790,808 matches
-
specialist în medicină hiperbară sau, dacă acest lucru nu este posibil, la un medic specialist ORL. Pentru evitarea apariției unui accident de barotraumatism al urechii medii, este necesară luarea unor măsuri de prevenire: Sinusurile sunt cavități ce conțin aer fiind anexe ale aparatului respirator, aflate în interiorul oaselor feței și ale cutiei craniene. Există patru perechi de sinusuri: Sinusurile mai importante din punct de vedere al mărimii lor sunt sinusurile frontale și maxilare. Sinusurile sunt căptușite în interior cu o mucoasă care
Barotraumatisme () [Corola-website/Science/313766_a_315095]
-
o serie de monumente din România. Unul din edificiile refăcute de a fost biserica Biserica Trei Ierarhi din cadrul Mănăstirii Sfinții Trei Ierarhi din Iași, în perioada 1882-1890. Cu această ocazie, a modificat mult din vechea construcție (fresca interioară, turnul clopotniței, anexele), lăsând totuși neschimbate forma bisericii și motivele exterioare din piatră. Între 1890 și 1904, André Lecomte du Noüy, a refăcut și cel mai vechi edificiu religios din Iași care s-a păstrat până astăzi, Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași
André Lecomte du Noüy () [Corola-website/Science/314068_a_315397]
-
1903 cuprinde biserica, acoperită din nou și casa parohială nouă, de lemn, compusă din 5 camere, din care 3 padimentate, cu târnaț de lemn, filigorie cu ferestre duble colorate, 5 uși și un cuptor; în continuarea inventarului apar și vechile anexe acoperite cu trestie sau paie. Preotul Teodor Iulian este cel care a trecut la folosirea limbii române în actele pe care le emitea din oficiul parohial. Până în 1870, toate actele păstrate în arhiva parohiei sunt în limba maghiară. Începând cu
Biserica de lemn din Frata () [Corola-website/Science/314115_a_315444]
-
să apară în 1922-1923 sub semnătura lui Ovid Densușianu (1873-1938) - "Viața păstorească în poezia noastră populară", care reinterpretează întreg scenariul mioritic dintr-o perspectivă etnografică specific pastorală, punând accentul pe rivalitatea economică dintre ciobani, aflați pe drumurile de transhumanță. În anexele lucrării, autorul reunește 44 de texte mioritice deja publicate. Ipoteza lui O. Densușianu i-a sugerat lui Mihail Sadoveanu (1880-1961) tema romanului Baltagul(1930) care, se știe, pornește de la motivul din balada Miorița (relatând modul în care soția unui cioban
Istoria exegetică a Mioriței () [Corola-website/Science/314192_a_315521]
-
Procesul de producție - cuprinde totalitatea proceselor folosite pentru transformarea materiilor prime și a semifabricatelor în produse finite, pentru satisfacerea necesităților umane. Procesul de producție cuprinde diferite categorii de procese : "procese tehnologice de bază", "procese auxiliare", "procese de servire" și "procese anexe". "Procesele tehnologice de bază" sunt cele care contribuie direct la realizarea produselor finite, prin transformarea intrărilor în ieșiri; acestea sunt "procese de transformare" care transformă resursele de intrare în produse intermediare sau produse finite. În cazul produselor predominant mecanice, procesele
Proces tehnologic () [Corola-website/Science/314305_a_315634]
-
procese de control etc. "Procesele auxiliare" și "procesele de servire" asigură pregătirea, respectiv servirea proceselor de bază; acestea includ de exemplu: transportul materialelor și produselor în procesul de producție, fabricarea sculelor și dispozitivelor, repararea și întreținerea utilajelor tehnologice etc. "Procesele anexe" constau în valorificarea resurselor reziduale rezultate în producție: colectarea deșeurilor, regenerarea emulsiilor etc. Procesul tehnologic (PT) ("Manufacturing process" -în l. engleză; "Processus technologique" -în l. franceză) se definește ca totalitatea operațiilor concomitente sau ordonate în timp, necesare fie pentru obținerea
Proces tehnologic () [Corola-website/Science/314305_a_315634]
-
său funerar conținea oasele incinerate ale unui bărbat matur și a trei cai, un coif, o armură din zale, un scut, o sabie lungă, un pumnal și o lance, toate din fier; piese de podoabă din argint și aur și anexele din bronz ale unui car de luptă. Alături de resturile cinerare așezate în groapa sepulcrală s-a mai depus o situlă de bronz și o fructieră din lut nears. Mormântul a fost atribuit unui nobil războinic dac din sec. I î.e.n.
