79,993 matches
-
al completării educației familiale, o etapă superioară. Urmează orașul Blaj, simbol cultural și istoric al României postbelice, care va reprezenta pentru Gheorghe Ghițescu universul devenirii sale muzicale și spirituale iar Bucureștiul, spațiul desăvârșirii sale academice. Student al Academiei de Arte Frumoase din 1932, clasa maestrului Camil Ressu și atras fiind de admirația pentru Tudor Vianu, s-a înscris și la Facultatea de Filosofie și Litere, secția Estetică - Istoria Artelor, pe care a frecventat-o, concomitent cu Academia de Arte Frumoase. Printre
Gheorghe Ghițescu () [Corola-website/Science/328350_a_329679]
-
Arte Frumoase din 1932, clasa maestrului Camil Ressu și atras fiind de admirația pentru Tudor Vianu, s-a înscris și la Facultatea de Filosofie și Litere, secția Estetică - Istoria Artelor, pe care a frecventat-o, concomitent cu Academia de Arte Frumoase. Printre marii dascăli pe care i-a avut în timpul studenției se numără: Camil Ressu, Frederic Storck, Oscar Han, George Oprescu, Alexandru Tzigara-Samurcaș, Francisc Iosif Rainer, Tudor Vianu. De asemenea, întâlnirile și prietenia cu poetul Tudor Arghezi, pe care îl menționează
Gheorghe Ghițescu () [Corola-website/Science/328350_a_329679]
-
a absolvit Facultatea de Medicină, obținând titlul de doctor în cardiologie. A parcurs această instituție împreună cu viitoarea sa soție, dr. Iulia Aurora Ghițescu - Istrati, sora pictorului Alexandru Istrati, colegul și prietenul său nedespărțit din anii studenției la Academia de Arte Frumoase. Printre profesorii iluștri ai Facultații de Medicină, care l-au ajutat să descifreze tainele anatomiei umane, îi menționează pe George Emil Palade, Ernest Juvara și Francisc Rainer. Dar Gheorghe Ghițescu nu a fost însă atras de patologia anatomiei, ci de
Gheorghe Ghițescu () [Corola-website/Science/328350_a_329679]
-
dorise și care avea să-i asocieze numele cu cea mai valoroasă operă a sa, Anatomia Artistică. În 1943, a câștigat concursul pentru Catredra de Anatomie Artistică, cu felicitări din partea pictorului Eustațiu Stoenescu, rectorul de atunci al Academiei de Arte Frumoase, post pe care avea să-l ocupe doi ani mai târziu. În 1952, după aproape 10 ani de studiu și cercetare în noul domeniu pe care îl fundamentase, cel al Anatomiei Artistice, Gheorghe Ghițescu devine licențiat al Școlii de Pictură
Gheorghe Ghițescu () [Corola-website/Science/328350_a_329679]
-
deși avea un alt program, și merge împreună cu el la o braserie și apoi la domiciliul medicului. Ajunși acolo, Palaloga îi spune apoi să plece. El o așteaptă în ziua următoare în fața spitalului, dar ea ezită și o convinge pe frumoasa doctoriță Maia Dobrin (Ioana Bulcă) să ia masa toți trei împreună la cantină. Ana îi părăsește la un moment dat, lăsându-l pe Palalogu cu doctorița Maia care flirta deja cu el. În aceeași seară, medicul se duce la garsoniera
Răutăciosul adolescent () [Corola-website/Science/328353_a_329682]
-
că tânărul să adune tineretul din comuna și să contribuie la creșterea producției agricole din sat. Încă de la început, tânărul afirmă că nu vrea să facă o practică „în dorul lelii”. Pentru a-l motiva, mama sa o roagă pe frumoasă profesoară Savetuța Ilfov (Anda Onesa) să-l seducă. Ionuț discuta cu oamenii din sat și își dă seama că motivele scăderii producției erau politică administrativă severă a Varvarei (ea a înlocuit vorba bună cu amenințările și i-a criticat pe
Primăvara bobocilor () [Corola-website/Science/328379_a_329708]
-
