43,150 matches
-
și până îmi sânt mințile întregi și sănătoase...”). Antim Ivireanul (în ale cărui Mijlociri, frecvent copiate și chiar reimprimate în 1780, Violeta Barbu - convinsă de faptul că sub privirea mitropolitului s-a aflat un model occidental - identifică șase secvențe, constatând absența - frecventă - în discursul testamentar românesc a invocării registrului divin [Sfânta Treime, patimile lui Iisus Hristos, Sfânta Fecioară Maria, sfinții - ca întercesori -, Biserica în genere], lipsă „simptomatică pentru gradul superficial de religiozitate a societății românești din secolul al XVIII-lea”525
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
198 (datat 18 iulie 1634). 23. După Șarolta Solcan, Văduva ..., p. 227. 24. D.R.H. B. țara Românească, vol. III, p. 183. 25. Șarolta Solcan, op. cit., p. 228. 26. Ibidem, p. 227. 27. După cum, la fel, au existat și cazuri în care absența restricțiilor la recăsătorire erau limpede specificate, spre a înlătura amestecul rudelor. Vornicul Stănilă (cel ucis de Mircea Ciobanul în 1558) și soția sa Neacșa, fiica lui Vintilă din Cornățeni, au încheiat în 1554 un act prin care stipulau că „oricare
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pe când persoana se află Într-o permanentă comuniune cu celelalte persoane. Ea nu este niciodată singură. Viața ei interioară este universul conștiinței și al valorilor morale, culturale și spirituale, care-i conferă plenitudine și echilibru. Vidul sufletesc este dat de absența acestor valori, de faptul de a fi rupt sau părăsit de ceilalți, sau de boala psihică. Spre deosebire de om, de individ, persoana este o ființă În expansiune. Ea se Îmbogățește continuu prin faptul că aspiră permanent să-și depășească condiția. Transcendența
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
rasă sau naționalitate. În epoca modernă, ea desemnează mai mult interesul teoretic și practic pentru fericirea umanității. Filantropiei i se opun acele atitudini morale contrarii care sunt filautia (În greacă philautia = iubirea de sine, egoismulă și mizantropia (În greacă misanthropia = absența iubirii pentru oameniă. Filautia desemnează o Închidere sau o Întoarcere narcisică În sine, către sine și pentru sine, pe când mizantropia este absența iubirii În general, pentru toți oamenii. Mila sau pietatea este o virtute morală, dar și o atitudine psihologică
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
atitudini morale contrarii care sunt filautia (În greacă philautia = iubirea de sine, egoismulă și mizantropia (În greacă misanthropia = absența iubirii pentru oameniă. Filautia desemnează o Închidere sau o Întoarcere narcisică În sine, către sine și pentru sine, pe când mizantropia este absența iubirii În general, pentru toți oamenii. Mila sau pietatea este o virtute morală, dar și o atitudine psihologică de apropiere și coparticipare a unei persoane la suferința sau nenorocirile altuia (etimologie: latinescul pietas = milăă. Ca semnificații distingem următoarele: - calitatea celui
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sus prezentate se referă la persoana umană. Ne vom ocupa În continuare de semnificația personajului, care este „ilustrarea” persoanei umane. Semnificația personajului Omul nu este numai persoană. El este și personaj. Omul este personajul la care se referă ceilalți, În absența lui, după cum, În egală măsură, el este propriul său personaj, atunci când se referă sau când relatează despre cum sau despre ceea ce era el În trecut, În alte Împrejurări, diferite de cele actuale la care face referire. În ambele situații, personajul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
nevrotică trebuie căutat În trecut, Întrucât existența nevrotică se constituie din evenimentele negative pe care individul le-a asimilat, le-a interiorizat În trecutul său: frustrări, carențe afective, traume emoționale, eșecuri, conflicte etc. În plus, un rol important Îl reprezintă absența educației, o educație slabă sau incompletă, o educație greșită sau o autoeducație. În constituirea existenței nevrotice, un rol important revine modelelor negative, imitării unor antimodele, influenței negative a unor grupuri marginale etc. În cazurile menționate, persoana devine inadaptabilă la lume
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În locul valorilor sunt promovate pulsiunile primare, emoțiile brute, neelaborate, un mod de a gândi simplist, elementar, conduite și acțiuni necenzurate. La prima categorie, educația va reprezenta un sistem protector al personalității, pe când la cea de-a doua categorie de indivizi, absența educației Îi va expune influențelor negative. Ei sunt cu ușurință atrași de antimodele negative, nefiind cu nimic protejați față de influența acestora. Neliniștea persoanei Neliniștea nu este o stare firească a persoanei umane. Ea se naște și evoluează În paralel cu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