Singidava () [Corola-website/Science/314364_a_315693]
-
elipsoidală. Cu excepția drumului de acces la poarta de intrare în cetate zona înconjurătoare era mlăștinoasă, fapt ce constituia o adevărată barieră naturală în calea eventualilor atacatori. În incinta cetății pe lângă donjonul principal existau în colțul de S-E câteva construcții anexe și clădiri. "„Boiarii toți și mari și mici au ridicat domn pre Radu Vodă din Afumați, ginerile lui Băsărab-Vodă, la leatrul 7030. Și au venit Mehmet bei cu steag de la Poartă, cu mulțime de turci și au intrat în țară
Cetatea medievală a Diodului () [Corola-website/Science/314352_a_315681]
-
modul de mișcare în raportul dintre membre și corp, mușchii execută mișcări de abducție sau de aducție. Mușchii sunt formați din corpul muscular (venter), adică mușchiul propriu-zis, porțiunea principală, contractilă, și din tendoane, prin care forța musculară se transmite oaselor. Anexele mușchilor sunt formațiuni auxiliare ce ajută activitatea musculară. Un mușchi este liber prin corpul său, dar se fixează prin extremități cu ajutorul a câte un tendon: inserție. În cea mai mare parte, inserția se face pe oase determinând creste, proeminențe sau
Mușchi (anatomie) () [Corola-website/Science/313329_a_314658]
-
amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus") și salamandra carpatică ("Triturus montandoni"), un pește din specia "Cottus gobio" (zglăvoacă), precum și cosașul-de-munte-cu-picioare-roșii, o nevertebrată din specia "Odontopodisma rubripes". La nivelul ierburilor vegetează șase specii floristice rare, enumerate în aceeași anexă, astfel: ruginița ("Asplenium adulterinum"), papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), clopoțel de munte ("Campanula serrata"), moșișoare ("Liparis loeselii"), iarba-gâtului ("Tozzia carpathica") și stânjenelul sălbatic ("Iris aphylla ssp. hungarica"). Fauna parcului este una diversă și bine reprezentată din mai multe specii de mamifere
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]
-
braconajul, pășunatul haotic, exploatările forestiere ilegale ce duc la suprimarea unor habitate, arderea vegetației, distrugerea unor exemplare din flora spontană, capturarea ilegală a unor specii din fauna sălbatică a sitului, recoltarea excesivă a fructelor de pădure și a ciupercilor, extinderea anexelor gospodărești, practicarea unor sporturi extreme (mașini de teren, ATV-uri, motociclete) sau concesionarea abuzivă a unor parcele din arealul parcului în scopul construirii unui sat de vacanță. În vecinătatea parcului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
Prezența ecosistemelor terestre (păduri, tufărișuri, pajiști, stâncării) și a celor acvatice (lacuri și bălți aflate în apropierea lanțului muntos) asigură condiții prielnice de hrană și viețuire mai multor specii de păsări protejate la nivel european prin "Directiva CE" 147/CE (anexa I-a) din 30 noiembrie 2009. Păsări cu migrație regulată și cuibăritoare: acvilă de câmp ("Aquila heliaca"), acvilă de munte ("Aquila chrysaetos"), acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), acvilă țipătoare mare ("Aquila clanga"), acvilă de stepă ("Aquila nipalensis"), uliu cu picioare
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
ucrainica"), tătănesă ("Symphytum tauricum"), fetică ("Valerianella coronata"). Turismul necontrolat, braconajul, pășunatul răzleț, exploatările forestiere ilegale ce duc la suprimarea unor habitate, arderea vegetației, distrugerea unor exemplare din flora spontană, capturarea ilegală a broaștei țestoase dobrogeane de uscat ("Testudo graeca"), extinderea anexelor gospodărești și terenurilor agricole, practicarea unor sporturi extreme (mașini de teren, ATV-uri, motociclete) ce perturbă liniștea arealului. a constituit un impresionant decor al filmului istoric românesc Aferim! în regia lui Radu Jude. Lungmetrajul a paricipat la Festivalul Internațional de
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