să primească repartiții la țară, refuzându-li-se posturi în orașele mari, în urma unui decret al președintelui țării. Ca urmare, a devenit necesară realizarea de filme prin care să li se inoculeze tinerilor absolvenți ideea că viața la țară este frumoasă, iar satisfacțiile profesionale sunt mari. "Toamnă bobocilor" (1975) a reprezentat un început de drum în tratarea acestui subiect, fiind urmată de filme că "Iarnă bobocilor" (1977), "Buletin de București" (1983), "Căsătorie cu repetiție" (1985) și "Primăvară bobocilor" (1987). Criticul Tudor
Primăvara bobocilor () [Corola-website/Science/328379_a_329708]
-
s-a pierdut și cocoșelul n-a găsit-o nici la tâlharii păguboși (Iurie Darie și Vasile Hariton), nici la muzicant (Radu Gheorghe), care era îndrăgostit de o fată (Anca Mihăescu), fata circarului fioros (Jorj Voicu). Dar povestea se termină frumos, aproape ca-n basmul lui Ion Creangă”". Într-un târg are loc un bâlci la care participă și un circ ambulant. Printre cei care se plimbă pe acolo sunt și doi tâlhari păguboși și un muzicant, care s-a îndrăgostit
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
lucrarea "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman afirma că filmul "Rămășagul" este de fapt un amestec al mai multor basme, în care Gopo schimbă sensul personajelor: zâna cea bună este soția zmeului și se plimbă cu velocipedul, invincibilul Făt Frumos se află mereu în situații perdante, zmeul fumează trabuc pe care și-l aprinde cu bricheta etc. „Gopo, cu fantezia-i nemăsurată, ne lasă să înțelegem că noua sa poveste vine din toate poveștile lumii, amestecate într-un ghem multicolor
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
vine din toate poveștile lumii, amestecate într-un ghem multicolor, apelează la personaje din alte basme, răsturnându-le sensul [... ], mizează pe un «punct de atracție» foarte solid, muzica lui Marius Țeicu, veselă, plăcută, cu iz de șlagăr [...] Gopo se joacă frumos, îl dotează pe zmeu cu trabuc și brichetă, zâna cea bună se plimbă cu velocipedul [...]”". Criticul Tudor Caranfil a dat filmului două stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Moșul face cocoși de tablă, dintre cei care se pun
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
din familia lui care a învățat carte (cum declara, în 1951, Florica Bagdasar, într-o Autobiografie depusă la serviciul „Cadre“ al Institutului Medico-Farmaceutic București). Era un bărbat foarte arătos. Fiica lui, Ana, spunea despre tatăl ei că era “cel mai frumos bărbat pe care l-a văzut vreodată”. Sterie avea două surori care erau numite “frumoasele de la cireșul alb” și pe care satul le ascundea de câte ori se anuța o primejdie de atac din partea turcilor. Era un bărbat cu o inimă de
Sterie Ciumetti (inginer) () [Corola-website/Science/327595_a_328924]
-
Ichim identifica și unele cadre inutile care rup firul acțiunii ("„lungi secvențe florale și apusuri de soare la care regizorul nu s-a îndurat să renunțe la montaj vin să te îndepărteze însă de firul acțiunii; oricât ar fi de frumoși pomii în floare, oricât de magistral ar fi filmați și oricât ar vorbi despre dezlănțuiri romantice de sentimente sau despre artezienele speranței, ca tot ce este prea mult, dăunează”"). Criticul Tudor Caranfil a dat filmului două stele din cinci și
Ciprian Porumbescu (film) () [Corola-website/Science/327587_a_328916]
-