se formează printr-o continuă absorbție a influențelor mediului și prin imitația și interiorizarea modelelor oferite. Aceasta corespunde proceselor de educație și este forma naturală, pozitivă, de formare a Eului. În condiții negative, oferite de un mediu viciat, ostil, În absența unor modele sau sub influența unor modele negative, Eul se va dezvolta Într-o direcție negativă, prin interiorizarea unor tipuri deviante sau perverse, dependente. În cazul acesta, el fie că nu se va maturiza, fie va lua o direcție de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
copii sunt În mare măsură legate și de diferențele de model, de sistemul de valori propriu al fiecăruia, cu care aceștia intră În comunitatea școlară. Același lucru se poate spune și despre dificultățile de adaptare școlară, despre rezultatele școlare, despre absența motivației pentru activitatea și frecventarea școlară etc. Un alt aspect este reprezentat de asocierea dintre elevi după afinitățile emoțional-afective, dar și după asemănările de model moral cu care aceștia vin la școală din familia de origine. Acest aspect se poate
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
diferențele sau inegalitățile dintre oameni. Evoluția În ceea ce privește perfecțiunea sufletească și morală a unei persoane este o condiție esențială a acesteia. Modelele negative sau antimodelele pot duce la efecte dintre cele mai nedorite pentru individ, dar concomitent și pentru societate. În absența formării Supra-Eului, persoana va fi dominată de Inconștientul pulsional primar. Actele, ideile și conduitele acesteia vor avea un caracter mai puțin elaborat, vor fi mai primitive, dominate de egoism, violență și imoralitate. Raporturile interumane vor avea la rândul lor de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Supra-Eului, persoana va fi dominată de Inconștientul pulsional primar. Actele, ideile și conduitele acesteia vor avea un caracter mai puțin elaborat, vor fi mai primitive, dominate de egoism, violență și imoralitate. Raporturile interumane vor avea la rândul lor de suferit. Absența formării Eului, prin lipsa de educație sau a unei educații incomplete și defectuoase a persoanei, poate avea consecințe mult mai grave chiar decât tulburările psihice care afectează sistemul personalității acesteia. Se impune prin urmare să analizăm care sunt factorii care
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Își realizează funcția de a sublinia anumite trăsături dorite, de a ieși În evidență față de persoana respectivă. În mod egal, neglijarea lor este un important indiciu al deficiențelor psihologice și morale ale individului respectiv. În această serie se Înscriu următoarele: absența igienei corporale, neglijența vestimentară, lipsa de autocontrol corporal, un limbaj sărac sau vulgar, lipsa unei forme de politețe elementară În relațiile interpersonale etc. Toate acestea configurează o imagine negativă a persoanei, care face ca aceasta să fie evitată sau respinsă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
o formă de Eu de tip deviant, ale cărei cauze sunt În primul rând de ordin psihologic și moral, prin insuficiențe sau deficiențe În formarea și maturizarea Supra-Eului moral al persoanei respective. Carențele educaționale și afective, frustrările, complexele, abandonul, vagabondajul, absența modelelor pozitive etc. sunt numai câțiva dintre factorii care contribuie la configurarea unor imagini de tip deviant ale Eului acestei categorii de indivizi. În acest grup imagologic negativ sunt incluse imaginile prostituției, imaginile delicvenței antisociale, imaginile persoanelor dependente social etc.
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
apatică, reprezentată prin insensibilitate pură, temperament rece, inactivitate; bă activă sau impulsivă, reprezentată prin violență, apetențe de neînfrânat, cruzime, răceală, perversitate. Ne găsim În fața unei problematici psiho-morale speciale. Nebunia morală (folie morale sau moral insanityă apare ca o insensibilitate completă: absența milei, ferocitate, răceală, absența remușcărilor lipsa dorinței de a-și repara faptele comise. Toate acestea vorbesc de o atingere gravă a conștiinței morale a acestor persoane. Insensibilitatea morală este constituțională și poate coexista cu alte simptome ale degenerescenței. Ea poate
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
pură, temperament rece, inactivitate; bă activă sau impulsivă, reprezentată prin violență, apetențe de neînfrânat, cruzime, răceală, perversitate. Ne găsim În fața unei problematici psiho-morale speciale. Nebunia morală (folie morale sau moral insanityă apare ca o insensibilitate completă: absența milei, ferocitate, răceală, absența remușcărilor lipsa dorinței de a-și repara faptele comise. Toate acestea vorbesc de o atingere gravă a conștiinței morale a acestor persoane. Insensibilitatea morală este constituțională și poate coexista cu alte simptome ale degenerescenței. Ea poate apărea ca o trăsătură
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