a lungul epopeii. Povestea începe cu plecarea primilor coloniști spre Marte în 2027 și acoperă următorii 200 de ani ai viitorului. La sfârșitul ciclului, Marte este puternic populată și terraformată, cu o viață socială și politică înfloritoare. Gândită ca o anexă la trilogia Marte, "The Martians" (1999) este o colecție de povestiri în care sunt implicate multe personaje din trilogia Marte. Unele acțiuni se petrec înainte, altele în timpul sau după finalul trilogiei; unele dezvoltă personajele existente, altele introduc personaje noi. Aici
Kim Stanley Robinson () [Corola-website/Science/313461_a_314790]
-
rădașca (" Lucanus cervus"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"), fluturele-tigru ("Callimorpha quadripunctaria"), libelula-mercur ("Coenagrion mercuriale"), calul-dracului ("Cordulegaster heros"), fluture-țestos ("Nymphalis vaualbum"), croitorul cenușiu al stejarului ("Morimus funereus") și croitorul alpin ("Rosalia alpina"). La nivelul ierburilor este întâlnită o plantă (inclusă în aceeași anexă a "Directivei Europene") din specia "Himantoglossum caprinum", cunoscută sub denumirea populară de "ouăle popii". Alte specii de ierburi și flori rare semnalate în arealul parcului național: brie ("Athamanta turbith ssp. hungarica"), tășculiță ("Aethionema saxatile"), omag ("Aconitum moldavicum"), usturoi sălbatic ("Allium
Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița () [Corola-website/Science/313468_a_314797]
-
stejarului ("Cerambyx cerdo"), croitorul cenușiu al stejarului ("Morimus funereus"), cosașul-de-munte-cu-picioare-roșii ("Odontopodisma rubripes"), un greier (endemic pentru Cozia) din specia "Isophya harzi" și un cărăbuș din specia "Carabus variolosus". La nivelul ierburilor este semnalată prezența a patru specii (enumerate în aceeași anexă a "Directivei Europene") de plante: floarea-reginei ("Leontopodium alpinum"), clopoțelul de munte ("Campanula serrata"), iarba-gâtului ("Tozzia carpathica"), ligularia ("Ligularia sibirica") și stânjenelul sălbatic ("Iris aphylla ssp. hungarica") care vegetează alături de alte rarități floristice, printre care: angelică ("Angelica archangelica"), pelin nemirositor ("Artemisia
Parcul Național Cozia () [Corola-website/Science/313471_a_314800]
-
grădină ("Emberiza hortulana"), șoim călător ("Falco peregrinus"), muscar ("Ficedula parva"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), viespar ("Pernis apivorus") sau ciocănitoarea verzuie ("Picus canus") La nivelul ierburilor sunt întâlnite trei specii de plante (incluse în aceeași anexă a "Directivei Europene"): papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), ouăle popii ("Himantoglossum caprinum") și clopoțelul de munte ("Campanula serrata"); care vegetează alături de alte rarități floristice, printre care: talpa-ursului ("Acanthus longifolius"), brie ("Athamanta turbith ssp. hungarica"), tășculiță ("Aethionema saxatile"), iarbă-mare ("Achnatherum calamagrostis"), albăstreaua
Parcul Național Domogled - Valea Cernei () [Corola-website/Science/313469_a_314798]
-
Trentino-Tirolul de Sud. Din 1805 până în 1809 "Regatul napoleonian al Italiei" a stăpânit chiar și peste Istria și Dalmația, de la Trieste până la Kotor (venețianul Cattaro). Aceste teritorii adriatice au fost încorporate în Provinciile Ilire după 1809. Practic, regatul era o anexă a Imperiului Francez, care îi exploata resursele pentru a îmbogăți Franța. Acesta a servit ca teatru de operațiuni ale lui Napoleon împotriva Austriei în timpul războaielor diverselor coaliții. Atunci când Napoleon a abdicat pe 11 aprilie 1814, Eugène de Beauharnais (fiul vitreg
Regatul Italiei (napoleonian) () [Corola-website/Science/313491_a_314820]
-
tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"); Pești: mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), zglăvoacă ("Cottus gobio"), dunăriță ("Sabanejewia aurata"), chișcar ("Eudontomyzon danfordi"); Păsări semnalate în arealul parcului natural și protejate la nivel european prin "Directiva CE" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 (anexa I-a), privind conservarea păsărilor sălbatice Uliu porumbar ("Accipiter gentilis"), potârniche de tundră ("Aegolius funereus"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), drepneaua neagră ("Apus apus"), drepneaua mare ("Apus melba"), acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), cocoșul
Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina () [Corola-website/Science/313778_a_315107]
-
silențios, se efectuează echilibrarea arborelui cotit. Partea arborelui cotit prin care se transmite mișcarea la utilizator (la motoarele cu ardere internă) se numește partea posterioară, și este prevazută cu posibilitatea de fixare a unui pinion (pentru distribuție sau angrenaj pentru anexe) și volantă, sau numai volantă, în funcție de construcția motorului. La celălalt capăt, numit partea frontală, la fel sunt prevăzute posibilități de fixare a unui pinion (pentru distribuție sau angrenaj pentru anexe) și amortizorul de torsiune, sau numai amortizorul în funcție de constructia motorului
Arbore cotit () [Corola-website/Science/313833_a_315162]
-
de fixare a unui pinion (pentru distribuție sau angrenaj pentru anexe) și volantă, sau numai volantă, în funcție de construcția motorului. La celălalt capăt, numit partea frontală, la fel sunt prevăzute posibilități de fixare a unui pinion (pentru distribuție sau angrenaj pentru anexe) și amortizorul de torsiune, sau numai amortizorul în funcție de constructia motorului.
Arbore cotit () [Corola-website/Science/313833_a_315162]
-
vertical în următoarea succesiune a culorilor de la hampă: albastru-azuriu, galben, roșu. În centru, pe fâșia de culoare galbenă, este imprimată Stema de Stat a Republicii Moldova. Legea nr. 217 din 17 septembrie 2010 privind Drapelul de Stat al Republicii Moldova stabilește în anexa nr. 2 nuanțele recomandate ale celor cinci culori care apar pe drapel, prin referință la cîteva sisteme de definire a culorilor, astfel: În decembrie 2007, fostul președinte moldovean Vladimir Voronin și-a arătat antipatia fata de drapelul și stema Republicii Moldova
Drapelul Republicii Moldova () [Corola-website/Science/313920_a_315249]
-
Criminalistica, anul VIII, nr.1, februarie 2006, p.;21-30. - Alături de Aurel Vasile Sime a publicat: "„Dreptul la libera circulație în contextul globalizării”" în Globalizare și identitate națională, Simpozion, 18 mai 2006, București, Editura Ministrului Administrației și Internelor, p.;53-64 și Anexe color p.;295 - 317. - „70 de ani de viață și 50 de ani de activitate în slujba legii - col. (r) prof. Vasile Lăpăduși”" în revista Criminalistica, anul VIII, nr.5, octombrie 2006, p.;23-24. - „Dactiloscopia în feudalismul românesc. Descoperiri senzaționale
Lazăr Cârjan () [Corola-website/Science/313918_a_315247]
-
au trecut la uzul arabei, nu au preluat decât parțial araba literară clasică și în scrierile lor s-au amestecat elemente dialectale și așa numitele pseudo-corecturi, ceea ce a făcut din araba folosită de ele o „arabă medie”. În cele trei anexe autorul dezbate problemele deosebite puse de araba medie și de iudeo-arabă, ca de pildă trăsăturile lingvistice ale papirusurilor antice, structura elementelor ebraice documentate în textele iudeo-arabe, și modul de însemnare a particulelor nehotărâte în araba medie și în dialectele arabe
Yehoshua Blau () [Corola-website/Science/314864_a_316193]
-
Este membru al Curții Permanente de Arbitraj de la Haga, membru supleant în Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) a Consiliului Europei, reprezentant supleant al României la Comisia Dunării și Arbitru desemnat de România în conformitate cu articolul 2 din Anexa VII la Convenția ONU privind Dreptul Mării. Este, de asemenea, președintele Secției de Drept Internațional a Asociației de Drept Internațional și Relații Internaționale și al Ramurii Române a „International Law Association” (Londra), redactor-șef al Revistei Române de Drept Internațional
Bogdan Aurescu () [Corola-website/Science/314901_a_316230]