Dar emfaza dialogului explicativo-speculativ și a manierei declamatorii a actorilor curmă, curând, fiorul. Filmul devine o lungă înșiruire de festivități, discursuri, cântece patriotice și baluri, întreruptă, din când în când, de superbe piese folclorice în interpretarea Sofiei Vicoveanca. Protagonistul e frumos și rece ca un arhanghel, iar Toma Caragiu zugrăvește un obtuz comisar de poliție habsburgic. Secv. rapel: hora din Stupca, explozie de energie populară spartă de poterașii trimiși cu arcanul.”" Regizorul Gheorghe Vitanidis a primit în 1973 Premiul pentru regie
Ciprian Porumbescu (film) () [Corola-website/Science/327587_a_328916]
-
Centrul Național al Cinematografiei. La momentul apariției, filmul a fost primit cu critici mixte. Gabriela Hurezean afirma în ziarul „Național” că într-o perioadă de pervertire a gustului public prin sex și violență creația lui Mircea Veroiu este un „film frumos în toată puterea cuvântului”. În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000), criticul Călin Căliman consideră că Veroiu abordează în acest film drama emigrantului, încorporând "„propriile stări și sentimente, propriile meditații privind înseși rosturile artei sale”". Filmul
Femeia în roșu (film din 1997) () [Corola-website/Science/327593_a_328922]
-
al II-lea i-a comunicat prietenului său Richard Wagner că a dispus să fie construită "o colibă de pustnic, rezemată de o stâncă". Ea seamănă cu cea "a lui Gurnemanz, de lângă o pajiște, care la anul va deveni o frumoasă pășune plină cu flori", îi scria el în acea scrisoare. "Un izvor curge în imediata apropiere, așa că acolo totul îmi aduce aminte de acea dimineață festivă și austeră de Vinerea Mare a voluptosului tău Parsifal, care, cu o forță copleșitoare, mi-
Sihăstria lui Gurnemanz () [Corola-website/Science/327614_a_328943]
-
(n. 25 septembrie 1875, Târgu Frumos, județul Iași - d. 9 ianuarie 1950, București) a fost un medic român, prima femeie chirurg din România, membră a Academiei de Medicină din România. Marta Trancu s-a născut în 1875 în orașul Târgu Frumos, în familia negustorilor armeni Lazăr
Marta Trancu-Rainer () [Corola-website/Science/327617_a_328946]
-
n. 25 septembrie 1875, Târgu Frumos, județul Iași - d. 9 ianuarie 1950, București) a fost un medic român, prima femeie chirurg din România, membră a Academiei de Medicină din România. Marta Trancu s-a născut în 1875 în orașul Târgu Frumos, în familia negustorilor armeni Lazăr Trancu și Ana, născută Ciomac. Fratele său mai mare, Grigore Trancu-Iași, a devenit un cunoscut om politic, profesor universitar, scriitor și memorialist. Orfană de tată la vârsta de 11 ani, Marta urmează studiile secundare la
Marta Trancu-Rainer () [Corola-website/Science/327617_a_328946]
-
poartă și în prezent. Teatrul comemorează cu evenimente festive aniversările înființării teatrului și ale celor două trupe, precum și fondatorii acestora aducând omagii la mormintele acestora. Teatrul are o clădire principală (clădirea veche a teatrului),care se numără printre cele mai frumoase clădiri de teatru din Ardeal. Teatrul are o sală mare, un studio și o sală podium în care funcționează teatrul de păpuși al secției maghiare. Sala mare și sala studio sunt folosite atât de secția română, cât și de cea
Teatrul de Nord (Satu Mare) () [Corola-website/Science/327631_a_328960]
-
s-a plasat pe locul al doilea în interpretarea duoului Haamranim. Cântecul a devenit șlagăr și a fost inclus în albumul său „Ashei Haish” lansat în acelaș an. La începutul anilor 1980 Uri Shevah a înregistrat albumul „Olam yafe” (Lume frumoasă) cuprinzând melodii de Avihu Medina, intre care Laila beKahir (Noapte la Cairo) , Betikva el Hamahar (Cu speranță în ziua de mâine), și Mazalot (Zodii) care fusese la origine interpretat de Reuven Erez la Festivalul cântecului în stilul comunităților evreiești orientale
