi - vicari, membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi.
Cucova, Bacău () [Corola-website/Science/300666_a_301995]
-
2001. La oficierea slujbei de sfințire și binecuvântare a Sfintei Biserici au participat un distins sobor de preoți și diaconi, atât populația din împrejurimi cât și din localități mai îndepărtate. Lucrările de construcție ale celorlalte clădiri (chilii, gospodării și alte anexe) s-au încheiat la începutul anului 2003. În acest an la data de 24 februarie s-a emis din partea Sfintei Episcopii și actul de înființare al Schitului prin decizia înregistrată cu numărul 495. Actualmente schitul se află sub jurisdicția canonică
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
făcut referi la producătorii de vase din lut (ceramică), îndeosebi locuitorii din Livadia de Coastă. O categorie importantă erau costructorii de locuințe, 4-5 familii de meșteri specializați în zidărie ( piatră și cărămidă) și dulgherie (lucrări în lemn de acoperișuri și anexe gospodărești). Constructorii cunoscuți din secolul XX au fost familiile Stoica / Ianăș, Lascu / Naia, Mihai Lupșa, Iancu Betii, Popescu Iacob și Beni Șupănău. Mai erau în sat una sau două persoane numite cojocari, care confecționau cojoace și pieptare. Referitor la alimentația
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
din muntele proprietate a obștei (din composesoratul satului). Pe lângă stâne se creșteau și porci, de asemenea se îngrijeau caii necesari executării transportului materialelor necesare la munte. Creșterea și îngrijirea animalelor se făcea în locuri diferite după anotimp: - iarna (noiembrie-aprilie) în anexele de pe lângă gospodăria din sat, - primăvara erau scoase la pășune la fânețele de lângă sat sau pe dealuri, - vara (iunie-iulie) erau duse la pășune pe muntele Dealul Mare, unde erau multe stâne pentru păstori în care locuiau și prelucrau laptele, precum și staule
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
în secolul XX s-a trecut la acoperirea cu țiglă. În secolul XIX-XX în curtea gospodăriei a mai apărut o mică clădire, formată din 1-2 camere, în care se făceau o serie de activități gospodărești, ceea ce scutea locuința de murdărie. Anexele respective aveau un cuptor de pâine și plită de cărămidă, pentru preparat mâncarea animalelor (îndeosebi a porcilor). Sâmbăta se făcea la cuptor pâinea și plăcinte cu brânză, mere sau nuci, precum și colaci sau cozonaci. De asemenea uneori se făcea la
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]