12,426 matches
-
inspirat Într-adevăr din literatura apocaliptică evreiască și iudeo-creștină (În special din Viziunea lui Isaia)50, Însă romanul său, care descrie coborîrea lui Dumnezeu pe pămînt prin traversarea Întîiului cer, controlat de trupele Vrăjmașului Beliar, și Întîlnirea dintre Dumnezeu și Înțelepciunea lui În spațiul unei grădinițe de copii 51, nu face uz de materiale gnostice. Ceva mai convingătoare este analogia În cazul lui L. Ron Hubbard, el Însuși autor de science-fiction, care și-a publicat mai Întîi bestsellerul Dianetics sub formă
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Its Background, Fortress Press, Philadelphia, 1983. R.C. Zaehner, Zurvan: A Zoroastrian Dilemma, Clarendon Press, Oxford, 1955. CUPRINS - Cuvînt Înainte - Cuvînt de mulțumire - Introducere Capitolul I: Dualismul: o cronologie Capitolul II: Mituri despre gnosticism: o introducere Capitolul III: Mitul gnostic 1: Înțelepciunea căzută Capitolul IV: Mitul gnostic 2: Demiurgul ignorant Capitolul V: Abolirea Legii și a Tatălui real: Marcion din Sinope Capitolul VI: Mitul maniheist Capitolul VII: Paulicianismul sau marcionismul popular Capitolul VIII: Bogomilismul: un pseudodualism Capitolul IX: Cele două religii ale
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
cărți, ziare, văd filme, li se vorbește politicos etc. Mărturia e din când În când pigmentată de exaltări de tipul: „Vitejia este esența omului comunist”; sunt lăudate, de asemenea, „comunismul umanist” poststalinist și „morala comunistă”, văzută ca un hibrid Între Înțelepciunea greco-romană și cea țărănească autohtonă, drept care mărturisitorul Își face o „autocritică necruțătoare”42! Pe de altă parte, Petre Pandrea recunoaște În „orgia” de spovedanii și autobiografii publice, În special ale unor capi legionari, niște forme de „diaree verbală” și „incontinență
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
ciclul samsara). Divinitatea este conceptualizată diferit de la o școală la alta: în teologia monoistă/panteistă, Brahman este Sinele suprem, spiritul unic și nediferențiat, esența tuturor lucrurilor, principiul infinit la care omul poate accede doar prin cunoaștere, prin meditație, prin dobândirea înțelepciunii ultime, a identității sufletului individual cu Brahman; alteori divinitatea este personalizată ca Ishvara, ființă transcendentă, ce poate fi imaginată ca tată, mamă, prieten sau copil, iubit sau iubită. Scripturile vorbesc și despre zeități, spirite celeste, îngeri, devas. În toate religiile
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
succesul, respectarea legilor și a regulilor, eliberarea din ciclul nașterii, vieții, al morții și al renașterii. Pentru atingerea acestor scopuri omul poate alege o metodă (yoga) din mai multe: calea iubirii și a devotamentului, calea acțiunii drepte, calea meditației, calea înțelepciunii. Prin practicile religioase, oamenii încearcă să simtă prezența lui Dumnezeu și să obțină binecuvântarea zeităților. Forme de venerare a divinității sunt ofrandele de mâncare, apă sau flori; ritualurile includ aprinderea unor lumânări, sunete de clopoței, mișcări delicate de evantaie, melodii
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
încrederea în sine, libertatea de exprimare a opiniei, raporturile de egalitate/inegalitate bazate pe diverse diferențe (de sex, de vârstă, de poziție socială) dintre indivizi. Percepția vârstelor se formează tot în familie: valorizarea pozitivă sau negativă a bătrâneții (asociată cu înțelepciunea acumulată prin cunoștințe sau, dimpotrivă, cu declinul), rolurile sociale în funcție de vârstă, ierarhiile determinate de vârstă. În familie se formează deprinderile de acțiune și de comunicare. Comportamentul adulților față de copii determină modalitățile specifice de integrare a acestora în societate: gradul de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