Uri Shevah () [Corola-website/Science/327669_a_328998]
-
Considerat o performață notabilă din partea ambilor actori, "" reprezintă debutul regizoral al lui Gil Junger. James Cameron (Gordon-Levitt), un student nou la liceul Padua Stadium, este dat un tur al școlii de Michael Eckman (Krumholtz). În timpul turneului, Cameron o observa pe frumoasă și populară Bianca Stratford (Oleynik) și se îndrăgostește de ea. Michael îl avertizează că Bianca este superficială și încrezuta și că tatăl ei nu-i permite să iasă cu nimeni. Cu toate acestea, Michael îl informează că Bianca este în
10 lucruri nu-mi plac la tine () [Corola-website/Science/327719_a_329048]
-
Râul Dragle, în apropierea localității Enniskerry, Comitatul Wicklow, din Irlanda. Apele râului Dragle cad într-o vale, de la o înălțime de 121 de metri, formând astfel cea mai înaltă cascadă de pe insulă. Aceasta este situată într-unul dintre cele mai frumoase parcuri din Irlanda, la poalele Munților Wicklow. Aleea parcului, care conduce de la poartă spre cascadă, șerpuiește printre specii de fag, stejar, larice și pin. Unele specii native din California de Nord au fost plantate cu aproximativ 200 de ani în
Cascada Powerscourt () [Corola-website/Science/327729_a_329058]
-
a văzut ce s-a întâmplat în realitate, îl crede. Filmul se încheie cu Ralphie culcat în pat în noaptea de Crăciun având arma cu el. Vocea lui Ralphie adult afirmă pe fundal că acest lucru a fost cel mai frumos cadou pe care l-a primit sau îl va primi vreodată. În comentariile de pe DVD-ul filmului, regizorul Bob Clark menționează că Jack Nicholson a fost luat în calcul pentru rolul "The Old Man"; Clark își exprimă recunoștința că în
Poveste de Crăciun (film) () [Corola-website/Science/327739_a_329068]
-
au început luptele pentru retrocedări, care nu au însemnat neapărat un lucru bun. În momentul actual, autoritățile din Sălaj încearcă să facă rost de finanțări pentru a reabilita castelul, care acum sute de ani a fost unul din cele mai frumoase castele din Transilvania. Castelul, împreună cu terenul aferent, aparțin companiei Agromec, înființată în 1991. În secolul XVII, Surducul era în proprietatea familiei Csáky. Aveau un conac frumos, contruit în mijlocul unui parc din care n-a mai rămas decât casa servitorilor. Conacul
Castelul Jósika din Surduc () [Corola-website/Science/327777_a_329106]
-
a reabilita castelul, care acum sute de ani a fost unul din cele mai frumoase castele din Transilvania. Castelul, împreună cu terenul aferent, aparțin companiei Agromec, înființată în 1991. În secolul XVII, Surducul era în proprietatea familiei Csáky. Aveau un conac frumos, contruit în mijlocul unui parc din care n-a mai rămas decât casa servitorilor. Conacul a fost transformat în castel probabil în secolul XVIII, deoarece la începutul secolului al XIX-lea este consemnat deja ca și castel. În anul 1810 ajunge
Castelul Jósika din Surduc () [Corola-website/Science/327777_a_329106]
-
își spun: bellunezi, friulani, trentini sau romagnoli. Răzleț întâlnim italieni din Genova, Napoli, Bari, Milano și chiar din Sicilia. Să poți să-i aduni la un loc pe toți acești italieni mândri este într-adevăr o muncă, dar o muncă frumoasă pe care RO.AS.IT. și-a asumat-o cu responsabilitate. Activitatea să se bazează pe inițierea de programe și proiecte vizând integrarea în viață interetnică bazându-se pe sprijinul Departamentului pentru Relații Interetnice din cadrul Guvernului României. Urmărește să angreneze
Asociația Italienilor din România () [Corola-website/Science/327954_a_329283]