interiorizarea modelelor exemplare. În sensul acesta, plecând de la concepțiile morale ale grecilor, M.T. Cicero (De finibus bonorum et malorum, III, 10, 33-37Ă evidențiază două aspecte opuse, atât În plan sufletesc, cât și moral: pathé (suferință, apăsare, nefericireă și hedoné (fericire, absența suferinței, eliberare interioarăă. Orice persoană aspiră către fericire. Aceasta Însă se realizează prin cultivarea valorilor (axiaă binelui care, spune Cicero, „trebuie prețuit ca cea mai mare valoare”. El reprezintă „tot ceea ce este cinstit și dorit În sine” (Ciceroă. Binele este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
acesteia este suferința pe care o resimte individul În planul conștiinței sale ca sentiment al alteralității. Alăturat acestor două aspecte, somatic și psihic, durerea morală este acel sentiment penibil care rezultă din nesatisfacerea tendințelor sau a dorințelor individuale, chiar În absența unei dureri fizice sau sufletești. Este chinul eșecului, al neîmplinirii. Durerea fizică este, În sfera somatică, ceea ce este frustrarea În planul sufletesc și eșecul În planul conștiinței morale. Orice durere, ca suferință, este Însoțită de un sentiment al Înfrângerii. Se
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
net conturat ca delimitare. În raport cu ea, suferința are un cadru mai larg și este o trăire sufletească, morală și metafizică cu un caracter particular. Durerea este inclusă suferinței, pe când suferința este mult mai largă și ea poate exista și În absența durerii. Toate suferințele au un sens. Nu există nici o suferință lipsită de sens, Întâmplătoare. Suferința poate fi suportată, tolerată sau acceptată, iar În unele situații poate fi chiar dorită (algofilieă. Pentru M. Scheler, orice suferință este corelată sacrificiului, acesta având
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
tragică, poate fi făcută numai printr-un act expiator. Vinovatul poate fi absolvit de chinuri numai dacă victima l-a iertat. Iertarea nu este Împăcare, ci un acord moral și sufletesc. Ea este anularea pedepsei, deci și a chinului. În absența iertării, chinurile s-ar acumula la nesfârșit, iar viața ar Înceta să mai existe prin Închiderea ei totală. Alături de iertare, al doilea factor care poate anula chinul este uitarea faptelor comise, ceea ce ar corespunde, Într-o formă ocolită, tot cu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
o angoasă a disperării. Nici Socrate și nici Faust nu sunt singuri. Ei sunt frământați, dar nu sunt singuri În frământarea lor. Frământarea lor este interogația la care se poate da un răspuns. Angoasa omului modern este disperarea dată de absența oricărei perspective, o Încremenire, o stare de pietrificare sufletească și morală, pe care omul modern o sublimează prin trei mijloace: imagine, sexualitate și violență. Din nefericire, nici una dintre acestea nu duc nicăieri, nu-i răspund Întrebărilor sale, Întrucât rămân la
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Iov și Fiul rătăcitor, sunt exemple extrem de sugestive pentru a demonstra ceea ce este o persoană-limită. Persoană-limită este cea care concentrează și trăiește În modul cel mai autentic problematica vieții. Ea este obligată să se confrunte cu situații Închise, cărora, În absența aparentă a libertății și a oricăror mijloace de a lupta, este obligată să le facă față, să găsească o soluție la impas. Adesea, apar situații tensionale sau chiar conflicte deschise, prin care persoana respectivă Încearcă să răstoarne sau să Îndepărteze
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
dată de aparențele exterioare din care decurg diferențele dintre mine și tine. Acest „nu este la fel” constituie elementul de separație și de diferențiere Între mine și celălalt. Între mine și celălalt există o separație care este dată numai de absența Întâlnirii, a comunicării, de absența relației de prezență corporal-fizică a exteriorității. Din aceste motive, nu se poate pune problema unei relații interioare, simpatetice, Între mine și celălalt. Relația simpatetică interioară este precedată, În mod obligatoriu, de prezența fizică, exterioară a
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
care decurg diferențele dintre mine și tine. Acest „nu este la fel” constituie elementul de separație și de diferențiere Între mine și celălalt. Între mine și celălalt există o separație care este dată numai de absența Întâlnirii, a comunicării, de absența relației de prezență corporal-fizică a exteriorității. Din aceste motive, nu se poate pune problema unei relații interioare, simpatetice, Între mine și celălalt. Relația simpatetică interioară este precedată, În mod obligatoriu, de prezența fizică, exterioară a celuilalt În câmpul experienței mele
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
fi posibil al unei realități factice interioare, ca Întindere și ca durată. A fi prezent, Înseamnă a te surprinde pe tine Însuți În interioritatea ta sau, altfel spus, a lua cunoștință despre tine altfel decât ca trup. Opusul prezenței este absența. Ea implică sau conduce către singurătatea exterioară (a fi singur prin absența celorlalțiă sau la Însingurarea interioară (a fi lipsit de sine sau a fi apăsat de propria ta absențăă. Absența ca pierdere de sine, ca Însingurare, duce la angoasă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]