a făcut (Ioan 1.1-3). Prin cuvânt Dumnezeu comunică cu credincioșii, iar predica este o formă de transmitere a învățămintelor divine. Iudaismul pune învățătura în centrul sistemului său de credințe: dragostea de învățătură și studierea cărților sfinte este calea spre înțelepciune, asemenea lui Adam, care a ales cunoașterea. Pentru Islam, cartea sfântă, Coranul, păstrează în formă scrisă cuvântul lui Allah, atunci când aceasta s-a adresat singura dată umanității. De aceea, memorarea Coranului, repetarea lui ca formă de rugăciune care nu trebuie
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
aceasta s-a adresat singura dată umanității. De aceea, memorarea Coranului, repetarea lui ca formă de rugăciune care nu trebuie tulburată este datoria oricărui bun musulman, ca și înscrierea în ritual prin pelerinaj. Dimpotrivă, în hinduism, sursa cunoașterii și a înțelepciunii este noncuvântul, adică meditația și introspecția, iar pentru budiști cuvântul este o iluzie, în timp ce viața corectă, gândul bun, contemplarea și meditația îi ajută pe credincioși să se ridice deasupra suferințelor din lumea fizică. Confucianismul pune cuvântul de duh, proverbul și
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
pe vorbitorul curent, ci îl lasă/încurajează să continue. Comentați deosebirile între cele două dialoguri în privința modului în care interlocutorii dau interlocutorilor semnale de recepție (back-channels). 5. Comentați următoarele afirmații: „O limbă diferită înseamnă un stil diferit de viață” • „Suma înțelepciunii umane nu este conținută într-o singură limbă, iar limba nimănui și nici o singură limbă nu poate exprima toate formele și gradele înțelegerii umane” (Ezra Pound). 6. Comentați afirmația următoare: „Cultura are propriul sistem de comunicare nonverbală. Copiii învață acest
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
încât recurg la acestea aproape inconștient” (Almaney și Alwan, 1982, p. 16, apud Dale G. Leathers, „Cross-Cultural Differences in Nonverbal Communication”, în Succesful Nonverbal Communication: Principles and Aplications, Macmillan, New York, 1986, p. 256). 7. Comentați: „...fiecare limbă este și ea [...] înțelepciunea lumii într-una din versiunile ei”. IV. CULTURI ÎN CONTACT 1. Întâlnirea dintre culturi Contactul dintre culturi poate fi indirect (prin tipărituri, prin media, prin importul/exportul de produse culturale) sau direct (prin întâlnirea dintre indivizi proveniți din culturi diferite
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Creangă, Anton Pann [...] întăresc aceste caractere ale vechimii. Și ei sunt „muți”, cum s-a observat a fi Sadoveanu, în sensul că n-au o expresie subiectivă a experienței lor. Comunicarea cu lumea se face în proverbe ce condensează o înțelepciune stereotipă, atât de controlată prin vechimea rasei, încât contribuția individuală este neglijabilă. Creangă arată contemporaneitatea civilizației noastre cu cele mai vechi civilizații din lume, vârsta noastră asiatică. [...] Goga exprimă în cel mai artistic fel jalea rasei în fața tragicului național fatal
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
e o colectivitate instinctivă de oameni deschiși, iubitori de pitorescul vieții (Ibidem, p. 264). Același stil se regăsește și în metaforă, în creațiile populare, în expresiile superstiției și ale proverbului: Pitorescul a invadat metafizica și mitologia populară. Când pitorescul pătrunde înțelepciunea populară, aceasta ia înfățișarea „sfătoșeniei”. Proverbele românești sunt cel mai adeseori produsul unei înțelepciuni, alimentate de simțul pitorescului (Ibidem, pp. 271-272). 1.2. Adaptarea Această particularitate a acțiunii sociale și a mentalului colectiv românesc este o consecință a eclectismului asumat
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Același stil se regăsește și în metaforă, în creațiile populare, în expresiile superstiției și ale proverbului: Pitorescul a invadat metafizica și mitologia populară. Când pitorescul pătrunde înțelepciunea populară, aceasta ia înfățișarea „sfătoșeniei”. Proverbele românești sunt cel mai adeseori produsul unei înțelepciuni, alimentate de simțul pitorescului (Ibidem, pp. 271-272). 1.2. Adaptarea Această particularitate a acțiunii sociale și a mentalului colectiv românesc este o consecință a eclectismului asumat. Adoptarea în sistemul culturii române a unor elemente variate, cu surse dintre cele mai
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
virtual și posibilitățile de progres, și cele de decadență. Totul va depinde de directiva culturală, socială și morală care va fi imprimată poporului nostru de conducătorii săi. Destinul care ne așteaptă e astfel dublu. La răspântie se cere mai multă înțelepciune decât oriunde (Ibidem, pp. 90-91). În acest echilibru fragil pe care îl conține în ea adaptabilitatea, autorii care au investigat sufletul românesc au văzut fie virtutea (Constantin Rădulescu-Motru, Mihai Ralea, Lucian Blaga, G. Călinescu), fie viciul (Dumitru Drăghicescu). Formele pe
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
o revoluție (1924/1997, p. 77). Pentru G. Călinescu, instinct înseamnă „un simț politic miraculos”: „Când privim cu perspectivă ne dăm seama că instinctul nostru a lucrat totdeauna sigur. Numai noi am scăpat de penetrația otomană administrativă, păstrându-ne independența”. Înțelepciunea populară ne învață „Capul plecat, sabia nu-l taie”. 1.2.2. Fluctuația Expresia celebră a fluctuației este „sentimentul spațiului mioritic”, așa cum a fost definit de Lucian Blaga (1936/1985, pp. 191 și urm.). Pornind de la teoria lui Spengler asupra
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
apropierea de sfințenie. Toate soiurile de făpturi ale lumii sunt date în veghe câte unui sfânt. Peste păsări este Simeon Stâlpnicul. Peste gângănii, Arhanghelul Mihail. Peste lupi, sfântul Nicolae (Papadima, 1936/1985, p. 62). Puterea este asociată cu paternalismul, gloria, înțelepciunea, autoritarismul, sfințenia („Ce spune stăpânul trebuie să fie sfânt”). Nesupunerea, când apare, nu ia forme agresive, faptice, ci rămâne în planul afectului, ca nemulțumire, resentiment sau în planul discursului, ca rumoare, scandal, bârfă, „vorbe de clacă”, lamentare, injurii, sfadă, ceartă
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
sau în planul discursului, ca rumoare, scandal, bârfă, „vorbe de clacă”, lamentare, injurii, sfadă, ceartă. Rânduiala cosmică este condusă de legile firii. Este o armonie neconstrânsă de legea modernă sau de instituții (Barbu, 2000, pp. 50-65). Ea poate lua forma înțelepciunii celui puternic („voia domnului”, adică fie a stăpânului, fie a lui Dumnezeu) sau forma libertății naturale neîngrădite de reguli. „În raporturile sale cu statul modern, țăranul nostru e foarte anarhic și rebarbativ” (Papadima, 1936/1985, p. 130); el percepe legile
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
substituie. Se spune că „se înțeleg din ochi”. Și ei sunt „muți”, cum s-a observat a fi Sadoveanu, în sensul că n-au o expresie subiectivă a experienței lor. Comunicarea cu lumea se face în proverbe ce condensează o înțelepciune stereotipă, atât de controlată prin vechimea rasei, încât contribuția individuală este neglijabilă. Muțeniei îi corespunde ritualitatea (Călinescu, 1941/1982, p. 976). Regulile de vestimentație sunt destul de generale și vagi (la evenimente importante „trebuie să te duci frumos îmbrăcat”, cu costum
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
asemenea condiții, filosofia sa nu poate fi decât voluntaristă. El crede că totul e posibil, e optimist în încrederea pe care o acordă forțelor sale, crede în libertate, mai mult, în liber-arbitru, pentru că rezistența determinismului orb o învinge cu puterea înțelepciunii sale; forțează evenimentele prin voința sa de triumf. Individualismul e, fără îndoială, idealul său ultim. Psihologia orientalului e exact contrară. Ea se reduce, de obicei, la o resemnare pasivă. Dacă occidentalul se impune mediului, orientalul se supune. Forța naturii îl
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
ce visează, dar și lipsa de implicare personală. Pune accentul pe imaturitatea afectivă sau intelectuală, pe refuzul de a se pronunța ori de a se angaja. Însă, în mod paradoxal, atunci când este asociat cu părul sau cu barba, albul evocă înțelepciunea pe care o conferă timpul, experiența. Înțeleptul este cel care, la capătul vieții, a știut să își păstreze sau să își regăsească starea primordială de puritate, curățenia originară. Dar albul este cel mai expus și mai vulnerabil. Cel mai neînsemnat
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
cercetări de laborator. Ambii autori menționați mai înainte atrag atenția asupra consecințelor total nefaste ale alegerii unor lideri capabili, care sunt însă corupți. Conducerea este întotdeauna și o problemă de valori. J. Sternberg subliniază că fiecare lider, pe lângă calitățile cognitive (înțelepciune, inteligență, creativitatea are nevoie să conștientizeze însemnătatea noțiunilor de ’bine colectiv ‘, ‘corectitudine’, ‘dreptate’. Cercetătorii științifici au datoria să elaboreze mijloacele de analiză și evaluare cât mai obiectivă a sistemului de valori ale unui lider. Conducerea nu este un fenomen individual
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
cuprinzătoare plecând de la nivelul genetic până la nivelurile cultural -generaționale și strategice. Un alt model de sistem de conducere eficientă mai puțin cunoscut în țara noastră este cel elaborat de R.J.Sternberg. Conform viziunii autorului, conducere eficientă este o sinteză de înțelepciune, creativitate și inteligența (WICS: Wisdom, Intelligence, Creativity, Synthesisă. Trăsăturile din cadrul modelului propus de Sternberg (WICSĂ sunt văzute ca modificabile, flexibile și dinamice spre deosebire de accepția dată termenului de „trăsătură” în cadrul modelelor anterioare ale conducerii, situație în care era asociat în general
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
Creativity, Synthesisă. Trăsăturile din cadrul modelului propus de Sternberg (WICSĂ sunt văzute ca modificabile, flexibile și dinamice spre deosebire de accepția dată termenului de „trăsătură” în cadrul modelelor anterioare ale conducerii, situație în care era asociat în general cu caracteristici non-modificabile sau puțin modificabile. Înțelepciunea, inteligență și creativitatea sunt într-o anumită măsură, forme modificabile ale dezvoltării experienței, pe care o persoană poate hotărî să le folosească în luarea deciziilor în activitatea de conducere. Modul în care sunt folosite cele trei trăsături depinde și de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
dar și pe termen scurt ale acestor idei pentru alți indivizi, grupuri, instituții, ca și pentru propriul sine. Modelul de conducere elaborat de R.J. Sternberg se bazează pe interacțiunea optimă dintre aptitudini și atitudini creative. Aptitudinile constau în sinteză dintre înțelepciune, creativitate și inteligența. Creativitatea se referă la aptitudinile și dispozițiile necesare pentru a genera idei și produse care sunt: ăă relativ noi; ba de calitate înaltă; că adecvate pentru sarcina imediată. Pentru activitatea de conducere creativitatea este deosebit de importanță, asigurând
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
asigurând reușită, succesul conducătorului. Un conducător slab creativ poate să aibă mulți adepți din convingere sau din alte motive, dar consecințele sunt dezastruoase atât pentru organizație cât și pentru majoritatea indivizilor din organizație, mai ales pe termen mediu și lung. Înțelepciunea este definităde Sternberg (în cadrul modeluluiă ca fiind folosirea inteligenței eficiente, a creativității și cunoașterii mediate de anumite valori cu scopul de a: urmări atingerea unui bine comun; ba echilibra interesele intrapersonale (ale sineluia, interpersonale(ale altoraă și extrapersonale (organizaționale, instituționale
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]